15,863 matches
-
Public. Istoria și geografia R.P.R. Manual unic pentru clasa a IV-a elementară. București: Editura de Stat. 1952. Roller, Mihail. Istoria R.P.R. Manual pentru învățământul mediu. București: Editura de stat didactică și pedagogică. 1957. Almaș, Dumitru și Petric, Aron. Istoria patriei: manual pentru clasa a IV-a. București: Editura de Stat Didactică și Pedagogică. Am consultat și edițiile din 1966, 1976, 1979, 1986 ale aceluiași manual, redactat începând cu 1969 de tandemul Almaș, Dumitru și Fotescu, Eleonora. 1971. Dragne, Florea, Ionescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe cine respecta. Fără voie îi privești de sus, iar ei toți pretind să-i respecți; Varia e prima. Și cred că ați remarcat, prințe: în secolul nostru toți sunt aventurieri! Și tocmai la noi în Rusia, în simpatica noastră patrie. Și habar n-am cum s-a ajuns la situația asta. Patria părea să se țină bine, dar acum ce e? Toți vorbesc și scriu peste tot de asta. Demască. La noi toți demască. Părinții sunt primii care bat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pretind să-i respecți; Varia e prima. Și cred că ați remarcat, prințe: în secolul nostru toți sunt aventurieri! Și tocmai la noi în Rusia, în simpatica noastră patrie. Și habar n-am cum s-a ajuns la situația asta. Patria părea să se țină bine, dar acum ce e? Toți vorbesc și scriu peste tot de asta. Demască. La noi toți demască. Părinții sunt primii care bat în retragere și se jenează singuri de fosta lor morală. La Moscova, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vă explic, oricum nu erau speranțele la care, poate, dumneavoastră vă gândiți acum... ei, într-un cuvânt, speranțe de viitor și bucurie că, poate, acolo nu sunt străin, nu sunt din altă țară. Subit, a ajuns să-mi placă în patrie. Într-o dimineață cu soare am pus mâna pe condei și i-am scris o scrisoare, de ce tocmai ei - nu știu. Dar câteodată vrei să ai un prieten lângă tine; și eu, probabil, mi-am dorit un prieten... adăugă prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
decât cel mai neghiob, cel mai obtuz și mai periculos conservator, lucru pe care nici măcar el nu-l știe!). În vremuri nu prea îndepărtate, unii liberali ai noștri mai că nu luau această ură față de Rusia drept adevărată dragoste de patrie și se lăudau că văd mai bine decât alții în ce ar trebui să constea această dragoste; acum, însă, au adoptat deja o atitudine mai francă și chiar de cuvintele „dragoste de patrie“ au început să se jeneze, chiar noțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ură față de Rusia drept adevărată dragoste de patrie și se lăudau că văd mai bine decât alții în ce ar trebui să constea această dragoste; acum, însă, au adoptat deja o atitudine mai francă și chiar de cuvintele „dragoste de patrie“ au început să se jeneze, chiar noțiunea au expulzat-o și au eliminat-o, considerând-o dăunătoare și insignifiantă. Acest fapt este real și îl susțin... doar trebuia odată și odată să rostesc tot adevărul, simplu și sincer; însă faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de asta e vorba. Atunci despre ce-i vorba, la urma urmei? — Ni s-a urât de tine! — E vorba despre următoarea anecdotă din veacurile trecute, căci simt nevoia să spun o anecdotă din veacurile trecute. În zilele noastre, în patria noastră, pe care, sper, o iubiți la fel de mult ca și mine, domnilor, căci, în ce mă privește, sunt gata să-mi vărs chiar tot sângele din mine... — Mai departe! Sari peste asta! — În patria noastră, ca și în Europa, foametea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
veacurile trecute. În zilele noastre, în patria noastră, pe care, sper, o iubiți la fel de mult ca și mine, domnilor, căci, în ce mă privește, sunt gata să-mi vărs chiar tot sângele din mine... — Mai departe! Sari peste asta! — În patria noastră, ca și în Europa, foametea generală, totală, teribilă vizitează omenirea, după un calcul posibil și cât pot ține eu minte, cel mult o dată la un sfert de secol, cu alte cuvinte, o dată la fiecare douăzeci și cinci de ani. Nu susțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mine privirea de vultur, probabil că și ochii mei au strălucit spre el, drept răspuns. „Voilà un garçon bien éveillé! Qui est ton père?“* Imediat, aproape sufocându-mă de emoție, i-am răspuns: „Un general, care a căzut pe câmpiile patriei sale“. „Le fils d’un boyard et d’un brave par-dessus le marché! J’aime les boyards. M’aimes-tu, petit?“** La această întrebare pusă repede, am răspuns la fel de repede: „Inima rusă e în stare, chiar și în dușmanul patriei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
câmpiile patriei sale“. „Le fils d’un boyard et d’un brave par-dessus le marché! J’aime les boyards. M’aimes-tu, petit?“** La această întrebare pusă repede, am răspuns la fel de repede: „Inima rusă e în stare, chiar și în dușmanul patriei sale, să remarce un om mare!“ Propriu-zis, nu-mi mai amintesc dacă așa i-am spus, cuvânt cu cuvânt... eram un copil... dar cert e că sensul era acesta! Napoleon a fost uimit, s-a gândit un timp și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care timp de unsprezece luni mi-a ținut loc de frate, pentru care eu, într-un duel... Prințul Vâgorețki, căpitanul nostru, îi zice golind o sticlă: „Tu, Grișa, ia spune-ne: unde ai găsit-o pe Anna73 ta?“ „Pe câmpiile patriei, iată unde am găsit-o!“ Eu îi strig: „Bravo, Grișa!“ Ei bine, așa a ieșit duelul, iar pe urmă s-a însurat cu... Maria Petrovna Su... Sutughina și a fost ucis pe câmpiile... Glonțul a ricoșat de pe crucea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ajunge iezuit, ba încă dintre cei mai subterani; dacă devine ateu, negreșit se apucă să ceară stârpirea credinței în Dumnezeu prin violență, adică și prin sabie! De ce, de ce atâta frenezie deodată? Se poate să nu știți? Pentru că și-a găsit patria, pe care aici nu a întrezărit-o, și e fericit; a găsit limanul, pământul și s-a repezit să-l sărute! Doar nu numai din vanitate, nu doar din infame sentimente vanitoase provin ateii ruși și iezuiții ruși, ci din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a repezit să-l sărute! Doar nu numai din vanitate, nu doar din infame sentimente vanitoase provin ateii ruși și iezuiții ruși, ci din durere spirituală, din sete spirituală, din aspirația spre o cauză superioară, spre un liman solid, spre patria în care au încetat să creadă pentru că niciodată n-au cunoscut-o! Rusul poate deveni ateu cu ușurință, mai ușor decât toți ceilalți oameni din lume! Și ai noștri nu devin pur și simplu atei, ci negreșit ajung să creadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vă analizez din fir-a-păr, vă fac să vă vedeți ca într-o oglindă, până într-atât de exact știu cum au stat lucrurile și de ce au luat o asemenea întorsătură! Tânăr fiind, aflându-vă în Elveția, ați ajuns să râvniți patria, năzuiați spre Rusia ca spre o țară necunoscută, dar care era pentru dumneavoastră pământul făgăduinței; ați citit multe cărți despre Rusia, cărți, poate, excelente, dar dăunătoare pentru dumneavoastră; ați apărut cu cel dintâi avânt al dorinței de activitate, ca să zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la care nici măcar nu se gândiseră. Reieșise până la urmă că acest conte nu era conte deloc; într-adevăr era emigrant, dar cu o istorie obscură și ambiguă. O fermecase pe Aglaia cu neobișnuita noblețe a sufletului său sfâșiat de suferințele patriei, și o fermecase într-atât, încât fata, încă înainte de căsătorie, devenise membră într-un comitet din străinătate care milita pentru restaurarea Poloniei și, pe deasupra, nimerise în confesionalul unui celebru pater, care pusese stăpânire pe sufletul ei până la frenezie. Averea colosală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem rivalități de ambiții. Toleranța pentru toate interesele cele mai vulgare și cele mai de jos este morala ce distinge astăzi lumea politică la noi. Este adevărat că nu cruțăm a invoca numele patriei și numele libertății, dar aceasta ca o ipocrizie mai mult și ca o înlesnire pentru îndestularea intereselor private. {EminescuOpXII 16} {EminescuOpXII 17} Ca dovadă a acestei stări de lucruri, a acestei tendențe morale, și ca rezultat, avem distribuirea funcțiunilor publice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu el luxul unor nulități ambițioase, incapabile de muncă, precum sunt incapabile de dreptate și de adevăr. Dar mai mult încă: elementele românești, populația istorică a țării e stoarsă pentru întreținerea plebei internaționale a apologiștilor lui Blanqui, o plebe fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă. E timp ca orice inimă patriotică să se miște la priveliștea mizeriei generale produsă prin cupiditatea populației flotante a acestei țări. Precum facem deosebire între "romîn" și "străin", am ajuns a face o deosebire între
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
îndoială o sumă de patrioți cari cu drept cuvânt se cred mai capabili decât onor. d. Carada. Pietraru însuși, bunăoară, știa mai multă carte decât o seamă de redactori de-ai "Romînului", cari se procopsesc cu atâta repejune în socoteala patriei. În elementele necăpătuite ale partidului roșu trebuia deci să se afle cuibul conspirației și aceasta d. prefect de poliție trebuia s-o știe. În loc de asta însă poliția se folosește de pretextul încercării de asasinat pentru a aresta pe oamenii ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
era datoriilor publice, a d-nilor Stroussberg, a esploatării neomenoase a țării și a locuitorilor ei. Și această mare și incalificabilă vină, de-a vă fi crezut pe d-voastră, de-a fi crezut că din oameni fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă poate ieși ceva acătării, această vină au espiat-o pe deplin: de aceea boieri nu mai există. Dar d-voastră, cari luați pentru. stat de zece ori pe atâta pe cât luau boierii, restituiți sub altă formă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fier nu vrea să se facă, pensie reverisbilă n-a cerut, răscumpărare de drum de fier n-a propus, naturalizare pe categorii cu anume birou de împămîntenire n-a voit, c-un cuvânt tendența de-a face avere în socoteala patriei n-am putut-o descoperi pîn' acum la d-sa. Dar motivele schimbării sale sunt plauzibile sau nu? îl privesc. Pe noi nu ne privește din punctul de vedere al moralei publice decât curăția acelor motive. Pîn' acum însă, deie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de pământ a locuitorului, e o măsură legislativă care s-a luat în toate țările pe rând, după cum o dictau împrejurările. Un popor bântuit din toate părțile de neamuri străine e în continuă migrațiune cu tot ce are, pe pământul patriei și dincolo de marginile acestui pământ. Mihai Vodă a luat dar o măsură pentru a fixa populația șesurilor, ba a așezat chiar colonii. Un domn avizat a se lupta cu toată lumea, deci a avea o oaste, trebuia să fixeze în loc poporul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ministeriului de Finanțe această lipsă și că Ministeriul, atât de zelos întru căpătuirea prietenilor, a răspuns că șeful depozitului e numit numai provizoriu, deci n-are nevoie de garanție. Provizoriu, neprovizoriu - rezultatele se văd. Cine va păgubi e se 'nțelege patria, pururea patria. Mai relevăm încă un zgomot ce circulează. Există în secolul nostru o manieră ciudată de-a da socoteli. Înainte se dădeau în țifre, azi în locul acestei invențiuni a lui Pitagora, cam învechite și rele ca toate lucrurile retrograde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Finanțe această lipsă și că Ministeriul, atât de zelos întru căpătuirea prietenilor, a răspuns că șeful depozitului e numit numai provizoriu, deci n-are nevoie de garanție. Provizoriu, neprovizoriu - rezultatele se văd. Cine va păgubi e se 'nțelege patria, pururea patria. Mai relevăm încă un zgomot ce circulează. Există în secolul nostru o manieră ciudată de-a da socoteli. Înainte se dădeau în țifre, azi în locul acestei invențiuni a lui Pitagora, cam învechite și rele ca toate lucrurile retrograde se întrebuințează
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-a copiat după cel precedent și așa înainte, umflând după trebuința momentului cifrele și, când s-a ajuns a se echilibra pe hârtie bugetul, atunci șeful de biurou care a făcut acest act de înaltă prestidigitațiune a binemeritat de la patrie! Ca să dăm un esemplu de ce este rutina biurocratică și ce puțină inteligență se pune în lucrările cele mai de căpetenie vom relata următorul fapt, care, deși străin de cestiunea ce ne preocupă, totuși zugrăvește cu fidelitate spiritul ce predomină în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o cugetare unită și pot dovedi o dată mai mult că, în mijlocul divergenței de opiniuni asupra {EminescuOpXII 60} multor obiecte, sunt mai întîi de toate cetățenii unuia și aceluiași stat, mai întîi de toate români cari doresc din inimă sinceră prosperarea patriei lor. Deși actualul ministru al cultelor și instrucțiunei publice, d. Conta, în chiar ajunul prezentării proiectului d-sale de lege pentru reorganizarea învățămîntului, a părăsit treapta mai înaltă a unui om de specialitate, pe care erau dispuse a-l așeza
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]