9,077 matches
-
prin intermediul unui expert în „[[Radiestezie]]” s-a detectat existența unui mic mormânt subteran. Acesta a devenit uneori un loc de [[pelerinaj]]. Alte tradiții susțin ca locul de veșnicie al lui Nahmanides se găsește într-o peșteră din Ierusalim, cunoscută ca Peștera lui Ramban. Ramban a scris glose la întregul Talmud, a scris compendii ale unor parti din dreptul iudaic, dupa modelul lui Itzhak Alfassi. Lucrarea sa majoră asupra Talmudului este cunoscută ca Hidushey Haramban (Înnoirile lui Ramban). Scrierile sale în domeniul
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
Saint-Martin" din Spania. În 1952, el filma ascensiunea lui Marcel Loubens atunci când cablul troliului s-a rupt, iar Loubens a căzut peste 80 de metri. El a murit după 36 de ore, iar cadavrul său a putut fi scos din peșteră abia în 1954. Harun Tazieff a devenit celebru în Franța, după publicarea cărții "Le Gouffre de la Pierre Saint-Martin" (apărută în 8 ediții, prima dintre ele fiind editată în 1952 de Editura Arthaud din Grenoble). Tazieff a murit în 1998 și
Haroun Tazieff () [Corola-website/Science/333236_a_334565]
-
lipsită de animale mari, acolo, pe stâncile de gresie, el a văzut picturi și gravuri rupestre de elefanți, girafe și rinoceri. De asemenea, el a văzut niște figuri umane ciudate. Lhote, un discipol al "marelui expert în arta preistorică din peșterile din Franța" Abbé Breuil, se afla în Algeria la acel moment și a auzit despre descoperire. El s-a întâlnit cu soldatul la Djanet, a aflat tot ce a putut și a organizat apoi o expediție pentru a investiga descoperirea
Henri Lhote () [Corola-website/Science/333353_a_334682]
-
continentală a prelungirii centrale a Apusenilor, în Munții Codru-Moma. Rețeaua hidrografica principala a sitului aparține bazinului hidrografic al râului Crișul Negru. Situl conserva trei habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de fag", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o gamă diversă de floră și fauna caracteristică lanțului carpatic al Occidentalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni; dintre care unele enumerate
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
Peșteră Tăușoare este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul României, pe teritoriul județului Bistrița Năsăud. Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Bistrița Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Rebrișoara. Aceasta este străbătuta de drumul comunal DC1, care leagă peșteră Izvorul Tăușoarelor de satul Gersa ÎI. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Peșteră Tăușoare” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
în extremitatea nordică a județului Bistrița Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Rebrișoara. Aceasta este străbătuta de drumul comunal DC1, care leagă peșteră Izvorul Tăușoarelor de satul Gersa ÎI. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Peșteră Tăușoare” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Aria protejată se întinde pe o suprafață de 102 hectare și include rezervatia naturală Peșteră Izvorul Tăușoarelor. Zona reprezintă o arie naturală (carsturi, păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, râuri, mlaștini, turbării, pajiști și pășuni) ce aparține complexului carstic Tăușoare-Zalion. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică alpina a Carpaților Orientali din sudul
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Situl de importanță comunitară „Trascău” se află în administrarea "Grupului de Acțiune Locală Munții Metaliferi, Trascău, Muntele Mare" (GAL MMTMM). Unul din obiectivele acestei asociații este cel de reconstrucție ecologică și
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Ampoiței, Caprei, Gălzii, Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Întregalde, Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Pravului, Tecșeștilor, Plaiului, Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului"), defilee ("Hășdatelor, Turenilor, Pietroasei, Răchitișului"), doline, lapiezuri, uvale, platouri ("Ciumerna, Piatra Cetii"), depresiuni ("Poiana Galdei, Poiana Aiudului, Trascău"); Fenomene endocarstice: peșteri ("Gaura lui Stroe, Liliecilor, Poiana Ascunsă, La Tău, Huda lui Papură, Scărița-Belioara, Vânătările Ponorului, Gaura Calului") și avene ("Avenul din Piatra Cetii, Avenul de sub Pietruța"). Aceste forme de relief sunt dezvoltate în cea mai mare parte pe masive calcaroase mezozoice
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Tăul Mare" (17 ha) și Ighielul (20 ha). Lacul Ighiel (suprapus ariei protejate Iezerul Ighiel) este un lac de baraj natural (format în calcare jurasice pe o bază de roci eruptive) situat pe un platou (Ciumerna) calcaros (cu doline și peșteri) fragmentat de cursurile mai multor văi. Clima este una continental-moderată, în general umedă și rece în zonele înalte, cu interferențe de aer cald tropical în zonele mai joase. Precipitațiile atmosferice (zăpadă, lapoviță, grindină, ploaie) sunt cuprinse între 600 mm. (în
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
lor de 24 ore, fiind active atât ziua, cât și noaptea. În căutarea hranei parcurg distanțe mari. De obicei, sunt solitare, dar uneori se pot aduna în grupuri mici de până la 4-12 indivizi. Mangustele își fac culcușurile în scorburi, prin peșteri sau în pământ. Dimineața caută locuri însorite. Mangustele sunt animale prădătoare carnivore; hrana lor constă din mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii consumă fructe, semințe, ierburi și
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
dragonii trăiesc în bună pace pe insula Berk. În timp ce prietenii lor se întrec în curse pe dragoni, Sughiț și Știrbul sfârtecă cerurile, călătorind unde nimeni din neamul lor n-a mai ajuns. Una din aventurile lor îi aduce la o peșteră plină de dragoni sălbatici conduși de un lider misterios, iar pacea este din nou pusă în pericol. Sughiț și Știrbul trebuie iarăși să lupte pentru ceea ce cred, dându-și seama că numai împreună au puterea de a schimba o dată pentru
Cum să îți dresezi dragonul 2 () [Corola-website/Science/332204_a_333533]
-
nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.929 hectare. Aceasta include rezervațiile naturale Gura Dobrogei, Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, terenuri arabile, culturi, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) încadrată în bioregiune geografică stepică a Podișului Casimcei; ce adăpostește o gamă variată de floră
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.929 hectare. Aceasta include rezervațiile naturale Gura Dobrogei, Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, terenuri arabile, culturi, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) încadrată în bioregiune geografică stepică a Podișului Casimcei; ce adăpostește o gamă variată de floră (halofilă, higrofilă, mezohigrofilă) și
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
Balanites" iar în Egipt provoca daune în terenurile cultivate cu pepeni galbeni și curmali. Bârlogul este făcut în vizuini pe care le sapă în maluri înalte, în terase sau printre stânci sau folosesc vizuinele altor animale. În Asia folosesc adesea peșteri ca bârlog, dintre care unele sunt folosite mai mulți ani. În zonele de nord împerecherea are loc în ianuarie-februarie, iar în zonele tropicale nu este limitată la un anumit sezon. Gestația durează 88-98 de zile. O femelă fată câte 2-5
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
4-9 mm lungime). Au antene subțiri, filiforme și picioare lungi. Ocelii prezenți. Adulții sunt crepusculari sau nocturni și trăiesc în locuri umede și umbrite, zburând în roiuri mari toamna sau chiar iarna, pe zile însorite. Multe specii sunt comune în peșteri și mine. Larvele sunt eucefale și trăiesc în vegetația putrezită, în băligarul putrezit, în ciuperci. le este o familie mică cu 150 de specii, răspândite în întreaga lume. Familia cuprinde peste 150 de specii distribuite în patru genuri, dintre care
Trihoceride () [Corola-website/Science/332497_a_333826]
-
Predeal la proiecția filmului documentar Abisul, regia Alessandro Anderloni (Italia, 2005). Impresionantă, dură, cu o singură intrare, Spluga della Preta se afundă sub pajiștile Munților Lessini. Explorată pentru prima dată în 1925, a fost considerată, până în 1953, cea mai adâncă peșteră din lume. Este o peșteră care, mai mult ca oricare alta, este legată de istoria explorării speologice, unde s-au confruntat vise, idealuri, înșelăciuni și au fost experimentate noi tehnici. În puțurile sale impresionante și printre crăpăturile strâmte s-au
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
Abisul, regia Alessandro Anderloni (Italia, 2005). Impresionantă, dură, cu o singură intrare, Spluga della Preta se afundă sub pajiștile Munților Lessini. Explorată pentru prima dată în 1925, a fost considerată, până în 1953, cea mai adâncă peșteră din lume. Este o peșteră care, mai mult ca oricare alta, este legată de istoria explorării speologice, unde s-au confruntat vise, idealuri, înșelăciuni și au fost experimentate noi tehnici. În puțurile sale impresionante și printre crăpăturile strâmte s-au scris unele dintre cele mai
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
sale impresionante și printre crăpăturile strâmte s-au scris unele dintre cele mai exaltante pagini ale speologiei mondiale. Doi ani de filmări, 30 de coborâri în adâncuri, peste 70 de speologi implicați în povestirea celei mai fascinante istorii a explorărilor peșterii Spluga della Preta și filmarea pentru prima dată a Sălii Negre, la peste 800 de metri adâncime fac din acest film o operă devenită deja clasică printre filmele de speologie. Jurnalistul Alessandro Filippini, specialist în sport și munte, va prezenta
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
Soliștii din Patra și Orchestra Națională Radio Atena, unde de 23 de ani ocupă postul de harpă solo. A susținut recitaluri în Marea Britanie, Franța, Germania, România, Serbia, Grecia și Cipru, precum și în locuri de o mare valoare arheologică, precum Epidaurus, peștera Apocalipsei din Patmos, Templul lui Zeus din Atena, Templul Atenei Nike, Acropole (Atena). Este membru fondator al Kyklos Ensamble. De-a lungul carierei a lucrat împreună cu personalități recunoscute: Teodor Currentzis, Michel Plasson, Sir Neville Marriner, Alexandre Dumay, Patrick Galois, Konstantinos
De la clasic la jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104336_a_105628]
-
Această cea mai veche dovadă a existenței cancerului în registrul fosil uman a fost descoperită în peștera Swartkrans din situl paleoantropologic de la Cradle (lângă Johannesburg, Africa de Sud) aflat pe lista Patrimoniului Mondial al Umanității întocmită de UNESCO, de către o echipă internațională de oameni de știință care au publicat un studiu despre respectiva descoperire în revista 'South African Journal
Descoperire șocantă la o fosilă de hominid veche de 1,7 milioane de ani by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104884_a_106176]
-
picior, numit metatarsian, avusese osteosarcom, o formă rară și mortală de cancer osos. Cercetători sud-africani și britanici au descoperit, de asemenea, și o creștere benignă în coloana vertebrală a unei fosile de Australopithecus sediba veche de două milioane de ani, din peștera Malapa, maqi menționează bbc.com. În ciuda faptului că au fost detectate cazuri de cancer la o gamă largă de specii, unii oameni încă mai cred că boala este o problemă strict modernă. Edward Ode, unul dintre cercetătorii de la Universitatea din
Descoperire șocantă la o fosilă de hominid veche de 1,7 milioane de ani by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104884_a_106176]
-
în dramă "The Poison Tree", difuzată de ITV1. În primul ei film, Buring a jucat rolul principal în filmul "The Descent", al lui Neil Marshall. Caracterul ei, Șam, a fost unul dintre multele personaje care s-a aventurat într-o peșteră. Buring a jucat și în partea a doua filmului, "The Descent Part 2", sub formă de retrospectivă. Ea a jucat și în filmul "Doomsday" (2008), regizor fiind tot Neil Marshall. În mai 2010, ea a jucat rolul lui Jozefa în
MyAnna Buring () [Corola-website/Science/334538_a_335867]
-
și duhovnicesc în Liturghia euharistică ortodoxă, mai întâi prin Rânduiala Proscomidiei, când se pregătesc darurile liturgice (pâine și vin) care vor fi aduse, la momentul potrivit al Sfintei Liturghii, pe Sfânta Masă din Altar pentru a fi sfințite. Proscomidiarul reprezintă peștera de la Betleem, iar cruciulița care stă pe un suport semisferic, deasupra pâinii de pe Sfântul Disc, este numită „Steaua" care i-a călăuzit pe cei trei magi de la Răsărit, și care s-a oprit deasupra peșterii de la Betleem, unde se afla
Pastorala Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Nașterea Domnului, 2015 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101568_a_102860]