10,211 matches
-
modul conjunctiv al celui de-al doilea verb lasă o slabă posibilitate muribundului să-și revină, construcția trăgea moarte are un grad de certitudine major. Substantivul precizează cu exactitate procesul ireversibil al agoniei, spre deosebire de conjunctivul încărcat cu virtualități situaționale. „În interiorul narațiunii repetarea la diferite intervale a acelorași fraze construiește stilistic «schema» de desfășurare a conflictului între personajele - funcții, expresie a opoziției bine-rău”. Deși aparțin genului liric, colindele de fecior se structurează pe tiparul ritmic al „refrenului”: „Se luară, se luptară,/ Zi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
toate păcatele" (p.39), "Dumnezeu să-i ierte păcatele și să le fie țărâna ușoară și amintirea veșnică" (formula repetată cel mai des) sau "A închis ochii ei frumoși și drăgălași pe vecie". Amintirile lui Gheorghe Rădășanu nu sunt o narațiune, diverse scene din viață revin pe parcursul rememorărilor, cu unele reluări sau precizări ulterioare. În dese rânduri autorul pare a nu-și reciti însemnările. Așa poate fi explicat de ce unele informații se repetă aproape exact. Firul povestirii se leagă nu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
înțelesului verbului elin "poiein" nu putea fi vorba la pehlivanul în cestiune.) Ce raționament parșiv screme intelectul celora de mă confinează la prozaitate (când nu-mi neagă, aidoma Pelicanului din Țicău, existența textuală, sub pretextul că literatorii secretă doar poeme, narațiuni și critică literară, eventual teatru)? Po(i)etul, nescriind științific, nu-și justifică locul, slujba, agitația de la Universitate. Eseistul, pe de altă parte, negenitând versuri, proze sau cronici literare, nu-și are situl în dicționarele unor Zaciu, Papahagi & Sasu; este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la un singur episod, cu un spațiu restrâns pentru descriere și analiza psihologică. Nararea, povestirea evenimentelor, întâmplărilor se face la persoana întâi. Are un caracter oarecum liric, deci poartă amprenta scriitorului, care, în unele cazuri, devine personaj al povestirii, al narațiunii. Unul dintre marii scriitori ai noștri care a cultivat povestirea este ION CREANGĂ. În categoria de POVESTIRI sunt încadrate operele: Poveste ( Prostia omenească), Moș Nichifor Cotcariul (considerată nuvelă - pentru lungimea ei), Povestea unui om leneș, Moș Ion Roată, Popa. Opera
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
dintre oameni, a gesturilor și a reacțiilor lor sufletești, reproducerea vorbirii lor’’. Ỉn întreaga opera a lui Creangă exprimarea este vie, autentică, iar spontaneitatea expresiilor ascunde caracterul lucrat al compoziției și tentația spectacularului, astfel încât scene întregi pot fi dramatizate. Farmecul narațiunii, în ansamblul ei, este rezultatul unei armonizări desăvârșite între povestire, descriere și dialog, născută dintr-o incomensurabila plăcere de a tăifăsui, ce conferă textului o vibrație puternică și o emoție neîntreruptă. ,,Limba lui Creangă este sufletul povestitorului, în măsura în care și acesta
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
și dialog, născută dintr-o incomensurabila plăcere de a tăifăsui, ce conferă textului o vibrație puternică și o emoție neîntreruptă. ,,Limba lui Creangă este sufletul povestitorului, în măsura în care și acesta se așează că vorbitor în mijlocul ascultătorilor, si, totodată, sufletul eroilor săi. Narațiunea are două realități concentrice: întâi pe aceea a povestitorului, care stârnește hazul și mulțumirea prin chiar prezența lui, cum se întâmplă cu actorul și cu oratorul, apoi pe aceea a lumii din narațiune.’’( G. Călinescu) Caracterizat de Vladimir Streinu că
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
în mijlocul ascultătorilor, si, totodată, sufletul eroilor săi. Narațiunea are două realități concentrice: întâi pe aceea a povestitorului, care stârnește hazul și mulțumirea prin chiar prezența lui, cum se întâmplă cu actorul și cu oratorul, apoi pe aceea a lumii din narațiune.’’( G. Călinescu) Caracterizat de Vladimir Streinu că un ,,scriitor popular pentru intelectuali și cult pentru popor’’, un spirit ,,nastratinesc’’( G. Călinescu), emblematic pentru poporul român, dar și pentru întreg spațiul balcanic, Ion Creangă știe să genereze, prin opera să, o
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
candidul Mișu Ho rowitz, comis-voiajorul veșnic legănat de iluzii inconsistente, sentimental, onest până la pierderea simțului de apărare, victimă sigură a maleficului Avramuț. Aceste romane de moravuri sociale ale lui Ury Benador, deloc lipsite de merite, rămân totuși în umbra unei narațiuni de mici dimensiuni care este opera sa de prim rang: Subiect banal (1934). Acest succint roman, axat pe marea temă a geloziei, înscrie un moment în proza noastră de incursiuni psihologice, plasându-se în aceeași linie cu Ultima noapte de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
obțină o amânare a scadenței, un răgaz pentru a putea face din alte părți rost de banii cheltuiți cu ușurătate, dar pe care ține, orice-ar fi, să-i restituie. Reușește până la urmă, după un șir de peripeții care imprimă narațiunii, în unele zone, o turnură polițistă. Cea mai interesantă parte din roman privește însă relatarea frământărilor escrocului de nevoie, ale mincinosului obligat, ale hoțului care furase în scopuri nobile, ale individului terorizat de gândul că o greșeală cât de mică
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dogmatic, din care nu se smulsese cu totul, dar se explică și prin elementele reale de înnoire estetică aduse de proza lui N. Velea, lesne de remarcat pe fondul cenușiu de contrast. Preocupate să redescopere omul interior, individualizat în reacții, narațiunile lui Velea se opuneau clișeelor monumentaliste și eroizărilor forțate, intens cultivate anterior, și înfățișau nu eroi, ci oameni, oameni de toată mână, însă „netipici“. Aici era, de fapt, principala particularitate și notă polemică, în subsidiar, a prozei lui Velea, polemică
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
1971 este interesant, fără doar și poate, nu numai prin ce oferă ca document. Cititorul va observa, străbătându-l, cum materia însemnărilor se organizează spontan, potrivit unei logici epice, faptele notate „cresc“ unul din celălalt către un prag de culminație, narațiunea se încarcă de dramatism, de tensiuni dramatice, pe măsură ce înain tăm în lectură. De la calmul epic al primelor luni ale anului, când autorul nu avea de relatat decât vizite de rutină prin redacții, demersuri făcute pe la edituri în vederea publicării în Franța
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a singură tății auto impuse, V. Voiculescu a dat literaturii române nu numai fascinantele Povestiri dar și originalul roman Zahei orbul. Cu similitudini în Codin de Panait Istrati, elaborat pe parcursul a șapte ani, cu întreruperi și abandonări legate de consistența narațiunii dar și de forța ei de sugestie, apărut de abia în 1970, romanul Zahei orbul a stârnit reacții diverse, multe superlative. Ca fapt de viață, cartea este o reușită, viața reală a personajului și notele care înseamnă ficțiunea autorului dau
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Capitolul VIII. Cetățeanul umanist că guvernator provincial: Giannozzo Manetti / 231 Capitolul IX. Comisarul și statul teritorial florentin / 259 Capitolul X. Libri di famiglia și istoria familiei patriciene florentine / 295 Capitolul XI. Eternitatea lumii și gândirea istorică renascentista / 307 Capitolul XII. Narațiunea istorică a Renașterii italiene / 335 Prefață Machiavelli și Renașterea italiană: o cercetare istorică originală Profesorul William Connell nu se află la prima carte publicată în România. El este bine cunoscut specialiștilor în gândirea politică și știința politică românească. A publicat
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
invidia)" colegilor săi florentini și la "versurile muierești și insipide" ale lui Soldino și "în apărarea adevărului (pro defensione tamen veritatis)"57. Tema majoră a acestei istorii era excepțională problemă a facționalismului din Pistoia și, în observațiile sale concluzive atunci cand narațiunea ajunge la propria-i guvernare -, Manetti explică încercarea cetățenilor de a-l menține la Pistoia că pe o consecință a succesului sau în stingerea rivalității dintre cele două partide pistoieze 58. Dar s-ar putea, de asemenea, că această istorie
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1971, pp. 409-444. Capitolul XI Eternitatea lumii și gândirea istorică renascentista* În scopul de a dezvolta formă non-providențială a istoriei narative care este precursoarea scrierilor istorice moderne, a trebuit că umaniștii italieni din secolul al XV-lea să-și elibereze narațiunile de acele prime lucruri din trecutul îndepărtat care sunt explicate în Biblie. Geologia și știința evoluționistă nu existau încă pentru a-i ajuta în acest sens. Cu toate acestea, știința contemporană lor filosofia naturală ar fi putut oferi sugestii care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care merge înapoi într-un trecut necunoscut în căutarea modelelor cauzale pe un teren deja explorat. În timp ce eternalismul încurajează studiul mai atent a ceea ce rămâne, el impune de asemenea istoricului să selecteze un punct strategic de la care să înceapă o narațiune cauzala. Excursionistul nostru imaginar trebuie să aleagă când să se oprească din mersul pe jos înapoi și să înceapă să reconstituie terenul parcurs. Istoricul este liber să aleagă orice punct de la care să înceapă, dar alegerea se va face pe
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Evului Mediu, Villani (1990-199, 1:3-6 ) situează cronică să despre Florența în antiteza cu o cronică biblică care cuprinde Nimrod, Potopul lui Noe și Turnul Babel (Clarke 2007). Istoria lui Bruni (2001-2007, 1:6) care este în general considerată prima narațiune istorică în stil renascentist respinge "opiniile populare, dar fantastice" găsite în Villani și începe cu o cronică despre întemeierea orașului, susținută de lectură inițială a lui Cicero de către Bruni. În lucrarea lui Bruni, alegerea unui punct de plecare îi aparține
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
obligat, probabil, din nou, să încline spre direcția impusă de sugestia lui Panofsky privind o legătură între perspectiva liniară și gândirea critică istorică. Deja Lew Andrews (1995) a adăugat ceva pentru înțelegerea noastră a conexiunilor posibile între perspectiva liniară și narațiunea istorică, arătându-ne cum Ghiberti a folosit perspectiva liniară pentru a spori reprezentarea evenimentelor care au avut loc peste timp, inclusiv scene istorice, povești fictive și episoade biblice. Ideea că lumea este probabil eternă oferă un mod de gândire cu privire la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
000 ani în trecut, iar lucrarea Bibliotecă de Istorie include o discuție despre eternalism în paginile sale de început (Ambaglio, 2008). Istoria lui Diodor este consemnata că unul dintre primele texte grecești citite și studiate în Florența, si, posibil, prima narațiune istorică greacă citită acolo. La mijlocul secolului, primele cărți de istorie ale lui Diodorus au dobândit reputația de "fabuloase", așa cum au fost numite de către traducătorul lor, Poggio Bracciolini, care și-a terminat lucrarea în 1449 cu ajutorul lui George al Trebizondei 27
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lecturile lui Diodorus scurte și distractive, cititorul s-a întâlnit cu posibilitatea ca lumea să fie eternă, cu un număr mare de descrieri diferite și cronologii ale începuturilor diferitelor civilizații și cu sugestia că primele înregistrări ale istoriei umane, inclusiv narațiunea biblică, au fost inventate pentru a servi intereselor umane. Într-adevăr, Diodor lasă deschisă posibilitatea că toate mărturiile istoriei timpurii a omului să fi fost, la urma urmei, doar ficțiuni. Așa cum scrie cu ironie, "este evident că istoricii sunt, sub
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
contemporan lui. Ideile, persoanele și circumstanțele care au contribuit la schimbarea atitudinii față de trecut în timpul Renașterii italiene inclusiv a tendințelor ei anacronice (și uneori anarhice ) vor rămâne întotdeauna demne de interes. Ceea ce a fost sugerat aici este faptul că eliberarea narațiunii istorice de providențialismul medieval a fost susținută atât pe baza ideilor vechi, cât și a celor actuale privind eternitatea lumii. Acest lucru nu presupune că umaniștii au fost ei înșiși eternaliști. Dar ideea că lumea este eternă a fost de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Chicago Press, Chicago, 1987. Wolfson, Harry A., Philo: Foundations of Religious Philosophy în Judaism, Christianity and Islam, vol. 2, Harvard University Press, Cambridge, 1947. Zellini, Paolo, A Brief History of Infinity, trans. David Marsh, Penguin Books, Londra, 2004. Capitolul XII Narațiunea istorică a Renașterii italiene* În timpul Renașterii timpurii în Italia a apărut un gen narativ distinct de scriere a istoriei, moștenit de multe dintre scrierile istorice de astăzi. Istoricii renascentiști au accentuat mai cu seamă elemental uman, decat dimensiunea divină a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ceea ce avea să devină cadrul standard al "anticului, medievalului și modernului", inca utilizat în cele mai multe repovestiri ale istoriei europene. De asemenea, ei au susținut necesitatea întemeierii scrierilor istorice pe examinarea comparativa și critica a surselor, ceea ce a inclus nu numai narațiuni scrise, amintiri ale martorilor oculari, dar, de asemenea, documente de arhivă, vestigii și inscripții. Cele mai angajate și inteligente narațiuni renascentiste sunt dovada unei abordări critice care continuă să fie indispensabilă (sine qua non) pentru scrierea istorică modernă. În general
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
asemenea, ei au susținut necesitatea întemeierii scrierilor istorice pe examinarea comparativa și critica a surselor, ceea ce a inclus nu numai narațiuni scrise, amintiri ale martorilor oculari, dar, de asemenea, documente de arhivă, vestigii și inscripții. Cele mai angajate și inteligente narațiuni renascentiste sunt dovada unei abordări critice care continuă să fie indispensabilă (sine qua non) pentru scrierea istorică modernă. În general, istoriile renascentiste nu au fost lucrări anonime și nici scrise în colaborare. În timpul Renașterii, scrierea istoriei a început să fie
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
puțin recognoscibile în istoriile moderne, cu toate că, probabil, acestea supraviețuisc într-o măsură mai mare decât este în general acceptat. Scrisorile auto-minimalizatoare pe care scriitorii le adresau patronilor lor, par să fi fost o formă mai lungă de "Mulțumiri" ['Acknowledgments']. Împărțirea narațiunii în cărți și capitole numerotate rămâne importantă pentru autorii moderni, desi segmentarea de astăzi este, de obicei considerată a depinde de material, în timp ce scriitorii Renașterii au fost adesea mult mai preocupați cu împărțirea problemei istorice greu de sistematizat pe secțiuni
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]