9,682 matches
-
voință să se desprindă de această tentație atunci când înfruntă o situație dificilă în viață, un labirint existențial. Versiunea căderii în demență implică aici imaginea unui eu fragmentat, supus unei spargeri ce-l preschimbă într-o multitudine de cioburi răsfirate disproporțional. Nebunia ca finalitatea dramatică se aseamănă cu un act de zdrobire a unei statuiete din porțelan pe o suprafață dură și netedă. Acest act se rezumă la preluarea de către materia statuietei a tensiunii de impact urmată de o descătușare spre exterioritate
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în fragmentarea ei interioară, își menține o singură formă, dar fără conținut cognitiv omogen, fără a se manifesta drept o unitate funcțională monolitică. O statuietă ce se sparge dispare ca statuietă, își pierde individualitatea însă un om cucerit de cețurile nebuniei nu se disipează, nu încetează să existe ca entitate, ci dobândește o fracționare a gândirii sale, se transformă radical-negativ la nivelul minții prin supunerea acesteia unui proces de sfârtecare, de rupere cognitivă ea ne mai fiind întreagă adică ne mai
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Din păcate pentru el, energiile revoltei se dovedesc a fi mult mai limitate decât le anticipase anterior. Astfel, după evul de grație al manifestărilor opozante, survine atingerea limitelor revoltei și prăbușirea în angoasă, ca mediu intermediar pe drumul către tragedia nebuniei și suicidului. Și aici asistăm la o eliberare a conștiinței călătorului labirintic din revoltă. Dar ea vine prin terminarea, epuizarea vitalismelor resurecției și scufundarea în lianturile angoasei ce deschide către cele două forme distructive pentru ființa umană: nebunia și sinuciderea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
către tragedia nebuniei și suicidului. Și aici asistăm la o eliberare a conștiinței călătorului labirintic din revoltă. Dar ea vine prin terminarea, epuizarea vitalismelor resurecției și scufundarea în lianturile angoasei ce deschide către cele două forme distructive pentru ființa umană: nebunia și sinuciderea, cea dintâi disipând conștiința, cea de a doua neantizând prezența terestră a acesteia. În ambele versiuni, cea a desprinderii de mirajul revoltei și cea a aprofundării în acesta, revoltă are un timp al ei finit. Dar, în primul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Printre ceialalți, Genele-i umbresc Și ei strălucesc Ca niște brilanți. "Les ruses de l'amour" ocupă un loc mare în chip de mici epigrame: Nu pot a tăgădui Că moriu... de nu te-oi iubi... simulări de leșinuri și nebunii orientale și tot atât de occidentale (langueurs, défaillances, fureurs, transports), artificioase și simetrice: Simtu-te că vii? tremur peste fire; De te văz, mă pierd... și-mi ies din simțire. Gurița deschizi, ceriul se deschide; De mână mă iai, foc simt că m-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Coțcariul, se mai poate vorbi de tipuri vii în sensul autenticității. Căci altfel ce observație pătrunzătoare găsim în Amintiri? O mamă de la țară își ceartă copiii, un tată se întreabă cu ce să-și țină băieții în școli, copiii fac nebunii, un popă joacă cu poalele anteriului prinse în brâu, toate aceste spuse anecdotic pe puține pagini. Întîmplă-rile sunt adevărate dar tipice, fără adâncime. Însă într-un basm de ce observație poate fi vorba? Acolo totul e simbolic și universal. În poveste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care dă elementul delirant. Motivul fricei îl reia Cagariale în monologul 1 aprilie, și acolo cu o explicație de ordin patologic. Comicul aparent al bucății acoperă o problemă serioasă de psihopatie. În alte nuvele, Caragiale a studiat procesul încordării și nebunia de origine paroxistică. D. Stavrache din În vreme de război, după o lungă perioadă de îndoială asupra putinții reîntoarcerii fratelui său, căruia i-a luat averea, înnebunește când aces-ta apare. Compoziția atât de înveselitoare pentru mulți Două loturi e de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și Alecsandri: Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește, Iar deșteptată de pe prund, Cireada satului pornește... În urma ei un roi de grauri Ca niște valuri cenușii S-așează-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii. Până ce-n zarea depărtată Spre locul trist se pun pe drum, Și cum se duc, - acum ș-acum Se mai zăresc încă o dată S-amestecă prin bălării, Ca rămășița unui fum. Ca teoretician al romanului, Duiliu Zamfirescu ia poziție antinaturalistă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fiecare vers voi face Cîte-un breloc de-argint, în care Gîndirile-mi vor sta alături ca niște pietre nestimate De-a pururi încrustate-n bronzul Unei coroane princiare!... * Tu crezi c-a fost iubire-adevărată... Eu cred c-a fost o scurtă nebunie... Dar ce anume-a fost - Ce-am vrut să fie, Noi nu vom ști-o poate niciodată... A fost un vis trăit pe-un țărm de mare, Un cântec trist adus din alte țări De niște păsări albe, călătoare Pe-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mă înspăimîntă Cu brâie negre zugrăvită - Prin noapte, toamna despletită În mii de fluiere cântă. - Odaie, plină de ecouri,Cînd plînsu-ncepe să mă prindă; Stau triste negrele tablouri - Făclia tremură-n oglindă. - Odaie, plină de mistere,În pacea ta e nebunie; Dorm umbre negre prin unghere, Pe masă arde o făclie. Odaia mea mă înspăimîntă, Aici n-ar sta nici o iubită - Prin noapte, toamna despletită În mii de fluiere cântă. Când se apropie miezul nopții, cuprins de terori subite la ora
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Bologa e complicat cu elemente ereditare, transpus într-un limbaj de un misticism profetic, cu o puternică sentențiozitate ibseniană, ceea ce mărește impresia de obscuritate cazuistică. Cu aceleași intenții psihologice, Ciuleandra e o nuvelă onorabilă, rece, urmărind izbucnirea fatală a nebuniei la ultimul exemplar al unei familii aristocratice. O paralelă cu cazul Lantier din La bête humaine de Zola se poate face. Cu Adam și Eva Liviu Rebreanu a încercat un fel de poem metafizic asemănător cu Avatarii faraonului Tlà, având
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de capete. Supărată pe tot ce întâlnește, atacă dur măturând totul în cale, cărând cu ea lemne, fân, oi, vite, pe care cu o ură nebună le ridică la suprafață, le scufundă, le izbește de malurile argiloase până le termină. Nebunia ei este de scurtă durată. După câteva zile, ca și cum ar fi conștientă și rușinată de lucrurile rele pe care le-a făcut, își ascunde sutele de capete în propriul corp, corp fluid, ce își reduce treptat dimensiunea redevenind acea apă
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
către românism prin lupta ei pentru crearea României moderne, ceea ce constată, dar nu înțelege Alecsandri, când în scrisorile sale2 nu mai isprăvește cu sarcasmele la adresa politicii din Muntenia: "ăMunteniiî se agită ca niște umbre chineze pe o scenă politică imaginară... Nebunia lor naivă îi depărtează din ce în ce mai mult de domeniul literaturii... Meschinele patimi zise politice, care au devenit o tristă monomanie dincolo de Milcov..." "Politica, iată boala care seacă izvoarele imaginației și a bunului-simț în București"... "Capitala gheșefturilor"... "Așa-zisul centru intelectual al
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fatal literaturii"... Nicăieri vreo notă mai generoasă, ceva spontan și necalculat, ceva ieșit din prisosul sufletului, ceva revărsat peste marginile interesului individual și de clasă, în sfârșit, vreo abatere de la "cumințenie", și doar a trăit în vremea și în mijlocul marilor "nebunii"... (Să ne gândim la A. Russo ori la Bălcescu !) Peste tot, o uscăciune morală și o răceală, care au constituit cunoscuta finețe a junimiștior, peste tot lipsă de iluzionare și avânt. Această răceală a dat naștere "zeflemismului" (și nu spiritului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
tremurat de indignare, ori n-a plâns de milă, la Năpasta, de suferințele bietului Ion nebunul, victimă a unei erori judiciare, căruia i s-au smuls prin bătaie, la instrucție, mărturisiri neadevărate, care l-au dus la ocnă și la nebunie? Dar în Păcat Caragiale insistă pe larg asupra injustiției justiției, când e vorba de țărani, făcând o critică socială amară. Și, în același timp arătând imoralitatea și venalitatea justiției lor, celor din oraș, față cu cinstea și omenia celor de la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în două triburi, tribul lui Iuda și tribul lui Beniamin. Iar acest cult avea ca fundament ura împotriva celor ne-tăiați împrejur(Neemia 13,3); ,, Cînd au auzit Tora, au deosebit din Israel pe toți străinii.” Primele victime ale acestei nebunii au fost filistenii care nu se dădeau în bărci cu persanii și nici nu doreau să se pupe cu Iaho, marea iubire a ivriților, botezată în secolul lll î.e.n. cu numele de Iahwe. Iar acțiunea de nimicire a filistenilor o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a fost foarte interesat să-i prezinte pe geți în general și pe cei de la nordul Istrului în special ca un popor lipsit total de cultură iar Zamolxe nu putea face excepție. Deja din acele vremuri a apărut la greci nebunia că ei sînt singurii care gîndesc deși foarte multe din valorile pe care pretind că au lăstărit de sub freză ele-nă, au fost luate de la egipteni, din culturile Asiei și de la geți. Ne lasă totuși o in-formație foarte prețioasă: geții erau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
prieteni și rude. Au bătut palma și fiul lui Lisimah a luat în căsătorie albinuța lui Dromichete la care demult rîvneau niște bărzăuni focoși. După care a urmat o jumătate de an de beție și chiolhan. Să te ții acolo nebunie! ,, Droaia de geți în frunte cu conducătorul lor au ieșit din ascunzătorile cîmpiei și pădurii și s-au întors ca viespile asupra lui Lisi- maxo să-l taie în bucăți și să-l măcelărească. Bre! Hai să dansăm cu cofele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aici nu se află nici unul să poată Spune în graiul latin cel mai simplu cuvînt.” Lingviștii români și istoricii din aceeași tagmă spun că toți geții știau să behăie nu-mai după cum se cînta și se auzea la Roma! Pîrvan în nebunia lui tracistă și a trădă- rii de Neam și Țară clocită în șărpărie sionistă, spune că geții erau latinizați chiar înainte de a veni romanii să-i ușureze de aurul și argintul pe care îl aveau. Și în prezent făuritorii de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
le răstorni pe toate, adică o convenție statornicită de atâta timp, sau să mai publici un act, o nouă părere, o reconfigurare a informației? Un prieten cam hâtru îmi spune că numai asemenea subiecte incendiare, precum boala, moartea, cabala declarării nebuniei, mai atrag azi publicul... M-am ocupat intens de opera lui Eminescu, publicând o ediție critică a poeziilor sale antume dar și multe articole de ziar pe care alte ediții nu le conțin; am studiat îndelung activitatea politică a sa
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
caz de la internare, nici în luna martie când l-a consultat. În presa timpului s-a scris astfel după raportul din 23 martie 1889: „...doctorii au semnat, în stabilimentul d. Șuțu, actul prin care se constată din nou incurabila lui nebunie...” (Familia, după Epoca, Românul etc.). Termenii sunt de resortul medicinii legale „o constatare”. Raportul răspundea unei cereri a primului procuror și făcea parte dintr-o suită de acte necesare instituirii curatelei pentru a se ridica pensia de 25o lei lunar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de dulce. (Apare în Fântâna Blandusiei, Nr. 10, decembrie 1889). Nu prea știm ce putem lua de bun din acest text care pare literatură și numai literatură. Acest tânăr soldat vorbește de „catastrofă”, prin care înțelege căderea psihică a poetului, nebunia lui, dar zice că nu s-a petrecut afară, ci între zidurile spitalului. În același timp, însă, aici, între aceste ziduri, îl găsește sănătos. Este o contradicție juvenilă sau o încercare neizbutită de a ascunde sub vorba „catastrofă” asasinarea lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Cei care-l văd pe Eminescu însuși nebun în finalul poemului său ar trebui să citească textul cu mai mare atenție. Putem fi impresionați până la lacrimi de proza lui Vlahuță și în același timp, în același sens, înrobiți ideii că nebunia este mărturisită în operă. Riscăm, însă, ca să refacem imaginea lui Eminescu din mândriile personale ale prietenilor săi, adică să ne aflăm în fața unor oglinzi strâmbe fiecare strâmbă în felul ei din care să avem superbia de a crede că transpunem
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în străinătate de mâini simțitoare la frumusețea tiparului, ea ar trezi curiozitate și simpatie pentru opera poetului și pentru poporul care-l sfințește astfel în chiar creațiunea lui. Și e nevoie de aceasta. înălțat până la geniu, coborât până la mizerie și nebunie, poet universal, profet, gânditor social și politic, minte împodobită cu toate darurile spirituale, suflet îmbogățit cu toate durerile abstracte, Eminescu ne poate acoperi cu personalitatea lui genială și reprezenta în fața umanității, cu specificul nostru etnic, potențat până la universal.” Sub cele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui: La ce bun?. El nu ne transmite o colecție de informații despre Eminescu ci o sinteză, o imagine a lui Eminescu; mai mult chiar: Imaginea unică, definitivă și totală întrucât este loc, în interiorul ei, și de geniu și de nebunie, și de înger și de demon contrariile, adică, stau împreună. G.Călinescu ar avea dreptate și întrebarea „la ce bună discuția” n-ar mai avea sens dacă am fi în „împărat și Proletar”, de pildă, când după ultima (sau cea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]