9,778 matches
-
această poruncă a domniei mele slugii domnii mele Neculii logăo>făt și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să fie lor moșie În satăul> Stănimir, din partea Dinului Vânăt jumătate, Însă stănjăeni> 25, Însă dupretutindenea din apă ăi din mori și din deal, pentru că au cumpărat Necula logofăt această moșie, drept 2500aspri. Apoi Necula logofăt el au dat acești aspri pentru birul Dinului Vânăt. Apoi Dinu Vânăt n'au putut să plătească asprii Neculii logăo>făăt> nici de cum, ci au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fă ăt > și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să-i fie lui moșie În sat Stanimiru de Sus, partea lui Dumitru Ceacâr toată, oricât să va alege din cămpu și din pădure și din apă și din mori și dupretutindinea și du preste tot hotarul, Însă partea ce să chiamă a Mătăsarului și a fraților lui, pentru că au cumpărat sluga domnii mele Necula lă o >gofă ăt >, de la domniia mea, drept 3000 aspri gata. Pentru această mai sus
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Ochii și sprîncenele Fac toate păcatele. Ochii neichii sunt frumoși Și la lume drăgăstoși. Ochii neichii frumușei Lumii-ntregi ie drag de ei.” Omului frumos și drăgăstos toate-i merg din plin, pe cînd cel urît și ursuz, nici la moară n-are rînd. Dar nu numai Buzăul are mori, ci și Motrul. Exemplificăm : ,, Frunză verde-a mărului Tot În susul Motrului Șapte mori-s-n vadul lui Și la toate macin eu. Mă dusei să torn În coș Morărița mă dă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
frumoși Și la lume drăgăstoși. Ochii neichii frumușei Lumii-ntregi ie drag de ei.” Omului frumos și drăgăstos toate-i merg din plin, pe cînd cel urît și ursuz, nici la moară n-are rînd. Dar nu numai Buzăul are mori, ci și Motrul. Exemplificăm : ,, Frunză verde-a mărului Tot În susul Motrului Șapte mori-s-n vadul lui Și la toate macin eu. Mă dusei să torn În coș Morărița mă dă jos Și din gură-așa zicea : - ăă Stai voinice
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ei.” Omului frumos și drăgăstos toate-i merg din plin, pe cînd cel urît și ursuz, nici la moară n-are rînd. Dar nu numai Buzăul are mori, ci și Motrul. Exemplificăm : ,, Frunză verde-a mărului Tot În susul Motrului Șapte mori-s-n vadul lui Și la toate macin eu. Mă dusei să torn În coș Morărița mă dă jos Și din gură-așa zicea : - ăă Stai voinice nu turna RÎnd la coș eu nu ți-o da PÎnă nu m-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din gură-așa zicea : - ăă Stai voinice nu turna RÎnd la coș eu nu ți-o da PÎnă nu m-oi săruta >> . Bine-i de omul frumos Cum ajunge toarnă-n coș, Și Îi vai de cel urît Nici la moară n-are rînd.” Dragoste, dragoste, dar să nu Îți pierzi capul, că-i rău de pagubă. Exemplificăm : ,, Hai la oi, la oi băiete Nu la fete sub părăte. Fetele te-or amăgi Oile s-or prăpădi. Astăzi una MÎine una
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fanatic al dreptei precum el nu poate admite o astfel de sfidare: condotier ideologic, tot ce contravine principiilor sale trebuie combătut cu vehemență. Izolarea nu e, prin urmare, decât soluția logică a oboselii de a lupta cu tot mai numeroasele mori de vânt ale unei societăți intrate În derivă. Dar unde să se izoleze - decât tot la Paris, În viermuiala În care, de fapt, se află toți dușmanii săi: „M-am simțit incapabil să mă retrag altundeva decât la Paris. În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
minciuni. În rîndul acestor categorii, un loc aparte îl ocupă formele mai mult sau mai puțin patologice ale autominciunii. În acest sens, poate că cel mai reprezentativ tip de autoînșelator (autoamăgitor) al timpurilor noastre este Don Quijote, a cărui "luptă cu morile de vînt" era o nevinovată modalitate de a se încredința pe sine că are o misiune istorică de împlinit. Într-o atare ipostază, emitentul minciunii este același cu receptorul (beneficiarul) ei. A transforma minciuna în "scop în sine" poate să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Unii părinți cred că duc o povară, alții, o comoară ; depinde prin ce prismă privesc realitatea. Acceptarea se poate învăța, prioritatea o reprezintă familia Îparinti, copii etc), urmează societatea Îșcoala, grupul de prieteni, etc.). Avem senzația uneori, că luptăm cu morile de vânt, nu suntem receptați, înțeleși așa cum am dori, dar numai noi deținem argumentul forte, știm cum este de fapt copilul nostru: este special. Eliminați din vocabular expresii precum: Nu ești bun de nimic !”, ” Uite ce note bune ia fratele
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
după Harap-Alb și pornesc tustrei înainte. Și mai mergând ei o postată, numai iaca Harap-Alb vede altă minunăție și mai mare: o arătare de om băuse apa de la 24 de iazuri și o gârlă pe care umblau numai 500 de mori și tot atunci striga în gura mare că se usucă de sete." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "A zis-o, a și făcut-o! Petru nu zicea nimic de două ori. Fătul meu, Petre! zise împăratul, acuma mai blând
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe lângă cetate... tot curge... tot curge... fără a mai sta, fără a mai merge mai departe." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (f) " Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Ș-apoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Ș-apoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei busuioc de pus la icoane." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Formulați enunțuri în care predicatul să fie exprimat prin: (a) verb predicativ; (b) locuțiune verbală; (c) adverb predicativ; (d) interjecție predicativă; (e) interjecție
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valoarea profundă a fiecăreia dintre cele două stări de viață». «A percepe propria prezență în lume într-un mod totalmente istoric înseamnă să experimentezi finitudinea, înseamnă să accepți de bunăvoie propria mortalitate - și nu oricum, căci, tocmai în acel memento mori al monahilor, Overbeck identifică cea mai mare contribuție dată de cultura creștină la dezvoltarea conștiinței europene». EUNUCI PENTRU CERURI Pentru cei ce trăiesc în viața consacrată, indiferent de forma aleasă, de modul de împărtășire a vieții în comunitate și de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
un ziarist talentat și un combatant hotărât pentru drepturile românilor ardeleni. La „Tribuna” și „Familia” a semnat articole politice, dar și nuvele și povestiri, pagini memorialistice, recenzii și cronici dramatice. Și-a strâns o parte din scrierile literare în volumul Moara din vale (1894), pe când altele au fost publicate postum: La Roma (1903), Schițe și nuvele inedite (1911) și comedia într-un act Militărește (1913). Contrastând cu militantismul ziaristului, proza lui e romanțioasă și convențională. Iubiri pătimașe, intrigi de serai, idile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
de autenticitate, au amintirile din temnița de la Seghedin, publicate în „Tribuna” sub pseudonimul Bül-A.-Zam. Traducerile („Tribuna”, 1891-1894) au popularizat în Transilvania mari scriitori francezi - Zola, Maupassant, Daudet - și pe Turgheniev, cu romanul Apele primăverii. A semnat și Leandru. SCRIERI: Moara din vale, Sibiu, 1894; La Roma, Arad, 1903; Schițe și nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911; Militărește, Brașov, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 379-380; Octavian C. Tăslăuanu, Informații literare și culturale, Sibiu, 1910, 57-60; I. Breazu, Literatura „Tribunei (1884-1895
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
Trichoplusia ni. Ea se leagă la bacterii Gram-pozitive și este amplificată în corpii grași de către provocatorul imunogen. Homologii PGRP sunt conservați de la insecte la mamifere. Genomul drosofilei are gene pentru zece proteine care sunt foarte similare cu PGRP. Din Bombyx mori s-a extras proteina de legare la bacterii Gram-negative (GNBP). Expresia genelor care codifică pentru această proteină la B. mori și la Anopheles gambiae este indusă prin infecții bacteriene. La Drosophila melanogaster s-au identificat cel puțin trei gene care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
conservați de la insecte la mamifere. Genomul drosofilei are gene pentru zece proteine care sunt foarte similare cu PGRP. Din Bombyx mori s-a extras proteina de legare la bacterii Gram-negative (GNBP). Expresia genelor care codifică pentru această proteină la B. mori și la Anopheles gambiae este indusă prin infecții bacteriene. La Drosophila melanogaster s-au identificat cel puțin trei gene care codifică proteine ce prezintă similitudini cu GNBP (Kim și colab., citat de Khush și Lemaitre, 2000) (fig. 1.19). La
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
legate de exploatarea lemnului, ele realizându-se în continuare doar pentru uzul familiilor. Doar în brădărit mai există meșteri ce lucrează și astăzi. Industria tradițională. A fost una din ramurile cele mai bine reprezentate în Mărginime, începând cu secolele XIV-XV. Morile hidraulice, pivele și dârstele, uleinițele, alambicurile și joagărele reprezintă modalități tehnice esențiale în economia sătească și care aduceau venituri importante (Bucur, 1985: 108). În Tălmăcel, primul joagăr a fost construit în 1780, prima moară în 1875, iar în perioada interbelică
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în Mărginime, începând cu secolele XIV-XV. Morile hidraulice, pivele și dârstele, uleinițele, alambicurile și joagărele reprezintă modalități tehnice esențiale în economia sătească și care aduceau venituri importante (Bucur, 1985: 108). În Tălmăcel, primul joagăr a fost construit în 1780, prima moară în 1875, iar în perioada interbelică existau cinci fabrici de ulei și postav, nouă varnițe și șase măcelării. Fabricarea uleiului se dezvoltă încă din secolul XVI-XVII (Bucur, 2006: 56). Comerțul era de asemenea dezvoltat, iar o parte din săteni se
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
târguri la care veneau oameni din toate satele din jur. Poziția centrală a Ludoșului față de celelalte sate din regiune i-a permis să-și construiască o întreagă rețea comercială și meșteșugărească (Muntean, 1993). În Ludoș au existat de asemenea două mori, ateliere de fierărie, de scărmănat lâna, cazane de fiert rachiu și tâmplari, măcelari, pantofari, cojocari. 2.2.6 Arhitectura Până la începutul secolului trecut casele erau construite din bârne și pământ amestecat cu paie, acoperișul fiind de asemenea din paie. În funcție de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
intervievați) și alte bunuri cum ar fi: atelier (7,5% în Tălmăcel și 3,0% în Ludoș), unitate comercială (1,9% în Tălmăcel și 1,2% în Ludoș). De asemenea sunt amintite: pensiune agroturistică (numai în Tălmăcel), animale, stână, șură, moară. 5.3.2 Tipuri de activitate și surse de venit în cele două sate Ocupațiile de bază în Tălmăcel sunt creșterea animalelor (oi, vite) și cultivarea pământului, iar ocupațiile complementare sunt prelucrarea lemnului sau diversele meserii (fabricarea uleiului, brutari, cojocari
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietății private. Scriam, și cu cît scriam mai mult, cu atît îmi spuneam că nu eram cu adevărat de acord cu asta. Practic, toți cei care participau la Grupul celor Zece și Jacques Robin cel dintîi, care toc-mai cumpărase o moară erau proprietari. Amuzant e că '73 e și anul în care am reușit să-mi cumpăr o căsuță la țară, în Berry. La un moment dat, mi-am spus că era ceva foarte puțin coerent. Am început să mă întreb
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
proprietatea privată și că nu puteam deloc adera la discursul despre desproprietărire. Edgar Morin m-a ajutat să înțeleg asta. Îmi amintesc că am vorbit cu el despre subiect și cînd l-am întrebat: "Puteți să ne dați apă la moară, adică să condamnați proprietatea privată?", Edgar mi-a răspuns că nu trebuie să uităm în nici un caz că, în Evul Mediu, proprietatea privată le-a permis șerbilor să se elibereze puțin cîte puțin de tutela feudală și să devină ființe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
umple cu ea niște ulcioare negre, mici, în formă de tigve. Moaie în ele rădăcini de forme neliniștitoare, piei de șarpe măcinate, smocuri de păr de copii născuți morți, sînge uscat de la primele menstruații ale fetelor. Ca să te vindeci. Ca să mori. Cum vrei. Epopeea unui bacil Un titlu respingător, o lume înspăimîntătoare, un roman misterios și pasionant, care răspunde încă o dată marotei contemporane, poate franceze cu deosebire, a (auto)biografiilor erudit romanțate, de preferință, reunind toate ingredientele aventuri, revoltă, entuziasm, melancolie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în situl de importanță comunitară Sărăturile Jijia Inferioară Prut: Ordinul Ministrului nr. 776/2007. Localizarea geografică: 47°19’ latitudine nordică, 27°34’ longitudine estică; la limita dintre comunele Popricani și Victoria, E 583. Căile de acces: localități apropiate: satul Cotu Morii, comuna Popricani; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Sculeni, DL Cotu Moriirezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 3150
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]