10,156 matches
-
culorilor este proba cea mai vizibilă, dar nu singura, a libertății absolute de interpretare oferite de fovism. In peisajele lui Chirilovici descoperim arbori cu trunchiuri albastre, porți sau garduri de un roșu intens, acoperișuri de case violacee si umbre ”aruncate” pictate într-un albastru ultramarin dens. Formele se decupează clar și tranșant. Linia (trasată și ea într-o culoare arbitrară, de obicei, roșu sau ultramarin) le închide, în maniera unui ciudat ”cloissoné”. Ritmurile liniilor de contur provoacă vibrația ansamblului pictural. In
Nicolae Chirilovici () [Corola-website/Science/315671_a_317000]
-
violența. Urmărind să redea spectacolul colorat al naturii, Chirilovici renunță la iluzia volumelor și nu este interesat nici de materialitatea sau ponderea lucrurilor. In această viziune bidimensională, obiectele sunt tratate ca niște suprafețe colorate, iar cele din adâncimea spațiului sunt pictate ca și cum ar fi văzute în prim plan. Conform lecției lui Cézanne, impresia succesiunii lucrurilor în spațiu este creată numai de alăturarea și opoziția zonelor de culoare caldă și rece. Sustrasă exigențelor naturale și efectelor luminii, culoarea a devenit un element
Nicolae Chirilovici () [Corola-website/Science/315671_a_317000]
-
lui „Surcea Dumitru ispititul bisericei”, căruia îi adaugă semnele lui de mare meșter. Pereții lăcașului au fost zugrăviți prima dată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Din analogia urmelor rămase din această podoabă, în limitele posibile, cu picturi si elemente pictate din zonă, se poate aprecia că aici a lucrat Nicolae zugravul, în anii în care realiza și tâmpla de la Hăpria. Din păcate pictura este aproape în întregime distrusă.
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
de artiști, Neith (fiind numită după o zeitate egipteană) a fost nepoata sculptoriței Louise Nevelson (1899 - 1988) și este fiica sculptorului Mike Nevelson, respectiv a designerului de textile Susan Nevelson. Nevelson a crescut în Florența, Italia și a început să picteze la vârsta de doi ani. Copilăria și-a petrecut-o la Florența și la New York City, iar ca adolescentă s-a mutat la New York, unde a locuit cu bunica sa în atelierul acesteia. Din 1977, Neith a locuit în Coconut
Neith Nevelson () [Corola-website/Science/315682_a_317011]
-
doar un fragment al manuscrisului, cel mai frumos, dar și cel mai renumit. Este considerat unul dintre capodoperele culturii franceze, care în acel moment trecea de la rigorile medievale spre expresivitatea Renașterii. "Très Riches Heures du Duc de Berry" au fost pictate de către frații Limbourg: Paul, Hermann și Jean. Flamanzi de origine, venind din Nijmegen, sunt considerați ca importanți exponenți ai culturii și artei germanice din secolul al XV-lea, fiind puternic influențați de aceasta. Din acest motiv istoricii contemporani ai artei
Castelul Saumur () [Corola-website/Science/315687_a_317016]
-
terra Nema. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, acum monument istoric, a fost construită în anul 1774, cu ajutorul baronului Taraskay Gabor, pe locul alteia mai vechi, menționată în conscripția de la 1733. Icoanele de pe iconostas au fost pictate în 1864. După tradiție, a fost împodobită cu pictură pe pânză aplicată, de Aurelia Iuga din Nicula. A fost reparată în 1905, când i s-a adăugat și un cor. În 1967 turnul a fost rezidit din temelii. În 2010
Biserica de lemn din Nima () [Corola-website/Science/315706_a_317035]
-
1908, de către protosinghelul Miron Cristea, viitorul patriarh al României, la acea vreme asesor consistorial la Sibiu, de protopopul Cetății de Baltă Nicolae Tudoran, de preotul Zaheu Sas din Blăjel și de preotul local Iosif Crișan. Inițial, biserica nu a fost pictată, ci numai zugrăvită în interior. Actuala pictură a fost realizată între anii 1967-1970 de către pictorul Ioan Căzilă din Sibiu, fiind sfințită pe 11 septembrie 1971 de către Înalt Prea Sfințitul dr. Nicolae Mladin, asistat de un sobor de 18 preoți, în
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
se construiește noua casă parohială la începutul anilor '80, iar la baza dealului este ridicat monumentul eroilor satului căzuți în cele două războaie mondiale. În 1991 se înlocuiește vechiul iconostas, actualul fiind executat de Ioan Căzilă, fiul celui care a pictat biserica. În anul 2002 biserica este tencuită din nou în exterior. Biserica este așezată în partea de sud-vest a localității, pe vârful unei coline tronconice.
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
anii 1950 Arikha s-a distins ca unul din cei mai proeminenți tineri artiști plastici israelieni, stilul său din vremea aceea fiind calificat adesea drept expresionist abstract. Se apropiase mai ales de curentul cercului "Orizonturi noi" (Ofakim hadashim) și a pictat tablouri de mari dimensiuni,în nuanțe ale culorii negre. În viziunea sa, culorile serveau un obiectiv dublu - cel de a concretiza materialitatea și în același timp de a reprezenta misterul lucrurilor. În anul 1965 deodată artistul a încetat să mai
Avigdor Arikha () [Corola-website/Science/315714_a_317043]
-
tablouri de mari dimensiuni,în nuanțe ale culorii negre. În viziunea sa, culorile serveau un obiectiv dublu - cel de a concretiza materialitatea și în același timp de a reprezenta misterul lucrurilor. În anul 1965 deodată artistul a încetat să mai picteze pentru a se dedica desenatului după natură. Revenind la pictura în ulei în anul 1973, a început să creeze o serie de portrete, nuduri și naturi moarte e mici dimensiuni care i-au adus notorietatea pe plan internațional. Între personalitățile
Avigdor Arikha () [Corola-website/Science/315714_a_317043]
-
latura de sud și o prispă. Din această prispă se intra în biserică spre pronaos. Deasupra pronaosului exista și un turn-clopotniță, nu prea înalt, acoperit de un coif piramidal. În a doua jumătate a secolului XVIII-lea, biserica a fost pictată. Una din icoanele ce împodobea altă dată biserica, Maica Domnului cu Pruncul, data din aceeași perioadă. Spațiul unde își aveau locul icoanele, pe perete iconostasului, între intrările în absida altarului încă se poate vedea și azi. Clopotul bisericii ce datează
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
, județul Alba, datează din anul 1774 . Are hramul „Sfântul Ilie” și a fost pictată la interior în anul 1789. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Însemnarea de pe Antologhionul de Râmnic, 1752, din patrimoniul său, îi consemnează datarea, 1774 iulie 5. În al XIX-lea edificiul a fost reparat
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
1996. În același timp, din suma adunată reușește să cumpere o casă în cartierul "Unirii" din Târgu Mureș, unde construiește a doua biserică cu hramul "Regina Sf. Rozar", finalizată în 1997. Tot aici construiește și o casă parohială. Bisericile sunt pictate de către ginerele părintelui canonic, pictorul Valentin Muste. Pentru activitatea sa pe plan spiritual și buna organizare, arhiepiscopul și mitropolitul Lucian Mureșan l-a numit pe Grigore Dogaru canonic mitropolitan și purtător al brâului roșu. A slujit zilnic Sf. Liturghie, iar
Grigore Dogaru () [Corola-website/Science/315782_a_317111]
-
o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul la biserica din Bârsana. El a fost probabil conducătorul unui atelier intinerant, afirmându-se ca pictor muralist, dar și ca zugrav de icoane. Tâmpla bisericii din Desești, ca în toate bisericile maramureșene este pictată pe peretele estic al naosului, înălțându-se până la boltă, icoanele mobile reducându-se la un singur rând . La Desești iconostasul este format din trei registre suprapuse, iar partea inferioară conține 4 icoane mobile, ce constituie icoanele împărătești. În partea superioară
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
al naosului, înălțându-se până la boltă, icoanele mobile reducându-se la un singur rând . La Desești iconostasul este format din trei registre suprapuse, iar partea inferioară conține 4 icoane mobile, ce constituie icoanele împărătești. În partea superioară a tâmplei sunt pictate trei scene: Răstignirea, Punerea în mormânt și Învierea. Cel de-al doilea registru conține în mijloc reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl, iar de o parte și de alta sunt redați proorocii. În partea mediană al celui de-al treilea registru se află
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
în partea mediană, în stânga scena Coborârea de pe cruce, iar în dreapta Punerea în mormânt. Numai în biserica din Desești scena a fost înlocuită cu Învierea. În scena Răstiginirii, în toate tâmplele dispunerea personajelor este identică. Exceptând biserica din Desești, celelalte iconostase pictate de Alexandru Ponehalschi, conțin în partea mediană al celui de al doilea registru reprezentarea Maicii Domnului a Întrupării, care-l poartă pe Iisus copil într-un medalion pe piept . La Desești, același spațiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl. Toate
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
foarte importantă se dovedește a fi fotografia realizată de Atanasie Popa și care a fost publicată de către Alexandru Baboș. Fotografia făcută din navă înspre absida altarului surprinde partea inferioară a iconostasului. În cadrul registrului al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele decorative complicându-se la cele ulterioare. În prezent, patrimoniul mobil al bisericii de lemn din Desești, este
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele decorative complicându-se la cele ulterioare. În prezent, patrimoniul mobil al bisericii de lemn din Desești, este constituit din patrusprezece icoane, toate pictate în aceeași tehnică, tempera pe suport de lemn. O icoană - care îl reprezintă pe Iisus Pantocrator - este realizată în secolul al XVII-lea, iar celelalte datează din veacul al XVIII-lea.Inscripțiile celor patru icoane împărătești nu consemnează numele pictorului
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
datează din veacul al XVIII-lea.Inscripțiile celor patru icoane împărătești nu consemnează numele pictorului, insă prin analogie stilistică ele pot fi atribuite zugravului Alexandru Ponehalschi. Cea mai veche pereche de icoane, Maica Domnului cu Pruncul și Deisis au fost pictate în anul 1752, conform inscripției de pe prima icoană: „[acea]sta Sfântă icoană au cumpărat Pop Ștefan și cu soața sa Todora...Să fie pomană în veci de veci amin 1752 luna...”. Probabil aceste lucrări au făcut parte din iconostasul vechii
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
conform inscripției de pe prima icoană: „[acea]sta Sfântă icoană au cumpărat Pop Ștefan și cu soața sa Todora...Să fie pomană în veci de veci amin 1752 luna...”. Probabil aceste lucrări au făcut parte din iconostasul vechii biserici. Alexandru Ponehalschi pictează și cealaltă pereche de icoane împărătești în anul 1778: Iisus Pantocrator și Maica Domnului cu Pruncul. Nici aceste lucrări nu sunt semnate, dar icoana Iisus Pantocrator prezintă o importantă inscripție ce consemnează anul execuției: „1778 luna lui Maie 15 zile
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
prezent la Desești, a realizat probabil pentru această bsierică patru icoane: Înălțarea lui Iisus, Botezul Domnului, Schimbarea la față și Sfânta Paraschiva. Deși nici una dintre ele nu este semnată, prin analogie stilistică lucrările îi pot fi atribuite. Icoana Sfânta Paraschiva, pictată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost probabil icoana de hram a bisericii din Desești. Pictorul Radu Munteanu a fost originar din satul Ungureni, situat în zona Lăpuș. Icoana Mucenița Paraschiva pictată în anul 1754 la Sălnița reprezintă prima
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
îi pot fi atribuite. Icoana Sfânta Paraschiva, pictată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost probabil icoana de hram a bisericii din Desești. Pictorul Radu Munteanu a fost originar din satul Ungureni, situat în zona Lăpuș. Icoana Mucenița Paraschiva pictată în anul 1754 la Sălnița reprezintă prima lucrare pe care o cunoaștem din cadrul activității pictorului. Contactul cu zugravii maramureșeni au influențat activitatea lui Radu Munteanu, determinând adoptarea programului iconografic specific bisericilor maramureșene și în cadrul monumentelor de cult din zona Lăpuș
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
clerului. În acest spațiu se află masa altarului și se săvârșesc sfintele taine. Pictura absidei altarului bisericii din Desești respectă canoanele picturii bizantine, conform cărora bolta și pereții sanctuarului sunt dedicați Fecioarei și liturghiei divine . La Desești, în mijlocul bolții este pictată într-un medalion Sfânta Fecioară Maria, redată în chip de orantă. Medalionul Fecioarei este înconjurat de reprezentările celor patru evangheliști. În timpane sunt redați arhanghelii Rafael și Gavril. Pe peretele răsăritean se află desfășurarea Sfintei Treimi la Mamvri. Pe partea
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
Fecioară Maria, redată în chip de orantă. Medalionul Fecioarei este înconjurat de reprezentările celor patru evangheliști. În timpane sunt redați arhanghelii Rafael și Gavril. Pe peretele răsăritean se află desfășurarea Sfintei Treimi la Mamvri. Pe partea de sud-est au fost pictate scenele: Mironosițele la mormânt și Îngerul la mormîntul lui Iisus. Reprezentarea Mironosițelor la mormânt este o temă specifică altarului, fiind legată de speranța în înviere. Pe pereți au mai fost pictate următoarele teme: Trei soldați care își împart cămașa lui
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]