9,297 matches
-
este o listă de date referitoare la viața principelui Mihai al României, ultimul rege al României din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen (în două rânduri). Lista extinde articolul principal, înșiruind în ordine cronologică și grupate pe marile perioade ale vieții sale evenimente la care Mihai a participat sau care au avut
Cronologia regelui Mihai () [Corola-website/Science/330961_a_332290]
-
presiunilor responsabilitatea pentru menținerea acestei stări de fapt, noul rege a început o campanie de șicane împotriva acesteia, neezitând să-și folosească fiul drept instrument. În primă fază, ziua „voievodului” era petrecută sub tutela tatălui, în Palatul Regal, iar seara principele se întorcea la vila de la Șosea a mamei sale. -------- 1930 -------- 1931 -------- 1932 -------- 1933 -------- 1934 -------- 1935 -------- 1936 -------- 1937 -------- 1938 -------- 1939 -------- 1940 După pierderile teritoriale din 1940, încheiate cu acceptarea Dictatului de la Viena, popularitatea lui Carol al II-lea este nimicită, întrevăzându
Cronologia regelui Mihai () [Corola-website/Science/330961_a_332290]
-
1989]], regimul Ion Iliescu împiedicîndu-i mai multe vizite din varii motive. Abia în 1992 Mihai poate da curs unei vizite, în cadrul căreia petrece Paștele în Moldova și atrage o mulțime uriașă în București, căreia i-l prezintă pe nepotul său, principele Nicolae. Aceasta rămâne ultima sa vizită până când Ion Iliescu pierde puterea, fiindu-i interzisă chiar și participarea la înmormântarea lui Corneliu Coposu. Fiica cea mare a regelui, principesa [[Principesa Margareta de România|Margareta]], abandonează munca de sociolog pentru a conduce
Cronologia regelui Mihai () [Corola-website/Science/330961_a_332290]
-
copilărie grea, rămânând devreme orfan de mamă, iar anii de școală frecventându-i departe de casă. El urma primele clase primare la "Școala de Băieți Nr. 1" din Târgu Ocna, județul Bacău (1897-1901), iar clasele de gimnaziu întâi la "Liceul Principele Ferdinand" din Bacău (1901-1905), apoi la Liceul Militar din Iași (1905-1908). Ca urmare a vizitat pentru doi ani Școala militară de Cavalerie, pe atunci la Târgoviște. După absolvirea școlii a fost repartizat la 1 iulie 1910 ca sublocotenent la Regimentul
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Manasia, comuna Manasia. Biserică parohiala „Înălțarea Domnului” a fost construită din cărămidă între anii 1838-1842. Ctitorul bisericii este principele sârb Efrem Obrenovici (1790-1856), fratele mai mic al cneazului Milos, întemeietor al dinastiei Obrenovici care a condus Șerbia aproape un secol (1815-1903). În naosul bisericii în partea dreaptă se află mormântul ctitorului bisericii acoperit cu o placă de marmură vișinie
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
un secol (1815-1903). În naosul bisericii în partea dreaptă se află mormântul ctitorului bisericii acoperit cu o placă de marmură vișinie cu următoarea inscripție în limbile sârbă și română: „Aici repauzează rămășițele lui Efrem Obrenovici, cel mai tânăr frate al principelui și domnitorului Șerbiei, Milos Obrenovici, născut în sâmbătă Sfanțului Toader, 1790. Trecut din viața 10 septembrie 1856 căruia ridică acest monument soția sa Tomania, cu fiul său Milos și fiica sa Anca”. Pe crucea de la capul mormântului, sculptata în aceeași
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
cu care se confrunta atunci așezământul său. Acolo a fost hirotonit preot și a fost angajat ca paroh al bisericii domnești. În timpul șederii lui în Moldova, a studiat teologia și filologia în limba greacă la Academia Domnească din Iași, cu ajutorul principelui Mihail Șuțu. În anul 1802, Ciprian s-a întors din Moldova în Cipru, împreună cu Haralambos, după ce și-au îndeplinit misiunea cu deplin succes. În continuare, Ciprian a preluat administrarea proprietăților mănăstirii din Strovolos, unde a lucrat cu sârguință, câștigându-și
Ciprian al Ciprului () [Corola-website/Science/334953_a_336282]
-
târziu, în luna octombrie a aceluiași an, Antonios Pelopidas (la ordinul lui Alexandru Ipsilanti) a fost trimis să preia contribuția arhiepiscopului. S-a păstrat o scrisoare a lui Alexandru Ipsilanti către Ciprian care spune următoarele: În scrisoarea de mai sus, principele A. Ipsilanti subînțelege prin Școala Peloponezului iminenta revoluție de la 1821. Trebuie notat că eteriștii care vizitau Ciprul erau găzduiți ca elevi în subsolul Școlii Grecești din Cipru. Când a izbucnit Revoluția, sultanul turc a ordonat dezarmarea ciprioților - ceea ce a avut
Ciprian al Ciprului () [Corola-website/Science/334953_a_336282]
-
1400-1432). El a făcut parte din Ținutul Cârligăturii. Moșia Popești a aparținut o lungă perioadă familiei Mavrocordat. În jurul anului 1776, boierii din familia Mavrocordat a construit Biserica "Sf. Varvara" din Popești, ca biserică de conac boieresc. La 24 martie 1883, principele Alexandru Gh. Mavrocordat (4 iunie 1844 - 18 martie 1907) s-a căsătorit cu Lucia Cantacuzino-Pașcanu (19 mai 1862 - 26 martie 1930). După căsătorie, Alexandru Mavrocordat a dărâmat vechiul conac și a ridicat cu meșteri italieni un palat cu 36 camere
Conacul Cantacuzino-Pașcanu din Popești () [Corola-website/Science/335002_a_336331]
-
dărâmat vechiul conac și a ridicat cu meșteri italieni un palat cu 36 camere, în stil neoclasic. Cei doi soți au avut împreună trei copii, care s-au născut în conacul de la Popești: Olga (1884-1971), Maria (1885-1976) și George (1887-1907). Principele Alexandru Gh. Mavrocordat a murit la Paris, la 18 martie 1907, iar sicriul cu rămășițele sale pământești au fost depuse în temelia Bisericii "Nașterea Maicii Domnului" din Miroslava, pe latura de sud, sub o placă de marmură. Patru luni mai
Conacul Cantacuzino-Pașcanu din Popești () [Corola-website/Science/335002_a_336331]
-
depuse în temelia Bisericii "Nașterea Maicii Domnului" din Miroslava, pe latura de sud, sub o placă de marmură. Patru luni mai târziu, a decedat și fiul său, Gheorghe Al. Mavrocordat, care a fost înmormântat în biserica din Popești. După moartea principelui, moșiile familiei au fost administrate de văduva sa, Lucia Cantacuzino-Pașcanu. Ea a murit în 1930 și a fost înmormântată în biserica din Popești; prin testament, moșia Popești a trecut la fiica ei, Olga. Aceasta se căsătorise în 1908 cu prințul
Conacul Cantacuzino-Pașcanu din Popești () [Corola-website/Science/335002_a_336331]
-
Premiile Prințesa Asturiei (spaniolă: "Premios Princesa de Asturias") sunt cele mai prestigioase premii din Spania, oferite de către "Fundația Prințesa Asturiei". Sub numele Premiile Prințul Asturiei (spaniolă: "Premios Príncipe de Asturia", de fapt, "Premiile Principelui Asturiei") au fost conferite între anii 1981 - 2014 în Oviedo, capitala Principatului Asturias, în prezența infantului moștenitor spaniol de pe atunci Felipe al VI-lea al Spaniei (iar din 2004 și a soției sale Doña Letizia) prin Fundația Prințul Asturiei. După
Premiul Prințesa Asturiei () [Corola-website/Science/335010_a_336339]
-
grecești din Dobrogea, au obținut astfel crearea unei arhidieceze dependente de patriarhia constantinopolitană, în acel moment refugiată la Niceea, până în 1249-1250. Influența episcopiei Vicinei asupra zonei de la Curbura Carpaților, după cum confirmă o scrisoare a papei Grigore al IX-lea către principele Bela din 14 noiembrie 1234, a fost mult mai persuasivă și mai eficientă decât cea catolică a Episcopiei Cumaniei, prin intermediul unor „pseudoepiscopi”. Aceștia au fost posibili horepiscopi misionari itineranți și fără sedii arhierești (ca și diaconii pe care aveau dreptul
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
Nicolae Basarab cerea împăratului Maximilian al II-lea să-i recunoască printr-o diplomă drepturile sale la stăpânirea Țării Românești și calitatea, dovedită "„cu multe scrisori de mărturie”", de fiu și urmaș al "„prea ilustrului Barbu Basarab (Barbuli Bassarabae), odinioară principe al Țării Românești, fiul prea ilustrului Neagoe Basarab (Nagorae Bassarabae) altă dată principe al aceleiași Țări Românești, domnie care în prezent este ocupată de Petru Voevod”". Lui Nicolae Basarab i se vor elibera astfel de diplome de papa, de împăratul
Barbu Craiovescu al III-lea () [Corola-website/Science/332020_a_333349]
-
diplomă drepturile sale la stăpânirea Țării Românești și calitatea, dovedită "„cu multe scrisori de mărturie”", de fiu și urmaș al "„prea ilustrului Barbu Basarab (Barbuli Bassarabae), odinioară principe al Țării Românești, fiul prea ilustrului Neagoe Basarab (Nagorae Bassarabae) altă dată principe al aceleiași Țări Românești, domnie care în prezent este ocupată de Petru Voevod”". Lui Nicolae Basarab i se vor elibera astfel de diplome de papa, de împăratul Maximilian și de alți suverani. În cea eliberată de împăratul Maximilian al II
Barbu Craiovescu al III-lea () [Corola-website/Science/332020_a_333349]
-
se vor elibera astfel de diplome de papa, de împăratul Maximilian și de alți suverani. În cea eliberată de împăratul Maximilian al II-lea era descris ca fiind "„nobilului bărbat Nicolae Basarab [...], fiul legitim și natural al lui Barbu Neagoe, principele de odinioară al Țării Românești. (nobilem virum Nicolaum Basarabam [...] eum Barbuli Nagorae olim Principis Transalpinae filium legitimum et naturalem)”". Într-o altă diplomă era prezentat "„Illustris Nicolaj Bassarabae, quondam Barbulj, Transalpinae Principis Filij”". Ioan C. Filitti opina cu precauție că
Barbu Craiovescu al III-lea () [Corola-website/Science/332020_a_333349]
-
de crezut că atâtea personalități europene: papa, împăratul romano-german, ducele Bavariei, conducerea Veneției, regele Spaniei și alții s-ar fi lăsat înșelați dacă Barbu, tatăl pretendentului de la 1565-1566 nu ar fi domnit efectiv. De vreme ce a domnit trebuie să fi fost principe al Țării Românești”." Trebuie spus că emiterea de astfel de diplome „adeveritoare de descendență” de către suveranii occidentali din acea perioadă nu era un caz singular. Imperiul Otoman sub conducerea lui Soliman Magnificul era la apogeul puterii sale după respingerea primului
Barbu Craiovescu al III-lea () [Corola-website/Science/332020_a_333349]
-
în exil la Istanbul după 1535, se bazează tot pe extrapolarea relatărilor pretendentului Nicolae Basarab: "„Starea sa nefericită, la care pretinsul fiu de domn adăuga și o poveste impresionantă despre avatarurile familiei sale, aflată în exil la Constantinopol, [...] stârneau simpatia principilor si nobililor europeni”". Pe de altă parte, Ioan C. Filitti, în lucrarea sa "Banatul Olteniei și Craioveștii" prezintă cel puțin trei menționări documentare ale faptului că cel care a domnit în 1636, un anume "„Drăghici al lui Danciu Gogoașă”" a
Barbu Craiovescu al III-lea () [Corola-website/Science/332020_a_333349]
-
au transformat Dobrogea în pasalâc. În 1538, cănd Moldova se află sub domnia lui Petru Rareș, cele trei regiuni ale Basarabiei: Cahul, Ismail și Bolgrad au fost alipite Dobrogei, la porunca sultanului Suleyman Magnificul. La 20 mai 1595, Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, unește cele trei țări române. În anul 1600, Mihai Viteazu reunește țările române, cu sprijinul monarhului habsburg Rudolf al II-lea, împăratul Sfanțului Imperiu Român. Acesta urmărea că noul stat rezultat după unire să devină un zid în calea
Unirea și dezmembrarea teritorială a României, decizii ale marilor puteri. Detalii surprinzătoare by Marius Marinescu () [Corola-website/Journalistic/101273_a_102565]
-
o proporție mai mare că ar cunoaște activitatea Casei Regale. Doar 5% dintre cei care sunt familiarizați cu activitatea Casei Regale sunt nemulțumiți, declarând că au o părere proastă sau foarte proastă despre ea. Cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu sunt familiarizați o treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României. Proporția celor care cunosc activitatea principilor este în creștere odată cu vârsta respondenților; procentul acestora este mai ridicat în cazul femeilor, al celor care trăiesc în
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
sunt nemulțumiți, declarând că au o părere proastă sau foarte proastă despre ea. Cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu sunt familiarizați o treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României. Proporția celor care cunosc activitatea principilor este în creștere odată cu vârsta respondenților; procentul acestora este mai ridicat în cazul femeilor, al celor care trăiesc în mediul urban și al respondenților cu studii superioare. Respondenții din Transilvania și Banat răspund într-un procent crescut față de celelalte regiuni
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
în cazul femeilor, al celor care trăiesc în mediul urban și al respondenților cu studii superioare. Respondenții din Transilvania și Banat răspund într-un procent crescut față de celelalte regiuni că nu sunt la curent cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu. Părerile celor care cunosc activitatea principilor sunt bune sau foarte bune în proporție de 90%, doar 6% dintre aceștia declarând că părerea lor este proastă sau foarte proastă cu privire la această activitate. Unul din zece respondenți nu își declară opinia
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
în mediul urban și al respondenților cu studii superioare. Respondenții din Transilvania și Banat răspund într-un procent crescut față de celelalte regiuni că nu sunt la curent cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu. Părerile celor care cunosc activitatea principilor sunt bune sau foarte bune în proporție de 90%, doar 6% dintre aceștia declarând că părerea lor este proastă sau foarte proastă cu privire la această activitate. Unul din zece respondenți nu își declară opinia cu privire la gradul de implicare a membrilor Casei
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
îl aduce Regele Mihai I românilor este evaluat cu o medie de 8,55, prestigiul adus de Principesa Margareta - cu o medie de 8,17; evaluările respondenților întrunesc cea mai mică medie în cazul prestigiului pe care îl aduce românilor Principele Radu (7,20). Demnitatea adusă românilor de Regele Mihai I este evaluată, pe aceeași scală, cu o medie de 8,67, cea adusă de Principesa Margareta - cu 8,25, iar cea adusă de Principele Radu - cu 7,40. Dintre cele
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
prestigiului pe care îl aduce românilor Principele Radu (7,20). Demnitatea adusă românilor de Regele Mihai I este evaluată, pe aceeași scală, cu o medie de 8,67, cea adusă de Principesa Margareta - cu 8,25, iar cea adusă de Principele Radu - cu 7,40. Dintre cele trei aspecte investigate, cel mai slab este evaluată speranța în viitor pe care o aduce Casa Regală, per ansamblu; în cazul acestui aspect, mediile evaluărilor pentru membrii Casei Regale sunt mai apropiate decât în
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]