10,353 matches
-
cel puțin): sporturile. Observ de câtăva vreme mișcându-se în soare tineret cu siluete grațioase și glesne fine. Iar complicațiilor acelora lungi, bogate, încâlcite de stofe, adaose cu dantelării, cordele și garnituri sub care într-un corset de fier abia respira o cucoană totdeauna mai bine făcută decât trebuie, prefer un costum simplu și sprinten. Numai să n-ajungă la o moralitate care s-ar confunda cu dispariția totală. Oricum, și costumul folosește la ceva. 5 April 927 [VIITORUL ROMÂNIEI] . Toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Maramureșanul Coroi din Oncești, la 12 km mai jos de Sighet, pentru că l-a apărat pe rege la Baia, a fost scos de sub jurisdicția autorităților locale și supus celei a palatinului și a judelui curții regale. Din aceste documente nu respiră un sentiment al unei izbânzi deosebite, dimpotrivă, ele ne sugerează că regele a fost înfrânt la Baia. Faptul că regele impunea stărilor Transilvaniei să-i dea 40.000 de galbeni, pentru a organiza o nouă campanie împotriva Moldovei, este încă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar merge și pe camino, probabil că în două săptămâni ar ajunge la Santiago de Compostela! Crucea reprezentativă a pelerinajului la Santiago de Compostela - Estella, dimineață, 23 iulie Astăzi la ora 5 eram deja în picioare. Realizez că toți dorm respirând ușor, spre diferență de aseară când sforăiturile se auzeau de zor iar doamna din patul de alături ofta din greu prin somn și se tot mișca probabil din cauza oboselii. în dormitor se simte un miros puternic de analgezice și creme
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de dormit. O mulțime imensă ce vorbește toate limbile pământului, adunată pe acest drum, chemată de o voce interioară a unui spirit universal, de fraternitate, de coalizare a lumii pe acest camino. Cel mai renumit drum de pelerinaj din lume respiră acum pe paturile hanurilor, liniștit sau zbuciumat, o respirație universală dar în numele unui apostol creștin. Mă copleșește o mulțumire fără margini. Fac parte din camino, cu visele și speranțele mele, cu durerile mele, cu dorința de a ajunge pe
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și ei pe jos pe saltelele subțiri dormind însă liniștiți și complet străini de problemele mele personale. Doar un bărbat, nu departe de mine, se mișca din când în când în sacul lui de dormit. Am ieșit tiptil din sacristie, respirând aerul curat de afară, din noaptea liniștită și luminată discret de câteva lampadare din vecinătatea bisericii. Priveliștea exterioară, feeria nopții a luat locul frământărilor interioare, estompând durerile și neliniștile. Am găsit în liniștea și farmecul nopții, în invocarea spiritului păcii
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
poezie de cea mai bună calitate. Poate că greșesc, dar întotdeauna am considerat poezia ca fiind nivelul ultim al literaturii, de aceea și cel mai riscant, mai prăpăstios... Te rog să faci portretul cititorului tău de poezie. Cum arată, cum respiră, cum se mișcă în spațiul public? Dacă ai sta cu cititorul (tău) ideal de poezie față în față, la o masă, la o bere, ce i-ai spune? E prea mult spus "cititorul meu", de fapt e vorba de un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
creator după un timp mai găsește ceva de îndreptat. Bineînțeles, există pericolul să ciobească pe alocuri, să desfigureze și ceea ce-i bun, dar este exclus pericolul demolării edificiului. Te rog să faci portretul cititorului tău de poezie. Cum arată, cum respiră, cum se mișcă în spațiul public? Dacă ai sta cu cititorul (tău) ideal de poezie față în față, la o masă, la o bere, ce i-ai spune? În primul rând să fie tentat prin ceva să se apropie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că, în anumite privințe, Opera lui Mihai Eminescu ar putea concura La poésie de Stéphane Mallarmé; în schimba, monografia Gustave Flaubert e net superioară volumului despre Creangă. [...] Nici argumentul cantității nu valorează mai mult: căci condensata Istorie a lui Thibaudet respiră da capo al fine la o altitudine pe care Istoria lui Călinescu nu reușește să o atingă decât cu mari intermitențe (datorate citatelor uneori excesive sau amănuntelor biografice de o relevanță critică adeseori îndoielnică)". Or, dacă așa stau lucrurile cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prisos. Deși, l-aș cita tot pe Andrei Terian: "Pe scurt, limitele criticii lui G. Călinescu sunt, înainte de toate, limitele culturii române. Dacă s-ar fi născut francez, englez sau italian, fără îndoială că autorul Principiilor de estetică ar fi respirat în altă atmosferă intelectuală, și-ar fi pus alte probleme, ar fi lucrat cu alte instrumente și ar fi comentat alți scriitori și alte opere. Și poate că el n-ar fi fost considerat astfel mai puțin "genial" (pentru că în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
contact cu opera prin emoție, gust, sensibilitate, termeni, bineînțeles, infamanți. O pudoare victoriană, de o pedanterie moroză. Ne e rușine, în fond, de actul vital al "consumului" textelor literare, ca și cum ne-ar fi rușine că mâncăm, că bem apă, că respirăm. Și ce punem în locul experienței estetice nemijlocite? O aspirație pozitivistă, un schematism scientizant, ce ar consta într-o "metodă" cu impulsuri de acaparare a întregului câmp al exegezei, într-o trufașă operație de "explicare", desigur "științifică", a operei, de secare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la Iași... M-am localizat la Iași la 28 de ani, în toamna lui 1978. Probabil pentru că am urmat cumva și instinctul. Studiile științifice au stabilit că te atrage cel mai tare și te simți mai bine acolo unde ai respirat prima gură de aer cât mai aproape de acel loc. Dovadă, sediul redacției îl am la circa 250 de metri distanță de Spitalul "Sf. Spiridon". Aici îmi trăiau și rudele apropiate. Între timp mi-am lărgit cercul local de cunoștințe și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lume, uitate de timp și de Dumnezeu, coborând până la rădăcina limbii originare a lumii, la sintaxa universală a graiurilor, ceea ce pentru un scriitor este o experiență copleșitoare. În Maramureș, am cunoscut omul pământean al acestui spațiu de civilizațe carpatină, care respira încă viu după tiparul lui originar de la începutul lumii, așa cum am mai prins alacul, "grâul sfânt" din colinzi, Coborât-o coborât/ Dumnezeu pe-acest pământ/ Printre holde de grâu sfânt, cu bobul în trei dungi, care creștea spontan în poienele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
spate de dorința sălbatică de-a ne afirma, neavând ale posibilități la îndemână și neștiind cât va dura sistemul comunist, în care ne-am născut, am crescut și ne-am format și care făcea parte din ființa noastră ca aerul respirat în plămâni. Publicasem versuri în revista "Flacăra", dar și experimente de creativitate ale elevilor cu care lucram la școala din Bogdan Vodă (cred că am fost un precursor timpuriu în România a ceea ce se practică azi în universități sub numele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
gloria literară doar ca să-și poată salva sufletul și crește și ea copiii, iar eu târându-mă cum am putut, cu soția și cei patru copii ai mei, într-o istorie atât de ostilă, făcând compromisuri doar cât să pot respira și merge mai departe, iar sacrificii cu carul, să pot măcar scrie aceste cuvinte, privindu-te pe tine și pe oricine în ochi. Poate că m-am născut și am scăpat până acum cu viață anume să pot spune mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a judecat pe Domnul, pretoriul cum i se mai zice. La subsolul clădirii este Închisoarea unde a stat Domnul cu picioarele În butuci de piatră. Am coborât și noi treptele să vedem Închisoarea. Era un miros greoi, aproape imposibil de respirat. Am coborât vreo 7 m În piatră. Locul nu este prea larg și Întunecat, iar la mijloc este o coloană groasă de piatră unde a fost legat Domnul și biciuit. Vai, ce-am putut vedea acolo. Pereții parcă ar vorbi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
În trecut și lăcrimăm de durerea Lui. Câte a făcut El pentru noi, iar noi ce-I dăm În schimb? Păcate și răutate. Aprindem fiecare pelerin câte o lumânare și ieșim din acea Închisoare, acea peșteră. Aproape nu mai putem respira. Ne oprim În curtea În care a fost judecata. Privim curtea și ne-o imaginăm cu mulțime multă de oameni. În această curte s-a primit sentința: „Ia-L, ia-L! Răstignește-L!”. Ce cuvinte de groază! Ce cutremurător! Ce
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cuvenitele felicitări doamnei Maria Moșneagu și Îi doresc ca Mântuitorul Hristos să vegheze și să reverse asupra ei binecuvântarea Sa. Preot Vasile BURLACU Botoșani, 6 februarie 2013 Mulțumire 13-05-2006 Mulțumescu-Ți Ție Doamne Pentru viață și sănătate Pentru Aer ce-l respir Pentru Harul Tău Divin Pentru Raza ce mi-o dai Pentru Munții care-i ai Pentru Munți și pentru văi Pentru câte sunt În ei Pentru ploaie pentru nori Pentru pomii roditori Pentru Soare ce-ncălzește Pentru Vânt ce răcorește
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
aproape jumătate de veac de la tragica sa dispariție, "Papa" este la el "acasă", venerat de localnici și vânat de sutele de mii de turiști din toată lumea, dornici să cunoască locurile pe unde a pășit cu mocasinii săi enormi și să respire aerul care l-a făcut atât de fericit. În 2003 fiind în misiune diplomatică la Montevideo, am întreprins în concediu o "excursie " de două săptămâni cu soția în Cuba. Ajunși la Havana și instalați, la întrebarea amabililor colegi de la ambasadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
reale sau imaginare. Când am intrat prima oara "de-a adevaratelea" în bar, în decembrie 2003, împreună cu soția, am trăit emoția unei tinere perechi ce pășește în biserica pentru cununie. Ne țineam de mână, aveam un aer solemn și abia respiram de emoție. Ne-am salutat din priviri cu "bustul" lui Papa, am admirat tabloul ce reprezenta Havana de pe la 1700 și am căutat locuri pe banchetele răspândite în salon. Era o ora matinală și barul încă nu se umpluse de clienții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
rând și intelectualii "nemembri de partid". Nici pe Franco nu l-am apucat, dar am avut ocazia să discut cu militanți democrați care veneau "clandestin" la Congresele PCR, discuții reluate "liber" în perioada misiunii mele la Madrid. Cu Pinochet am respirat același aer în anii petrecuți la Santiago de Chile, iar pe generalul Geisel, aveam să-l întâlnesc tot la Santiago, fiind singurul care-l vizita pe "colegul de arme "Augusto Pinochet, dar și ulterior la Rio de Janeiro și Brasilia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
sub lingură pînă cînd morfina s-a dizolvat. Cocaina nu se Încălzește niciodată. Am adăugat puțină coca pe un vîrf de cuțit și ea s-a dizolvat instantaneu, ca zăpada În apă. Mi-am Înfășurat o cravată uzată În jurul brațului. Respiram greu, incitat, și mîinile-mi tremurau. - Înfige-o, Ike, te rog. Ike Bătrînu’ a apăsat delicat cu degetul de-a lungul venei, ținînd pipeta fixată cu degetul mare. Ike era bun. Abia dac-am simțit acul pătrunzînd În venă. Un sînge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de noi, ce era de ai noștri amenințați în Moldova de aceeași soartă ca a noastră? Până acum, acolo era simbolul patriei, acolo regele, acolo armata, pentru ei suna ceasul nostru astronomic; deși, desigur, lipsiți de multe și strâmtorați, dar respirau liberi și erau stăpâni pe dânșii. Dacă comunicatul era adevărat și inamicul pătrunsese pe valea Putnei, dacă înaintau spre Iași, unde se vor duce biata noastră armată și nenorocita populație pribegită de aici? În Rusia? Ce jale! Iarna pe drumurile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Egalitate există doar în aspirațiile celor tratați ca neegali. * Medicul îl tratează pe om cu medicamente; politicianul cu indiferență. * Îndepărtarea celor apropiați lasă loc însingurării. * Soarele răsare pentru toți, dar nu toți știu să se bucure de asta. * Nimeni nu respiră aerul altuia; pentru ce nu încăpem unii de alții? * Atunci când se stinge și ultima speranță, e ca și cum nu ai mai exista. * Condamnările la speranță sunt cele mai plăcute, dar și cele mai dezamăgitoare. * Nu fi dezamăgit de trădarea prietenului; pregătește
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cu realitatea tehnicii contemporane. Cine privește un basm doar ca pe un produs subiectiv al fanteziei, bun doar pentru adormit copiii sau să le umple timpul, nu va putea crea niciodată acea atmosferă de care copilul are nevoie ca să poată respira sufletește. Evoc aici o întâmplare care îmi pare deosebit de semnificativă. În urmă cu un an, când am predat la clasa I, am gasit de cuviință că, după istorisirea poveștii „Scufița Roșie”, să le arăt copiilor lupul real, aflat însă la
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
apartament, mai încăpător, mai confortabil, situat într-un bloc din spatele Teatrului Național. Tot ce câștigase, destul de mult, din ce publicase în anii din urmă investise în achiziționarea și amenajarea acestui apartament, unde, în sfârșit, cărțile sale și el însuși puteau respira în voie. Nu doar eu sunt martorul marii lui satisfacții de-a fi reușit să se instaleze în această locuință și de aceea mi-e greu să înțeleg cum, la atât de puțină vreme, în toamna lui 1981, s-a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]