KorAP: Find »[drukola/base=israelian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...360 361 362 ...370 >

9,247 matches

Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733

Israelul să recunoască dreptul refugiaților palestinieni (în baza Rezoluției ONU 194, din 11 decembrie 1948) de a se reîntoarce în teritorii și corelativ dreptul la compensații pentru cei care nu doresc să se întoarcă. O altă revendicare vizează eliberarea de către israelieni a coloniilor construite după 1967, în vederea stabilirii refugiaților palestinieni care doresc să se revină în teritoriile respective. Nemulțumiri și divergențe de opinii între arabi și israelieni apar și din interpretarea acordurilor încheiate, dar și din textul rezoluțiilor ONU; de exemplu

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
pentru cei care nu doresc să se întoarcă. O altă revendicare vizează eliberarea de către israelieni a coloniilor construite după 1967, în vederea stabilirii refugiaților palestinieni care doresc să se revină în teritoriile respective. Nemulțumiri și divergențe de opinii între arabi și israelieni apar și din interpretarea acordurilor încheiate, dar și din textul rezoluțiilor ONU; de exemplu, palestinienii consideră că Rezoluția ONU 242 (adoptată de Consiliul de Securitate după terminarea războiului din 1967) face referire la faptul că statele arabe trebuiau să urmărească

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
să se facă o diferențiere clară între cerințele de securitate ale Israelului și aspirațiile teritoriale concrete.624 Majoritatea statelor arabe sprijinind cererile palestinienilor au declarat frecvent că singurul mod de obținere a păcii este retragerea totală și necondiționată a trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate. În acest sens, mesajul oficial al mișcării Hamas susține în mod categoric continuarea rezistenței atâta timp cât ocupația israeliană persistă avertizând că violențele vor continua dacă Israelul nu va respecta acordurile de pace încheiate cu palestinienii. Întreaga comunitate

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
cererile palestinienilor au declarat frecvent că singurul mod de obținere a păcii este retragerea totală și necondiționată a trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate. În acest sens, mesajul oficial al mișcării Hamas susține în mod categoric continuarea rezistenței atâta timp cât ocupația israeliană persistă avertizând că violențele vor continua dacă Israelul nu va respecta acordurile de pace încheiate cu palestinienii. Întreaga comunitate arabă, de altfel, susține că se vor continua tratativele de pace dacă acestea vor respecta legitimitatea internațională, rezoluțiile ONU și principiul

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
esențiale pentru o pace reală", context în care Mihail Gorbaciov (ex-președinte al URSS) făcea apel la "respectarea drepturilor palestinienilor", apreciind că "este momentul ideal pentru statele arabe de a-si manifestă atitudinea lor de schimbare".626 Analizând declarațiile invariabile ale israelienilor prin care susțineau că nu se justifică necesitatea retrocedării Teritoriilor Ocupate (în 1967), argumentând totodată că Israelul deține o porțiune teritorială redusă comparativ cu statele arabe, după 38 de ani situația s-a schimbat, atunci când forțele armate israeliene s-au

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
invariabile ale israelienilor prin care susțineau că nu se justifică necesitatea retrocedării Teritoriilor Ocupate (în 1967), argumentând totodată că Israelul deține o porțiune teritorială redusă comparativ cu statele arabe, după 38 de ani situația s-a schimbat, atunci când forțele armate israeliene s-au retras din Fâșia Gază (în august 2005), moment care a demonstrat schimbarea de viziune în abordarea procesului de pace israeliano-palestinian. Dacă acordul de implementare a hotărârilor de la Oslo s-a dovedit la acel momentul un plan îndrăzneț ce

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
recunoașterea caracterului ei extremist; recunoașterea statului Israel; acceptarea cererii Autorității Palestiniene privind apartenența la Palestina a teritoriilor Cisiordaniei și Gâzei etc., din august 2005 toate aceste deziderate au început să prindă contur, primul pas în acest sens constituindu-l retragerea israeliană unilaterală din Gază. Consider că la data de 17 august 2005 s-a înregistrat un pas important în evoluția procesului de pace marcat de preluarea noii granițe de către Autoritatea Palestiniană, în pofida demonstrațiilor coloniștilor evrei și a procesiunilor de la Zidul Plângerii

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
va retrage în martie 1957); Rezoluția S/8229642 a Consiliului de Securitate al ONU, din 7 noiembrie 1967, a fost adoptată în contextul creat de Războiul de Șase Zile (din 5 iunie 1967); această rezoluție sublinia necesitatea că forțele armate israeliene să se retragă din Teritoriile Ocupate în vederea instaurării unei păci juste și durabile, care să garanteze dreptul la suveranitate al statelor din regiunea Orientului Mijlociu în lipsă oricărei amenințări cu utilizarea forței. Rezoluția 242,643 adoptată în unanimitate de Consiliul

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
inadmisibil al dobândirii de teritorii prin recursul la război și nevoia găsirii unei soluții de pace general acceptată; în aceeași rezoluție (reiterându-se în esență Rezoluția S/8229) se preciza că îndeplinirea principiilor Cartei necesită, în principal, retragerea forțelor armate israeliene din Teritoriile Ocupate, încetarea tuturor revendicărilor sau stărilor de beligeranta și recunoașterea suveranității, integrității teritoriale și independenței politice a tuturor statelor din regiune, dreptul acestora de a trăi în pace, în interiorul unor granițe sigure și recunoscute, libere de amenințări sau

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Consiliului de Securitate al ONU, prezintă poziția oficială vizavi de ofensiva inițiată de Israel asupra Libanului, respectiv împotriva grupărilor militante palestiniene, în special OLP (la 14 martie 1978); recomandările celor două rezoluții vizau în principal încetarea acțiunilor militare, precum și retragerea israeliană din toate teritoriile libaneze ocupate în vederea garantării și respectării suveranității și integrității teritoriale și stabileau trimiterea unei forțe ONU care să monitorizeze situația din regiune pentru a confirma retragerea israeliană completă din Liban; în restabilirea păcii în teritoriile libaneze ONU

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
două rezoluții vizau în principal încetarea acțiunilor militare, precum și retragerea israeliană din toate teritoriile libaneze ocupate în vederea garantării și respectării suveranității și integrității teritoriale și stabileau trimiterea unei forțe ONU care să monitorizeze situația din regiune pentru a confirma retragerea israeliană completă din Liban; în restabilirea păcii în teritoriile libaneze ONU va desfășura operațiunea UNIFIL,660 prin trimiterea Forței de Pace începând cu 23 martie 1978, mandat care a fost prelungit datorită evoluției evenimentelor din 1982, 2000 și 2006 (a se

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Securitate 1461661 din 30 ianuarie 2003 și Rezoluția 1496662 din 31 iulie 2003); un alt mandat 663 al UNIFIL a expirat la 31 august 2010, iar cel mai recent s-a încheiat pe 31 august 2015.664 Construirea de așezări israeliene în Teritoriile Palestiniene și arabe ocupate (în 1967), precum și nerespectarea recomandărilor făcute de ONU, a determinat adoptarea de către Consiliul de Securitate a Rezoluției 446665 (la 22 martie 1979), care reitera principiile celei de-a patra Convenții de la Geneva (1949) referitoare

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
care reitera principiile celei de-a patra Convenții de la Geneva (1949) referitoare la protecția persoanelor civile în timp de război, considerând că trebuie aplicate în mod obligatoriu și în cazul teritoriilor arabe ocupate (inclusiv Ierusalim) și respectate ad-litteram de partea israeliană. La 15 noiembrie 1988, Consiliul Național Palestinian (ntrunit la Alger a proclamat înființarea statului palestinian în Teritoriile Ocupate (este vorba de Gază, West Bank și Ierusalimul de Est), recunoscând totodată Rezoluțiile 181, 242 și 338 ale Consiliului de Securitate. Acest

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
ulterior Rezoluția 799669 (din 18 decembrie 1992) reafirmă o parte din principiile enunțate în rezoluțiile anterioare referitor la inadmisibilitatea achiziționării de teritorii prin război (a se vedea Rezoluția 242) și în legătură cu deportarea palestinienilor civili din Teritoriile Ocupate (în 1967) de către israelieni. Rezoluțiile la care se face apel sunt: Rezoluția 607670 (din 5 ianuarie 1988), Rezoluția 608671 (din 14 ianuarie 1988), Rezoluția 636672 (6 iulie 1989) și Rezoluția 641673 (30 august 1989), toate acestea reamintind Convenția de la Geneva (în special articolele 47

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
necesare reîntoarcerii acestora în siguranță, precum și încetarea deportărilor ulterioare în teritoriile libaneze. Începutul secolului al XXI-lea a debutat, am putea spune (fără a exagera), în forță în Teritoriile Palestiniene Ocupate în primul rând din cauza ciocnirilor violente dintre forțele militare israeliene și palestinieni (în special cele din septembrie 2000), dar și ca urmare a izbucnirii celei de-a doua Intifade Al-Aqsa. Acest context a determinat o reconsiderare a situației din regiune și adoptarea unor noi rezoluții de către Consiliul de Securitate al

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Securitate cu prilejul celei de-a 4489-a reuniuni (din 12 martie 2002), invocă obligativitatea respectării normelor dreptului umanitar, a rezoluțiilor deja adoptate, promovând ca unică soluție a conflictului israeliano-palestinian perspectiva unei regiuni în care să coexiste două state (unul israelian și unul palestinian) în interiorul unor granițe mutual recunoscute; toate aceste aspecte se regăsesc și în rezoluțiile 680 1402 (30 martie 2002), 1403 (4 aprilie 2002), 1405 (19 aprilie 2002) etc. Un element de noutate se remarcă în conținutul Rezoluției 1515

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
exprimat suportul față de planul privind punerea în aplicare a soluției propuse de Cvartet privind coexistența celor două state (este vorba de documentul Road Map,682 pregătit prin acțiunea comună a membrilor Cvartetului și prezentat, la 30 aprilie 2003, atât guvernului israelian, cât și Autorității Palestiniene). Rezoluția 1701,683 a Consiliului de Securitate al ONU, a fost adoptată (la 11 august 2006) pe fondul crizei israeliano-libaneze generate de atacul mișcării Hezbollah împotriva Israelului și de invadarea sudului Libanului de către Israel în iulie

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
și de invadarea sudului Libanului de către Israel în iulie/august 2006; textul rezoluției accentuează faptul că situația din Liban constituie o amenințare reală la adresa păcii și securității internaționale și de aceea militează pentru o retragere cât mai urgentă a forțelor israeliene de pe teritoriul libanez, precum și încetarea atacurilor venite din partea mișcării Hezbollah, solicitând totodată comunității internaționale să ofere sprijin financiar și umanitar populației civile afectate de război. La 4 noiembrie 2008, Adunarea Generală a ONU a marcat cei 60 de ani de când

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
state în conformitate cu Rezoluțiile 242 (1967), 338 (1973), 1397 (2002) și 1515 (2003) și dreptul internațional aplicabil. La 1 decembrie 2009, în urma analizei raportului întocmit de o echipă de investigatori ai ONU (condusă de judecătorul Richard Goldstone), care acuză atât armata israeliană, cât și gherilla palestiniană Hamas de comiterea unor crime de război în cursul conflictului din Fâșia Gază (din decembrie 2008 - ianuarie 2009), Adunarea Generală a adoptat Rezoluția 64/10;685 în textul raportului se solicită 686 Consiliului de Securitate al

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
oferind cadrul pentru protecția informațiilor clasificate; în decembrie 2004 Israelul a luat parte la prima întâlnire NATO - Dialogul Mediteranean la nivelul miniștrilor afacerilor externe; în luna martie 2005 s-a desfășurat un prim exercițiu naval comun Israel - NATO (în apele israeliene), iar în luna mai 2005 statul Israel a fost admis ca membru al Adunării Parlamentare a NATO; în luna iunie 2005 trupele israeliene au participat la exerciții NATO în Marea Mediterana și în Ucraina.703 După încheierea Războiului Rece, Conceptul strategic

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
externe; în luna martie 2005 s-a desfășurat un prim exercițiu naval comun Israel - NATO (în apele israeliene), iar în luna mai 2005 statul Israel a fost admis ca membru al Adunării Parlamentare a NATO; în luna iunie 2005 trupele israeliene au participat la exerciții NATO în Marea Mediterana și în Ucraina.703 După încheierea Războiului Rece, Conceptul strategic al Alianței a fost definit pentru prima dată în 1991 (la summitul de la Romă), însă în 1997 (la summitul de la Madrid), membrii NATO

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
asupra faptului că actele de violență din Teritoriile Palestiniene constituie piedici în calea procesului de pace. Cu toate acestea, UE recunoaște și admite, totodată, dreptul Israelului de a-și proteja cetățenii de atacuri, subliniind că în exercitarea acestui drept guvernul israelian ar trebui să acționeze în limitele impuse de dreptul internațional. În ultimii ani, Uniunea Europeană a fost și este implicată 739 în reconstrucția post-conflictuală a Gâzei, în sprijinirea dezvoltării unei forțe democratice și profesionale de poliție palestiniene, în ajutarea autorităților în

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
toate conflictele din regiune, precum și angajarea în acțiuni bilaterale a Israelului cu UE (în calitate de membru activ al Cvartetului), cu scopul de a se ajunge la o soluție justă a conflictului israeliano-palestinian, având ca reper soluția două state (two state solution/israelian și palestinian) în conformitate cu Foaia de Parcurs și cu obligațiile părților ce derivă din acest document, dar și din alte acorduri încheiate anterior.750 UE recomandă statului Israel să continue eforturile de sprijinire a reformelor Autorității Palestiniene (AP) în perspectiva unei

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
importurile reprezentând un procent de 34,0%, iar exporturile 33,0%.758 Bazându-se pe statistici oficiale, raportul atrage atenția asupra situației sociale, sărăcia constituind una din provocările actuale cu care se confruntă Israelul; procentual, 31,8%759 din populația israeliană este în pragul sărăciei, în aceeași situație aflându-se și 51,4% din populația arabă care locuiește în Israel; în ceea ce privește populația vârstnica supusă riscului sărăciei, statisticile relevă că 26% din populația israeliană și 60% din populația arabă se încadrează în

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
confruntă Israelul; procentual, 31,8%759 din populația israeliană este în pragul sărăciei, în aceeași situație aflându-se și 51,4% din populația arabă care locuiește în Israel; în ceea ce privește populația vârstnica supusă riscului sărăciei, statisticile relevă că 26% din populația israeliană și 60% din populația arabă se încadrează în acest segment social defavorizat.760 Raportul semnalează, de asemenea, efectele negative cauzate de construirea așezărilor evreiești, dar și agravarea situației din Teritoriile Palestiniene ca urmare a intervențiilor armate, acestea având un impact

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]