15,723 matches
-
textemelor din Creanga de aur este, desigur, acela al creștinismului (nu ortodox, deoarece acțiunea cărții se petrece înainte de Marea Schismă din 1054). Din acest motiv, textemele care trimit către alte cadre culturale, precum hinduismul, ezoterismul egiptean, filozofia păgână sau mitologia latină (v. [5], [6], [7], [8], [17] și [33]), dobândesc un sens aparte în text, evidențiind, fie și în mod indirect, ideea ecumenismului și, mai ales, "religia" crengii de aur. Apoi, universul de discurs al romanului este, evident, acela al fanteziei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
strâns legată imagine ca ansamblu și de mimesis. De aceea, pentru a analiza imaginarul din noua perspectivă trebuie să ne întoarcem la sensul lui primordial care s-a pierdut, acela legat de imagine și nu doar de imaginație. În limba latină termenul păstrează legătura cu cel care trebuie considerat cuvântul de bază pentru familia de cuvinte, imago: "imaginarius, a, um, (imago), 1. d'image, 2. ce qui existe en imagination."6 Chiar termenul latin imaginatio care ar fi corespondentul termenului imaginație
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și nu doar de imaginație. În limba latină termenul păstrează legătura cu cel care trebuie considerat cuvântul de bază pentru familia de cuvinte, imago: "imaginarius, a, um, (imago), 1. d'image, 2. ce qui existe en imagination."6 Chiar termenul latin imaginatio care ar fi corespondentul termenului imaginație este prezentat ca fiind în legătură cu ideea de imagine: "imaginatio, a, um, image, vision"7. Dar ce desemna imago în limba latină? Conform dicționarului apărut sub îndrumarea lui Felix Gaffiot 8, am putea identifica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1. d'image, 2. ce qui existe en imagination."6 Chiar termenul latin imaginatio care ar fi corespondentul termenului imaginație este prezentat ca fiind în legătură cu ideea de imagine: "imaginatio, a, um, image, vision"7. Dar ce desemna imago în limba latină? Conform dicționarului apărut sub îndrumarea lui Felix Gaffiot 8, am putea identifica următoarele sensuri ale termenului: primul sens este acela de reprezentare, imitație, portret, sensuri care apropie termenul de înțelesul său contemporan. Al doilea sens se referă la portretul funerar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tradus chiar de către Bacon 22). Stilul arhitectural se schimbă, devenind o combinație între gotic și stilul Quattrocento-ului italian. Dezvoltarea culturală începe de la sistemul de învățământ. Existau școli medii în zone rurale în care profesorii citeau de plăcere în limbile latină și greacă. În apropierea satelor se organizau reprezentații de teatru la care participau țăranii din zonă. Tot în această perioadă engleză atinge perioada sa de glorie prin piesele lui Shakespeare. Și tot aici nu trebuie uitați nici scriitori ca Ben
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
am numit imaginarul rațional al epocii. Acesta s-a dezvoltat ca urmare a interpretării textelor biblice și a tradiției spirituale creștine sub influența filosofiei grecești și în special a celei aristotelice. Raționalitatea și ordinea metodică specifică aristotelismului este aplicată spiritului latin, iar consecința este filosofia medievală în ansamblul ei. Astfel se dezvoltă partea rațională a imaginarului ce va domina perioada următoare. Un alt element fundamental ce se dezvoltă în spațiul mănăstirii medievale este reprezentat de biblioteci. Aici sunt adunate textele vechi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asupra lumii în care sunt conceptualizate elemente ale sacrului care în mod normal ar fi fost tabu. Perioadele de început au raționalizat probleme ce au aparținut religiei creștine și care inițial au fost prezentate în mod metaforic. Sub impactul filosofiei latine ce domina secolele respective se depășește faza pulsional ritualică încercându-se prin raționalizare și hermeneutică să se dezvolte noi valențe de sorginte filosofică. Unul dintre primii apologeți Justin Martirul și Filosoful a încercat să înființeze o școală în care să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
37. După cum este prezentată evoluția gândirii creștine raționalizarea imaginii despre lume specifică se realizează în două etape. Prima este reprezentată de perioada apologetică și patristică care se desfășoară într-un spațiu cultural roman, folosindu-se instrumentele proprii gândirii grecești și latine. Analizele realizate de părinții bisericii din perioada secolelor II-V d. H. cuprind elemente stilistice și argumentative specifice epocii. Actul ce se realizează este unul de raționalizare și implicit conștientizare a credinței sub toate aspectele sale: organizatorice, teologice și metafizice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
occidental putem vorbi de un număr important de mănăstiri ce se dezvoltaseră deja în Italia, Galia (unde monahismul fost dezvoltat de Sfântul Martin), Spania 39, Irlanda și Țara Galilor 40. În anul 817 când are loc Sinodul de la Aachen (802) monahismul latin era deja bine instaurat, având mulți reprezentanți de seamă, schimbarea fiind de structură, devenind ordine monahale, în fruntea căruia se afla un prior general. Monahismul se dezvoltă ca elită a bisericii și treaptă cu treaptă acesta se separă de structurile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
argumentate pe o veritabilă direcție tomistă a adevărului unic, discursul baconian inserează între celelalte forme de a face teologie ideea descoperirii adevărului științific pornind de la experiment, introducând între științele și pe cele experimentale: "După ce am enunțat principiile fundamentale ale științei latinilor, în măsura în care pot fi găsite în limbaj, matematică și optică, doresc să dezvolt acum principiile științei experimentale, deoarece fără experiență nimic nu poate fi cunoscut îndestul"144. Pornind de la aceste concepte privind știința experimentală putem să considerăm că începuturile modernității se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
are rol mult mai activ prin transformările ei interioare. Acest aspect îl sublinia Jakob Burckhardt referitor la spațiul italian: "Infinit mai importante decât rămășițele construcțiilor și monumentelor de artă ale Antichități, au fost - firește - operele literare ale scriitorilor greci și latini"153. Dar dacă într-un spațiu în care arta antichității a fost mereu prezentă, literatura și filosofia a avut mai multă influență decât aceasta, cu atât mai mult în restul occidentului tradiția și literatura antichității a reprezentat baza de la care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
antică și cea privind infinitatea universului poate fi regăsită la Lucretius, în De rerum natura, care preciza: "că spațiul lipsit de măsură și capăt / Nemărginit se întinde oriunde și în orișice parte"167. Dar este puțin probabil ca lucrarea filosofului latin să fie cunoscută de către Nicolaus Cusanus 168 în momentul în care acesta a promovat această idee novatoare. El nu a descris universul ca infinit ci ca imposibil de privit ca limitat. El nu este considerat infinit, ci fără sfârșit, iar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi alese arbitrar: "Cuvintele sunt impuse lucrurilor potrivit cu felul de a gândi al mulțimii și de aceea noua și nepotrivita alegere a cuvintelor împiedica într-un chip uimitor activitatea intelectului"62. Bacon a folosit pentru a numi acești idoli verbul latin for, fori, fatussum, care înseamnă a vorbi, sau derivatul său forum, fori care poate fi tradus pin piață 63. Numele acestor idoli surprinde două aspecte foarte importante. În primul rând se referă la faptul că sunt idoli ai vorbirii și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe care îl dă universului experimental și pragmatismul care însoțește opera filosofului. "Forma" este un concept preluat de Bacon din filosofia epocii, dar originea acestei concepții este în filosofia platoniană. Cuvântul forma (alături de cuvântul species) este o traducere în limba latină a termenului ειδος11. Cuvântul ειδος poate fi tradus mot-à-mot prin "a ști"12, dar în filosofia platonică acesta preia semnificația pe care a avut-o termenul ίδεά. Cei doi termeni, ce au fost traduși pe filieră latină în limba română
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
traducere în limba latină a termenului ειδος11. Cuvântul ειδος poate fi tradus mot-à-mot prin "a ști"12, dar în filosofia platonică acesta preia semnificația pe care a avut-o termenul ίδεά. Cei doi termeni, ce au fost traduși pe filieră latină în limba română prin formă, respectiv idee, au căpătat statut metafizic. Pornind de la semnificația simplă a termenului, întâlnită la Homer, ca fiind "înfățișare, chip, ceea ce se vede"13 s-a ajuns la "idee" ca structură metafizică transcendentă ce întemeiază lumea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sunt părți ale întregului. 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității Clasificarea pe care o realizează Bacon în de Of the Proficence and the Advancement of Learning (1605) dezvoltată ulterior în varianta latină De Dignitate et Augmentis Scientiorum (1623) este cea mai amplă realizată până la sfârșitul modernității. Criteriul după care Bacon face această împărțire a științelor este reprezentat de facultățile intelectului uman: memorie, imaginație și rațiune 61. Modul în care este structurată știința
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trei elemente esențiale ale operei sale care au modificat întreaga gândire omenească: teoria idolilor; metoda inductivă (ambele descrise în Novum Organum) și clasificarea științelor (întâlnită în prima parte a operei Instauratio magna, De Dignitate et Augmentis Scientiorum traducerea în limba latină a operei din 1605 Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human)66. Chiar dacă această clasificare este esențială pentru opera baconiană și pentru întreaga modernitate ea a fost puțin studiată în spațiul românesc, neobservându-se noutatea adusă de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
există, dar cea mai apropiată formă ce ar putea avea o semnificație este a-topos, "fără loc". În secolul al XVI-lea erau la modă jocurile de cuvinte. În corespondența dintre Morus și Erasmus apare cuvântul Nusquama nostra de la adverbul latin "nicăieri", iar în corespondența cu Guillaume Budé apare termenul Udepotia, de la adverbul grecesc "niciodată". După jocurile de cuvinte pe care le întâlnim la Morus ne putem da seama că numele de "utopia" nu este acordat întâmplător, ci ca urmare a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Crigarux, Piatra Neamț, 2001. Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, 1998. Fukuyama, Francis, The End of History and the Last Man, Free Press, New York, 1992. Funkenstein, Amos, Teologie și imaginație științifică, Editura Humanitas, București, 1998. Gaffiot, Felix, Dictionaire ilustré latin français, L'Hachette, Paris, 1934. Galilei, Galileo, Dialog despre ce două sisteme principale ale lumii, Editura Științifică, București, 1962. Galilei, Galileo, Dialoguri asupra științelor noi, Editura Academiei, București, 1961. Galilei, Galileo, Scrisori copernicane, Editura Humanitas, București, 2010. Garin, Eugenio, Întoarcerea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
and Scientific Imagination, Humanitas, Bucharest, 1998. 2 I use the term im-mediate to describe what science normally calls reality. We use this form to distinguish it from the usual form of "immediately" and to close it to the original Medieval Latin meaning of immediatus being near, nearby, without intermediary. Therefore, along this book we will use these two forms whose meaning is similar: im-mediate when we want to emphasize the direct link without intermediary between us and the environment and immediately
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
l'imagination scientifique, Humanitas, Bucarest 1998. 2 J'utilisé le terme im-médiatement pour décrire ce qui la science normalement appelé la réalité. Nous utilisons ce formulaire pour la distinguer de la forme habituelle "immédiatement" et d'approcher le sens originel du latine médiévale immediatus - se sont à proximité, à proximité, sans intermédiaire. Par conséquent a la long de ce travail, nous rencontrons deux formes dont la signification est semblable: la prochain quand nous voulons mettre l'accent sur le lien direct sans intermédiaire
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
credinței ortodoxe, dar nu un izvor principal. Se cunoștea tentativa catolică de a proba, invocând în susținerea propriei argumentații și opinia unor teologi răsăriteni, Andrutsos și Balanos, că Mărturisirea lui Petru Movilă era calchiată, ca metodă și fond, după catehismul latin al lui Canisius, cel mai răspândit în secolul al XVII-lea. Dacă teza catolică 14 se dovedește, aparent, validă, aceasta se datorează îndeosebi conținutului Mărturisirii lui Petru Movilă. Mărturisirea lui Petru Movilă, alcătuită de mitropolit și modificată apoi de episcopii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și Predania, adică e tradițional, dar nu în sensul bizantin (cu nota sa complexă levantină), ci mai mult în sens național, legând datinile sale religioase de străvechea pietate dacică și de unele reminiscențe latine: Rosalia, Floralia, așa că nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros, p. 232. 5 Ibidem, pp. 233-234
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Așa cum a hotărât Dumnezeu nu după voia Lui, ci după greul păcat al lui Iuda din Kerioth". 13 Radu Dragnea, Ortodoxie și naționalism, în "Buna Vestire", nr. 77, 28 mai 1937. 14 Cf. La Confession orthodoxe de Pierre Moghila, texte latin inédit, publié avec introduction et notes critiques par Antoine Malvy și Marcel Viller, în Orientalia Christiana, vol. X, 1927. 1 A se vedea, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, ediția a IV-a, București, Humanitas, 2008, p. 25
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
îndeaproape rigorile creștine. Infernul se deschide cu pădurea întunecată în care, la jumătatea vieții, Dante rătăcește calea și întîlnește fiarele: pantera, leul, lupoaica ce-i zădărniceau urcarea pe colina virtuții. Cele trei fiare simbolizînd: necumpătarea, trufia și lăcomia. Virgiliu, poetul latin îl va salva și-i va fi călăuză prin infern și o parte din purgatoriu. După Poarta Infernului și Vestibulul Infernului urmează cele nouă cercuri infernale, debutînd cu Limbul și Desfrînații și culminînd cu tartorul suprem, Lucifer. Bolgiile se succed
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]