9,370 matches
-
n. 12 martie 1955, comuna Bucu, județul Ialomița) este un publicist, scriitor și profesor universitar român. Părinții săi, Ștefan, de profesie contabil și Victoria, s-au născut în aceeași localitate. Străbunicul din partea mamei, pe nume Munteanu, s-a stabilit în Lunca Ialomiței, unde venea în transhumanță, fiind oier din zona Făgărașului. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității de Drept și Facultatea de Ziaristică; a avut o bursă la Fundația cotidianului „The Guardian” din Londra; este absolvent al cursului postuniversitar de
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
După ce au fost inaugurate în scurt timp și alte trasee (ca de exemplu cel dintre Sibiu și Brașov, se simțea lipsa unei linii care să facă legătura între Cluj și sudul Transilvaniei. Acest traseu a fost proiectat de la Cluj la Lunca Mureșului (în ). Linia ferată traversa bazinele hidrografice ale râurilor Someș și Mureș; trebuiau construite mai multe tuneluri, așa că activitatea a trenat până în 1873. Calea ferată a putut fi inaugurată la 14 august 1873. Începând din 1876 compania a fost naționalizată
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
(în ) este un curs de apă din Ucraina, afluent de stânga al râului Prut. Acest râu izvorăște de pe versantul vestic al Dealurilor Hotinului și curge pe teritoriile raionului Zastavna din regiunea Cernăuți. Pe măsură ce coboară spre lunca Prutului, valea sa se lărgește la 1,7 km. Apele sale sunt folosite pentru irigații și alimentarea cu apă a localităților. Pe malurile sale au fost amenajate iazuri. El se varsă în râul Prut, pe teritoriul municipiului Cernăuți, în cartierul
Râul Șubraneț () [Corola-website/Science/319168_a_320497]
-
începe înainte de Descălecat, când un oarecare Pancu, tatăl lui Luca și predecesorul familiei Wassilko, defrișează pădurea pe malul stâng al Șiretului Mare și întemeiază vatra de sat pentru sine pentru ultimul său copil, așa cum era datina vremii, apoi urca prin lunca Șiretului și, dincolo de confluenta acestuia cu pârâul Mihodra, ctitorește vatra de sat și pentru acest fecior Luca. Localitatea a făcut parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima mențiune documentara a avut loc în uricul lui Alexandru cel Bun
Lucavăț, Vijnița () [Corola-website/Science/315594_a_316923]
-
satele Vrânceni - 3.701, Cadobești - 3.285, Rjavinți - 3.079 și Șerăuții de Sus - 2.793. Raionul Zastavna este compus din: De mulți ani există o colonie unică de bâtlani cenușii pe versanții din apropierea satului Babin, care se află în lunca râului Nistru. Colonia constă din 99 cuiburi, care se află în 26 stejari, la o înălțime de 12-18 metri . Peștera Balamutivska care se află pe malul drept al Nistrului, lângă satul Balamutca, este una dintre cele mai renumite peșteri din
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Babin era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. De mulți ani există o colonie unică de bâtlani cenușii pe versanții din apropierea satului Babin, care se află în lunca râului Nistru. Colonia constă din 99 cuiburi, care se află în 26 stejari, la o înălțime de 12-18 metri . Alte obiective turistice sunt:
Babin, Zastavna () [Corola-website/Science/315774_a_317103]
-
este un cartier din sectorul Botanica, municipiul Chișinău, Republica Moldova. Principalele artere sunt străzile: Calea Basarabiei, Lunca Bîcului și Șoseaua ; precum și porțiuni din bulevardele „Dacia” și „Iuri Gagarin”. În sec. XVI - XVIII, în zona dată se afla satul omonim, care în secolul al XX-lea își pierde statutul, fiind încadrat teritorial în raza orașului Cartierul a luat
Muncești () [Corola-website/Science/315874_a_317203]
-
familiei Negruzzi datează din perioada anilor 1807-1810, aparținând mai întâi lui Dinu Negruț (tatăl scriitorului Costache Negruzzi), care a primit la căsătoria sa cu Sofia Hermeziu, ca zestre, moșia Trifeștii Vechi (localitate care apoi s-a numit Hermeziu, din 1967 Lunca Prut și din 1996 din nou Hermeziu). În această casă s-au născut și/sau au trăit mai multe personalități ale istoriei românești: În conacul familiei Negruzzi au poposit ca oaspeți în decursul timpului domnitorii Mihail Sturdza și Alexandru Ioan
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
nisipoase și nisipuri) și pliocen (depozitele pannoniene = nisipuri cuarțoase și micacee, argile marnoase și pietrișuri). Depozitele pleistocene (pietrișuri și nisipuri), întâlnite cu precădere pe stânga Secașului Mic, intră în componența teraselor, iar cele holocene (nisipuri și pietrișuri aluvionare), în componența luncilor. are o suprafață de 356 km², cu lungimea de 32 km și lățimea medie de 11 km. Altitudinea medie a reliefului este de 367 m, cea maximă de 580 m, în Măgura Copaciului, iar cea minimă de 229 m, la
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
clasificare Horton-Strahler am identificat patru ordine de mărime a rețelei hidrografice, ale căror valori pot fi atribuite și văilor drenate de cursurile respective. Din categoria văilor de ordinul 4 face parte doar valea Secașului Mic, începând de la confluența cu Valea Lunca Satului și până la vărsare. Ea este largă, subsecventă, cu versantul drept mai abrupt. Văile de ordinul 3 aparțin unor afluenți de pe stânga Secașului Mic (Lunca Satului, Păuca, Valea lui Sânui, Ohaba, Gârbău și Valea Largă) și au lungimi care variază
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
văilor de ordinul 4 face parte doar valea Secașului Mic, începând de la confluența cu Valea Lunca Satului și până la vărsare. Ea este largă, subsecventă, cu versantul drept mai abrupt. Văile de ordinul 3 aparțin unor afluenți de pe stânga Secașului Mic (Lunca Satului, Păuca, Valea lui Sânui, Ohaba, Gârbău și Valea Largă) și au lungimi care variază între 3 și 8,5 km. Văile de ordinul 2 sunt fie ale afluenților direcți ai Secașului Mic (Trecătoarea, Gârdan, Ungurei, Bolânda, Henig ș.a.), fie
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
fragmente mai puțin conturate; nivelul de 90-120 m se prezintă sub forma unor umeri cu elemente morfometrice caracteristice terasei și care se racordează cu nivelul inferior (de eroziune) al Secașelor, pe partea dreaptă a bazinului, în aval de localitatea Secășel. Lunca Secașului Mic, constituită din depozite aluviale, se prezintă ca o fâșie continuă de-a lungul râului, cu lățimi care variază de la câțiva zeci de metri până la 2,5 km. Se ridică deasupra râului cu 0,5 - 4,5 m și
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
până la 2,5 km. Se ridică deasupra râului cu 0,5 - 4,5 m și este plată și uniformă în partea dinspre Secașul Mic și ușor înclinată la contactul cu terasele și versanții. Datorită litologiei și materialelor aduse de pe versanți, lunca prezintă două zone înguste: în amonte de Roșia de Secaș și la Broșteni. Pluviodenudarea și eroziunea în suprafață se manifestă în timpul ploilor torențiale pe aproximativ 40% din suprafața studiată, în special pe terenurile cultivate agricol de pe versații cu pante mai
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
până la o adâncime de aproximativ 1 m și au aspectul „cărărilor de oi“. Însă, se deosebesc de acestea prin geneză, mărimea brazdelor și prin răspândirea neregulată. b) Alunecările lenticulare, frecvente pe versantul drept al Secașului Mic și în bazinetele pâraielor Lunca Satului, Păuca și Henig, sunt mai adânci și afectează atât pătura de sol cât și roca din substrat. Se produc predominant pe versanții cu valori ale pantelor între 12 și 20o și au la partea superioară o râpă de desprindere
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
și mameloane, cuprinse între 350-450 m, perpendiculare pe culmile principale, având direcții nord-est - sud-vest, pe alocuri nord-sud. Altitudinea maximă se întâlnește în vârful Podina (548 m), situat la nord de Lopadea Nouă, iar altitudinea minimă este de 240 m în lunca Mureșului. Diferența maximă de nivel față de lunca Mureșului este de 300 m, iar față de lunca Târnavei Mici se reduce la 200 m. Energia reliefului este foarte diferită, atingând valori mari, de 241-280 m, de-a lungul culmilor Podina - Țuculeu - Creasta
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
pe culmile principale, având direcții nord-est - sud-vest, pe alocuri nord-sud. Altitudinea maximă se întâlnește în vârful Podina (548 m), situat la nord de Lopadea Nouă, iar altitudinea minimă este de 240 m în lunca Mureșului. Diferența maximă de nivel față de lunca Mureșului este de 300 m, iar față de lunca Târnavei Mici se reduce la 200 m. Energia reliefului este foarte diferită, atingând valori mari, de 241-280 m, de-a lungul culmilor Podina - Țuculeu - Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului, pe versantul
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
alocuri nord-sud. Altitudinea maximă se întâlnește în vârful Podina (548 m), situat la nord de Lopadea Nouă, iar altitudinea minimă este de 240 m în lunca Mureșului. Diferența maximă de nivel față de lunca Mureșului este de 300 m, iar față de lunca Târnavei Mici se reduce la 200 m. Energia reliefului este foarte diferită, atingând valori mari, de 241-280 m, de-a lungul culmilor Podina - Țuculeu - Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului, pe versantul stâng al Mureșului. Ea deține valori mici, de
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
cu un maxim de 75-85 mm în luna iulie. Apele subterane (freatice și captive) sunt acumulate în depozitele paleogen-neogene și cuaternare. Apele freatice se află la adâncimi cuprinse între 0,5 și 10 m și apar la zi în cuprinsul luncilor joasee și la baza teraselor inferioare sub formă de izvoare de terasă. Apele curgătoare sunt reprezentate de râurile Mureș, Târnava și Târnava Mică și de pâraie (Râtu, Valea Fărăului, Valea Pănade, Dunărița ș.a.). În cele mai multe cazuri afluenții pâraie au caracter
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
cetate în ruine aflată în partea de nord-vest a orașului Suceava (în nordul României). Ea se află localizată la marginea unei păduri aflate pe un pinten terminal al dealului Șeptilici (384 m altitudine), la o înălțime de peste 80 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale nordică a Sucevei. Cetatea Șcheia făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XlV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
arheologie și istorie veche, activând și în cercul studențesc de specialitate, a devenit membru al Societății de Studii Clasice și a participat la o serie de campanii arheologice. După terminarea studiilor este repartizat ca profesor la școala generală din comuna Lunca Banului (jud. Vaslui), a predat istoria, limba română și educația fizică. A continuat să studieze si a ținut mereu legătura cu specialitatea, colaborând strâns cu Muzeul din Huși și cu Institutul de Istorie și Arheologie din Iași. Cu sprijinul colegilor
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
în parc 97 de specii de plante rare, vulnerabile sau foarte puțin cunoscute. Vegetația parcului poate fi clasificată în 13 zone, dintre care șapte sunt dominate de o specie distinctă de eucalipt. Aceste zone cuprind mangrove, păduri tropicale de câmpie, luncă seyonieră, mlaștini. Kakadu cuprinde peste 290 de specii de păsări (cam o treime din toate speciile de păsări australiene cunoscute), 26 de tipuri de broaște, 74 de specii de reptile, 68 de specii de mamifere și peste 10.000 de
Parcul Național Kakadu () [Corola-website/Science/315197_a_316526]
-
în saloanele oficiale, ca răspuns discret la excluderea lucrărilor sale de pe simeze - de trei ori consecutiv -, acestea fiind acuzate de indecentă nudului sau de misticism (pentru că, în 1968, din iunie până la finele lui septembrie, pictase în frescă, singur, Biserica din Lunca Asaului, jud.Bacau). (...)Orice cercetare a subtilelor relee spirituale și tematice, care fac posibilă opera acestui mare artist român, trebuie să pornească de la recunoașterea unui adevăr incontestabil: în persoana lui Vladimir Zamfirescu, Biserica Ortodoxă Română a pierdut (poate nu pentru
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
mari pinacoteci și în colecțiile unor șefi de stat din Norvegia, Danemarca, România, Italia, China, Bulgaria și chiar în Colecția Muzeului de artă al Vaticanului. În anul 1968, din iunie până la finele lui septembrie, pictase în frescă, singur, Biserica din Lunca Asaului, jud.Bacau. Interviuri
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
Lunca (în , în și în ) ste localitatea de reședință a comunei cu același nume din raionul Herța, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 154 metri, în partea de nord-est a raionului Herța. De
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
comunei cu același nume din raionul Herța, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 154 metri, în partea de nord-est a raionului Herța. De această comună depind administrativ satele Movila și Pilipăuți. Localitatea Lunca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]