9,417 matches
-
pentru a asigura finalitatea acțiunii educativ-formative. Totuși, pe parcursul interacțiunii, alternează inițiativa cooperarii profesorului cu cea a elevului (Truța, Mardar, 2005). Pe lângă faptul că profesorul organizează și coordonează cooperarea dintre elevi, înseși raporturile lui cu elevii pot dobândi un caracter mai pronunțat cooperativ. Astfel, metodele de predare-învățare precum: problematizarea, dialogul, metoda proiectelor de grup etc. implică dialogul viu, autentic și permanent, cooperarea profesor-elev pe parcursul întregii lecții. În ceea ce privește cooperarea dintre elevi, s-au constatat aspecte pozitive în planul interacțiunii, al comunicării, precum și în privința
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
selecția făcută și costul mai mic de înfăptuire a aceluiași obiectiv, dar cu obținerea unei securități mai puțin sigure. 1.3.2. Costul pierderilortc "1.3.2. Costul pierderilor" Pentru că estimările privind costul pierderilor au un conținut probabilistic și mai pronunțat, ele sunt mai puțin sigure decât costurile estimate ale contramăsurilor. Matematic, costul pierderilor se poate exprima prin relația: C = H * W * A * P * V sau C = H * W * A * P * U în care: H = hazard, W = valoare, A = atracție, P
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
traficul de linie trebuie să fie suspendat imediat. Înregistrarea comunicațiilor și asigurarea copiilor. Rolul lor este de a facilita analizele de trafic și de a permite reconstituirea datelor pierdute. Alături de toate aceste mijloace și metode, există și altele cu un pronunțat caracter tehnic, cel mai important fiind sistemul verificării parității sau imparității codurilor transmise. 7.3. Securitatea radiațiilortc "7.3. Securitatea radiațiilor" Toate echipamentele care funcționează pe bază de energie electrică, chiar și mașinile de spălat, produc energie electrică, emisă prin
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
diverse controllere spre unitatea centrală de prelucrare circulă paralel, ceea ce incumbă utilizarea a nouă (8 biți + 1 bit de paritate) emițătoare, făcându-le dificil de utilizat de către intruși. În afara elementelor descrise până acum mai există și altele care au un pronunțat caracter tehnic, ele depășind cadrul materialului de față sau fiind prezentate, indirect, în capitolele anterioare. 7.5.Protecția și securitatea rețelelor de calculatoare 1tc "7.5. Protecția și securitatea rețelelor de calculatoare1" „O organizație care nu va avea un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
semne: 1. cuvântul; 2. tonul; 3. mimica; 4. gestul; 5. mișcarea scenică a actorului; 6. machiajul; 7. coafura; 8. costumul; 9. accesoriile; 10. decorul; 11. luminile; 12. muzica; 13. zgomotul, dintre care: "sistemele 1 și 2 se raportează la textul pronunțat; 3, 4 și 5 la expresia corporală; 6, 7 și 8 la aparențele exterioare ale actorului; 9, 10 și 11 la aspectul locului/spațiului scenic; 12 și 13 la efectele sonore nearticulate [...] primele 3 mari categorii de semne îl privesc
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
1875-2005, p.8 și 461-462, TipoMoldova Iași 2005) s-ar putea ca și „Glasul Tutovei să nu fie decât... „Vocea Tutovei.” „Vocea Tutovei" din 4 martie 1900 anunța la rubrica „Cronica săptămânii", pagina 2, că a primit „Glasul Faldului", ziar pronunțat antisemit, care apărea la Huși de două ori pe lună și se tipărea în tipografia părintelui N. Luca. I se ura viață îndelungată și succes deplin întru atingerea scopului ce și l-a propus. * Vocea Tutovei Îl regăsim la 1
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Universitatea din București Introducere Violența la televiziune influențează neîndoielnic atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc emisiunile TV, fiind afectat în special segmentul populației tinere. Cercetătorii au încercat să răspundă la întrebarea: „În ce măsură expunerea la mesajele mass media cu un pronunțat conținut violent stimulează comportamentul agresiv?”. Asociația Americană de Psihologie a răspuns parțial la această întrebare, afirmând că expunerea prelungită la violența excesivă corelează puternic cu creșterea gradului de acceptare a atitudinilor agresive și adoptarea unui comportament agresiv. În ultimii 20
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care le susține, le semnifică. Apoi, trebuie să le deducem. Folosim deci termenul de suport pentru a semnifica ceea ce încarnează valoarea, o face perceptibilă, elementul concret care o materializează. Diverse "suporturi" Aceste suporturi sunt numeroase și variate. Pot fi cu-vinte pronunțate, ca în cazul unui discurs, sau cuvinte și fraze scrise, ca în cazul cărților; un desen, asemenea unei caricaturi, gesturi a pune mâna pe inimă, comportamente a se duce la slujba religioasă, a-și exprima amuzamentul la teatru sau a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
care se ocupă cu studiul bolilor psihice. Psihiatria ca specialitate medicală este în primul rând opera lui Ph. Pinel, „medicul filosof”. Ea s-a delimitat ca specialitate în sfera medicinei generale, deși la originea sa „medicina mintală” avea încă un pronunțat caracter moral și filozofic. Caracterul „azilar” al psihiatriei este dat de W. Tuke (1792) prin reformarea instituției spitalicești, operă continuată de Esquirol care transformă „azilul de alienați” în „casă de sănătate pentru tratamentul bolnavilor psihici” (1800). Apariția psihiatriei trebuie considerată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comportamentul lor este fără formă, fără distanță și neinhibat. Unii dintre ei sunt agitați și excitați, certăreți și instabili, dar se reconciliază ușor. 2) Psihopații deprimați Aceste persoane sunt calme, sceptice sau pesimiste. Ei privesc viața și lumea cu o pronunțată notă de angoasă. Le lipsește siguranța și încrederea. Sunt incapabili de a se bucura. Suspicioși, ei sunt persoane înclinate către introspecție. 3) Psihopații timorați Sunt personalități apropiate de cei deprimați, descriși mai sus. Ei se caracterizează printr-o lipsă de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între atitudinea pe care un individ caută, în mod conștient, să o adopte în viață și activitatea sa psihică inconștientă care îi este opusă (Pichon). d) Schizopatia reprezintă totalitatea tendințelor constituționale ale unui subiect suscitând reacții de acest tip destul de pronunțate, fără ca totuși să se constituie într-un proces morbid în ceea ce privește evoluția sa clinică (E. Bleuler). e) Schizofazia este o formă particulară de disociație a limbajului, caracteristică bolnavilor de schizofrenie (E. Kraepelin). f) Schizofrenia este psihoza schizofrenică propriu-zisă, așa cum a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ultima perioadă a vieții acestuia. „Un defect pe care-l prezenta Kant în timpul vieții, într-o măsură imperceptibilă, era un fel particular de a fi distrat în lucrurile vieții curente, dar care în decursul anilor a atins un grad din ce în ce mai pronunțat. Treptat începe să repete aceleași lucruri de mai multe ori pe zi... Prin cuvinte Kant, mai ales în ultimele săptămâni de viață, începuse să se exprime într-un fel foarte nepotrivit... În această etapă marele gânditor nu mai era capabil
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forțele răului), iar în epoca modernă forțe necunoscute (extratereștri, unde sau radiații electromagnetice, radioactive, ascultarea-spionarea cu mijloace tehnice, influențe telepatice, parapsihologice, efectele forțelor bioenergetice etc.). Se constată faptul că, deși efectul este în toate situațiile același, forma „cauzelor” are un pronunțat caracter „cultural” corespunzător mentalității epocii respective, reflectând concepția despre lume (Weltanschaungen) în modelele de reprezentare și interpretare ale acestora. În toate situațiile, indiferent de momentul istoric la care facem referință, s-a impus ideea că psihozele colective sunt stări de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sale, asupra statutului său social. Chiar dacă nu va fi „respins” de societate, suspiciunea față de acesta nu va dispare ușor sau chiar deloc. Rezultă, din cele de mai sus, faptul că semnificația pe care statul o atribuie bolii psihice are un pronunțat caracter social-politic. Statul vede în boala psihică un act de împotrivire, o abatere de la ordinea și normele sociale, culturale, morale, religioase și juridice. Din acest motiv, statul va atribui bolnavului psihic un anumit statut care sub intenția formală a „protecției
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
treia formă de instituționalizare psihiatrică asupra căreia vom insista în mod deosebit. Ea are un caracter special și dacă, din punct de vedere formal, păstrează aspectul și modul de organizare al „spitalului de psihiatrie”, ca destinație și funcționalitate, are un pronunțat caracter „anti-medical” dictat de interesele statului; mai exact, este o „prelungire mascată” a puterii politice. Este vorba de instituțiile psihiatrice destinate dizidenților politici, celor care prin convingerile lor politice, prin acțiunile și propaganda pe care o desfășoară aduc prejudicii ordinii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cercetător și explorator american, Loren McIntyre. Istoria descoperirii celui mai îndepărtat izvor amazonian, luxurianța și bizareria peisajului, dar mai cu seamă existența fascinantă a populației indiene mayoruna sunt recuperate într-o narațiune captivantă. The Return (1997), carte cu un caracter pronunțat autobiografic, foarte bogată în informații și confesiuni, concepută cu un oarecare scrupul al obiectivității, prezintă un interes particular pentru cititorul român. The Oasis (2001) are un subtitlu care o rezumă în chip esențial: A Memoir of Love und Survival in
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
în parte ca ceva realizat istoricește, fiindcă limba este în primul rînd o tehnică de creare de fapte noi40. Deși acest lingvist admite că limba se prezintă "în parte" și ca ceva realizat istoricește, o asemenea teorie menține încă o pronunțată tentă antipo-zitivă, încît trebuie considerată ca avînd valabilitate relativă, fiindcă dacă într-adevăr învățarea unei limbi înseamnă deprinderea unui mod de a crea, nu este mai puțin adevărat că această învățare presupune și însușirea multor fapte deja create (sunete, cuvinte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
s-a produs aceasta, dacă și cînd s-au socializat, dacă și de ce au fost obiectul unor controver-se, rectificări, contestări sau contracarări cu alte propuneri. Ca atare, deosebirea dintre lingvistica limbii literare și cea a limbii populare este atît de pronunțată ca metode, obiective și rezultate, încît o discuție extinsă pe această temă este aproape de prisos. Astfel, din punct de vedere metodologic, de exemplu, se poate constata că o metodă cu largă utilizare și cu rezultate notabile în cazul lingvisticii limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu cea națională, încît scriitorii elvețieni de limbă germană se asimilează literaturii germane, în vreme ce cei de limbă franceză aparțin literaturii franceze. Știința lingvistică, atunci cînd este convertită în conștiință lingvistică, devine evidentă în cazul tuturor compartimentelor limbii, fenomen cu o pronunțată manifestare dacă vorbitorul ajunge în contact cu o altă limbă ce conține particularități nespecifice limbii sale. Astfel, fonologia a demonstrat că fonemele, forme abstracte ale realizărilor variate ale sunetelor limbii, asigură recunoașterea și producerea sunetelor propriei limbi, iar la contactul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a se raporta la cel popular și fără a prelua (prea multe) elemente de aici. În cazul limbilor literare formate tîrziu și în condițiile manifestării intense a unor curente culturale de factură romantică, cum este cazul limbii române, o destul de pronunțată apropiere între limba literară și cea populară face posibilă, pe de o parte, preluarea de elemente populare la nivelul cult și, pe de altă parte, influențarea permanentă a nivelului popular de către cel literar. În cadrul limbii literare se produce totuși o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
absolutului și artistul năzuiește către întocmirea unei imagini a lui cu mijloace pur umane"331. S-ar putea spune, de aceea, că, în poezie, semnele lingvistice devin simboluri, prin exploatarea laturii lor materiale, dar aceste cuvinte simbolice sînt învestite cu pronunțate laturi generalizatoare, căci arta are tocmai această propensiune de a propune particularul ca ceva general și universal. Trepte ale relației dintre filozofie și poezie Deși se poate constata ușor că filozofia și poezia sînt producții spirituale bine delimitate una de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unui spirit deja pregătit pentru a o primi. Prin poezie, expresia lingvistică, sustrăgîndu-se formulelor curente, oferă o alternativă la ceea ce exista, dînd naștere la o stare de conștiință difuză care invită la reflecție. La rîndul ei, fiind o construcție rațională pronunțat individualizată, inclusiv prin expresie, filozofia prezintă o posibilitate, o alternativă la ceea ce era, care invită și ea la reflecție. Prin urmare, cele două tipuri de creații, filozofice și poetice, caracterizate printr-un grad mai mare de individualitate decît nivelul la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
61. 322 De obicei, cînd se manifestă îndoieli în legătură cu posibilitatea traducerii se au în vedere diferențele dintre limbi, în primul rînd incongruențele sintactice și lexicale, dar nu se observă și faptul că, chiar în interiorul aceleiași culturi, există deosebiri, uneori destul de pronunțate, de la un text la altul și de la un autor la altul (mai ales în domeniile beletristic, publicistic și filozofic). La acestea se adaugă și diferențele de receptare, încît intralingvisticul și, în general, intraculturalul este departe de a fi omogen. 323
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
țării de a proiecta recursul la forța militară în afara NATO (Linnenkamp, 1993, p. 100; Gutjahr, 1995, p. 311; Otte, 2000, p. 112). În a doua jumătate a anilor 1990, tendința către un rol militar german mai activ a devenit mai pronunțată. Masacrul de la Srebrenica din 1995 a fost un catalizator major al schimbării de partea stângii germane, ceea ce a dus la abandonarea pacifismului tradițional al multor membri ai SPD și ai Verzilor. În consecință, la mijlocul anilor 1990 a apărut un nou
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ordinea internațională emergentă sunt prezente elemente ale competiției poziționale dintre marile puteri, de fapt, tendința dominantă pare să fie orientată către o transformare calitativă a densității și structurii relațiilor multilaterale dintre principalele puteri. Acest fapt este vizibil în două tendințe pronunțate. Mai întâi, tiparele schimbării în relațiile dintre principalele puteri sunt pașnice, iar aceasta se întâmplă la scară globală. Tendința a apărut nu numai în Europa Occidentală, ci este la fel de bine dezvoltată și în Asia de Est. Astfel, sfera pacificării în
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]