10,995 matches
-
nuce ni se pare că "rowleyeza" lui Chatterton găsea în Introducerea lui Bailey din care am citat mai sus, ghidul cel mai instructiv și mai sintetic, asemeni unei hărți metodologice cu privire la ce avea de făcut, în așa fel încît idiolectul inventat de el să fie plauzibil și viabil. Astfel, pornind, prin "inginerie filologică" inversă, de la limba modernă, Chatterton, prin intermediul cunoștințelor furnizate de ghidul lui Bailey din Introducerea la Universal etymological English dictionary și din dicționarul propriu-zis, a reușit să creeze un
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
din Introducerea la Universal etymological English dictionary și din dicționarul propriu-zis, a reușit să creeze un limbaj care să dea impresia de autentic: a re-încetățenit cuvinte arhaice în limba modernă, și pe parcurs, ici și colo, a "sădit" cuvinte noi, inventate de el cu măiestrie și ureche muzicală. Un exemplu este crearea cuvîntului cu aură saxonă lethlen, care nu există în engleză, dar este tradus de Skeat (1883: 42) prin termenul "idle" = "inactiv", "leneș"; este posibil să fi fost derivat de
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
istovesc și doboară orice voință cutezătoare de împotrivire, răpun orice putere omenească aruncată într-un hău fără fund! Uriașa armată de ucigași îngrozită de neînduplecata noastră voință de a nu ne lepăda de crezul nostru, era în slujba satanei. Ei inventau zi de zi noi metode de chin, noi trepte de coborâre în iad..., distrugând în noi ultimile picături de rezistență. Dar nici o tânguire, nici o retractare! Hăitașii de ieri sunt acum cioburi și lut otrăvit. Colții lor nu mai rânjesc și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și blestemul veșniciei și cei ce mâine vor birui în slava și binecuvântarea neamului lor.” (Corneliu Zelea Codreanu, București, 20 februarie 1937) Am început acest articol, „Trăim zile amare”, cu câteva aprecieri, nu elogioase, culese de la slujitorii Bisericii și nu inventate de subsemnatul. Înainte ca destinul Căpitanului să fie împlinit, iată cum definea Căpitanul poziția Mișcării Legionare față de Biserică, este vorba de ierarhia ei, care nu a servit-o întotdeauna cu fidelitatea ce se impunea servilor ei: „Am fost întrebat dacă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de valurile lumești, tristeți sau bucurii trecătoare. El e un ziditor de noi veacuri, nu un profanator, un dărâmător. Îmi amintesc că după 23 august 1944, în toate ocaziile, în instituții, intreprinderi, școli, pe toate trotuarele și la toate sărbătorile inventate de comuniști, se striga: „U.R.S.S. bastionul păcii e, slavă lui Stalin cel Mare și poporului rus care libertate ne-a adus. Stalin! Stalin!” A trăit neamul nostru zile grele și amare de parcă viața românului a început la 23 august
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă "un venit", reanimă/reanimează, reînvie/reînviază, solvă/solvește). Variantele libere înregistrate în DOOM2 au, în general, o pondere diferită în uz (vezi Dragomirescu, în acest volum, p.). Fenomenul variației libere reprezintă o problemă de uz
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă "un venit", reanimă/reanimează, reînvie/reînviază, solvă/solvește). Variantele libere înregistrate în DOOM2 au, în general, o pondere diferită în uz (vezi Dragomirescu, în acest volum, p.). Fenomenul variației libere reprezintă o problemă de uz, nesemnificativă
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
ar displace și un subiect ar folosi ambele forme. ● el huiduie/el huiduiește − huiduiește în DOOM1 și variație liberă în DOOM2: 47 de subiecți au ales forma huiduie, 8 subiecți, forma huiduiește și 2 subiecți ar folosi ambele forme; ● el inventează/el inventă − DOOM1 înregistra numai forma inventează, iar DOOM2 acceptă variația liberă a celor două forme: 53 de subiecți au ales forma inventează, 2 subiecți au ales inventă și unul dintre subiecți ("nespecialist") a subliniat ambele forme, cu precizarea că
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
și un subiect ar folosi ambele forme. ● el huiduie/el huiduiește − huiduiește în DOOM1 și variație liberă în DOOM2: 47 de subiecți au ales forma huiduie, 8 subiecți, forma huiduiește și 2 subiecți ar folosi ambele forme; ● el inventează/el inventă − DOOM1 înregistra numai forma inventează, iar DOOM2 acceptă variația liberă a celor două forme: 53 de subiecți au ales forma inventează, 2 subiecți au ales inventă și unul dintre subiecți ("nespecialist") a subliniat ambele forme, cu precizarea că sunt la
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
ambele forme. ● el huiduie/el huiduiește − huiduiește în DOOM1 și variație liberă în DOOM2: 47 de subiecți au ales forma huiduie, 8 subiecți, forma huiduiește și 2 subiecți ar folosi ambele forme; ● el inventează/el inventă − DOOM1 înregistra numai forma inventează, iar DOOM2 acceptă variația liberă a celor două forme: 53 de subiecți au ales forma inventează, 2 subiecți au ales inventă și unul dintre subiecți ("nespecialist") a subliniat ambele forme, cu precizarea că sunt la timpuri diferite 5; ● el se
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
subiecți au ales forma huiduie, 8 subiecți, forma huiduiește și 2 subiecți ar folosi ambele forme; ● el inventează/el inventă − DOOM1 înregistra numai forma inventează, iar DOOM2 acceptă variația liberă a celor două forme: 53 de subiecți au ales forma inventează, 2 subiecți au ales inventă și unul dintre subiecți ("nespecialist") a subliniat ambele forme, cu precizarea că sunt la timpuri diferite 5; ● el se îngâmfează/el se îngâmfă − se îngâmfă în DOOM1 și variație liberă în DOOM2: 49 de subiecți
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
8 subiecți, forma huiduiește și 2 subiecți ar folosi ambele forme; ● el inventează/el inventă − DOOM1 înregistra numai forma inventează, iar DOOM2 acceptă variația liberă a celor două forme: 53 de subiecți au ales forma inventează, 2 subiecți au ales inventă și unul dintre subiecți ("nespecialist") a subliniat ambele forme, cu precizarea că sunt la timpuri diferite 5; ● el se îngâmfează/el se îngâmfă − se îngâmfă în DOOM1 și variație liberă în DOOM2: 49 de subiecți au optat pentru se îngâmfează
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
trecere de la conjugarea a II-a la conjugarea a III-a; ● oferirea contextelor sintactice în care se folosesc formele de imperativ crede! și crezi!; ● acceptarea ca variantă liberă, alături de gâtuie, a formei gâtuiește; ● revenirea la norma anterioară în cazul perechii inventează/inventă, adică eliminarea lui inventă, al cărui uz este accidental; ● acceptarea ca variantă liberă a formei răzuie, alături de forma recomandată răzuiește; ● acceptarea ca variantă liberă a formei vătămează, mult mai frecventă în uz decât unica formă recomandată, vatămă; ● acceptarea, în
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
de la conjugarea a II-a la conjugarea a III-a; ● oferirea contextelor sintactice în care se folosesc formele de imperativ crede! și crezi!; ● acceptarea ca variantă liberă, alături de gâtuie, a formei gâtuiește; ● revenirea la norma anterioară în cazul perechii inventează/inventă, adică eliminarea lui inventă, al cărui uz este accidental; ● acceptarea ca variantă liberă a formei răzuie, alături de forma recomandată răzuiește; ● acceptarea ca variantă liberă a formei vătămează, mult mai frecventă în uz decât unica formă recomandată, vatămă; ● acceptarea, în variație
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
-a la conjugarea a III-a; ● oferirea contextelor sintactice în care se folosesc formele de imperativ crede! și crezi!; ● acceptarea ca variantă liberă, alături de gâtuie, a formei gâtuiește; ● revenirea la norma anterioară în cazul perechii inventează/inventă, adică eliminarea lui inventă, al cărui uz este accidental; ● acceptarea ca variantă liberă a formei răzuie, alături de forma recomandată răzuiește; ● acceptarea ca variantă liberă a formei vătămează, mult mai frecventă în uz decât unica formă recomandată, vatămă; ● acceptarea, în variație liberă cu paradigma tipică
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
e bine", aceasta înseamnă: "Faceți exact ceea ce vreau eu să faceți". Mai există apoi bârfitorii și gurile sparte a căror principală rațiune de a fi pare aceea de a răspândi și amplifica toate zvonurile pe care le aud sau le inventează. Dorința lor de a furniza informații este atât de covârșitoare încât, în mod subconștient, ei încearcă să o ascundă sub formule de genul "N-o să credeți, dar", " N-ar trebui să vă spun toate astea, dar" sau "Nu suflați o
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
condiții să încolțească și să dea mai multe semințe. A trebuit să găsească terenuri propice pentru a le semăna, apoi să plivească buruienile, să secere, să treiere, să depoziteze, să macine, să coacă sau să fiarbă, deci a trebuit să inventeze unelte și metode pentru a realiza acest lanț de activități. Deci agricultura a dat naștere la un sistem de unelte și metode ce a presupus un mare efort fizic și intelectual și prin aceasta o evoluție în dezvoltarea NTS a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
noutate, imprevizibilitate, surpriză și unicitate. Noutatea se referă la faptul că produsul creației apare cronologic pentru prima dată. Noutatea nu se referă la faptul că produsul este un „nou” exemplar dintr-o serie deja existentă. Becul cu incandescență a fost inventat de T.A. Edison, apărând prima dată (element de noutate) în anul 1879. Există situații în care, la intervale scurte de timp, o descoperire este realizată de persoane diferite. Drepturile de proprietate intelectuală impun ca produsul creației să fie înregistrat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
deplasa deja, iar contribuția poate fi aplicată și evoluția domeniului își urmează drumul. Un exemplu de domeniu de creație este becul electric cu incandescență. Înainte de inventarea becului, de către Edison, mai mulți inventatori au abordat domeniul prin încercări și greșeli. Odată inventat, becul lui Edison a fost bine receptat de mediul social. Au urmat un număr mare de inovații care au dezvoltat acest domeniu. Unele dintre cele mai importante inovații au fost legate de realizarea filamentului din wolfram (după anul 1900) sau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
au primit premiul Nobel pentru fizică în anul 1903. 3. Atenția la analogiile care ni se ivesc din întâmplare O altă modalitate de facilitare a inspirației este atenția la propriile analogii la care suntem martori involuntari. Exemple: Rudolf Diesel a inventat motorul cu aprindere prin compresie inspirându-se de la o brichetă. Ernest Michaux, copilul de 14 ani, era pasionat de mersul cu bicicleta. La vremea aceea (anul 1855) bicicleta se împingea cu ajutorul picioarelor pe sol. Întâmplător, a urmărit fascinat pornirea unei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o formă particulară, cu loc de sprijin al capului copilului. La fel, conexiunea între „loțiune de plajă” și „insecticid”, a putut fi combinată într-o loțiune care să protejeze atât împotriva soarelui, cât și a insectelor. Alte exemple: Guttenberg a inventat tiparul combinând trei principii diferite: apăsarea dispozitivului de scriere pe hârtie în timpul scrierii, principiul imprimării monedelor și principiul presei folosite la strivitul strugurilor. Explicația mareelor prin atracția exercitată de Lună a fost dată de Keppler prin alăturarea fenomenelor din trei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să divorțeze de nevastă. Nu mai putea trăi cu ea, i-a spus judecătorului, pentru că își punea atâta cremă pe față noaptea, încât capul îi aluneca pe pernă și îl pocnea pe el în cap. Acum tocmai se gândește să inventeze o cremă de față care să nu alunece”. Alt exemplu: Când li s-a cerut să facă un desen intitulat „Leapșa în curtea școlii”, elevii inteligenți au avut tendința de a desena detalii și de a numi porțiuni de desen
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a descris structura atomului prin analogie cu cea a sistemului solar. W. Shakespeare a scris drama „Hamlet” folosind o ternă legendă daneză. Ch. Darwin a creat Teoria selecției naturale prin observarea selecției vitelor de rasă de către oameni. James Watt a inventat motorul cu aburi observând capacul de pe ibricul cu ceai. Gutenberg construiește o tiparniță prin analogie cu o presă de struguri. S. Morse - inventatorul telegrafului - constată că semnalul se atenuează foarte mult la o distanță de câteva mile, și construiește stații
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a publicat prima poezie în revista Viața românească. N. Grigorescu picta biserici de la 13 ani. G. Enescu compune Poema română la 16 ani. Blaise Pascal, la 16 ani, a scris Tratat asupra secțiunilor conice, iar doi ani mai târziu a inventat o mașină mecanică de calcul. Galileo Galilei formula legile mișcării pendulului la 18 ani. H. Coandă a inventat la 14 ani o treierătoare eoliană, iar la 19 ani a construit macheta avionului cu reacție. Braille a inventat alfabetul pentru orbi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Poema română la 16 ani. Blaise Pascal, la 16 ani, a scris Tratat asupra secțiunilor conice, iar doi ani mai târziu a inventat o mașină mecanică de calcul. Galileo Galilei formula legile mișcării pendulului la 18 ani. H. Coandă a inventat la 14 ani o treierătoare eoliană, iar la 19 ani a construit macheta avionului cu reacție. Braille a inventat alfabetul pentru orbi la vârsta de 15 ani. Evariste Galois a avut contribuții remarcabile în algebră la 17 ani. Mozart compunea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]