10,776 matches
-
formare de specialiști sau pentru germinarea unor aventuri antreprenoriale în zona culturală sau a industriilor creative. Diversitatea și amploarea solicitărilor sunt cu neputință de acoperit din resursele Ministerului de Resort. Posibilitățile de finanțare sunt limitate de un buget sfrijit (spre rușinea lui, Guvernul a alocat culturii românești doar 0,13% din PIB - cea mai anemică finanțare din Europa) sau de extrema dificultate a obținerii de bani prin impozite și taxe speciale. În principiu, Fondul Cultural Național a fost conceput ca un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
filme ale sale, mai ales la începutul anilor '70, aveau succes, fiind oarecum mai dezinvolte și beneficiind de unele libertăți de limbaj sau de expresie, de muzică occidentală preluată lejer, fără licență (celebra temă din Revanșa, bunăoară fiind furată fără rușine din Lucifer al lui Alan Parsons Project), de multe împușcături și cascadorii, ba chiar, spre stupefacția țărănoilor comuniști puritani și obtuzi, și de unele îndrăzneli erotice care făceau deliciul publicului. De altfel, într-un interviu din 2007, domnul Nicolaescu mărturisea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
formare de specialiști sau pentru germinarea unor aventuri antreprenoriale în zona culturală sau a industriilor creative. Diversitatea și amploarea solicitărilor sunt cu neputință de acoperit din resursele ministerului de resort. Posibilitățile de finanțare sunt limitate de un buget sfrijit (spre rușinea lui, Guvernul a alocat culturii românești doar 0,03% din PIB - cea mai anemică finanțare din Europa) sau de extrema dificultate a obținerii de bani prin impozite și taxe speciale. În principiu, Fondul Cultural Național a fost conceput ca un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
himeric...” (M. Eminescu) - interogație - figură de stil constând În adresarea unei Întrebări unui auditoriu, nu pentru a primi un răspuns ci pentru a transmite o opinie, un gând, o idee: „Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni / Ie rușine omenirii să vă zică vouă oameni.” (M. Eminescu) - invocație - o rugăciune adresată unei muze, unei divinități pentru a-i cere inspirație: „Sfinte Petre!... Sfântă Ana!... Mucenice Spiridoane!/ Scăpați-mă de pieire!... O să vă dau trei icoane...” (B. P. Hasdeu)onomatopee
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tare mi ești drag!... Teaș băga În sân, dar nu-ncapi de urechi”), caracterizările pitorești, prezentarea unor oameni si scene comice, utilizarea poreclor și apelativelor caricaturale („Buzila”, „mangosiți”, „farfariți”) sau a vorbelor de duh („Dă-i cu cinstea să peară rușinea”.) Nota de originalitate a basmului este conferită și de erudiția paremiologică. Creangă citeaza la tot pasul proverbe, zicători, vorbe de duh, luate din tezaurul de Înțelepciune populară și le introduce În text prin expresia: „vorba ceea”. Procedeul are o mare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îl vestește pe Ion că este Însărcinată, iar vestea l-a bucurat, că așa se putea căsători cu ea, ca să pună mâna pe avere. Această discuție a fost auzită de către George, ascuns pe undeva pe aproape. Capitolul al cincilea, numit „Rușinea”, Începe cu fixarea logodnei dintre Laura si Pintea, adică a doua duminică de după Bobotează. Timpul a trecut repede și logodna s-a făcut fără mare ceremonie, cu puțini invitați. Dar vestea că Ana e Însărcinată s-a răspândit repede prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În sat: un țăran Înstărit și-a bătut unica fiică, Rodovica, pentru că a greșit cu cel mai becisnic flăcău din sat. Dacă fata ar fi greșit cu un băiat Înstărit, țăranul ar fi găsit mijlocul să Împace lucrurile. Așa Însă rușinea lui era mai amară, pentru că trebuia să se Încuscrească, fruntaș al satului fiind, cu cineva din pleava satului, cum erau socotiți cei săraci, și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău, care nu iubea pământul. Întâmplarea cu Rodovica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să se Încuscrească, fruntaș al satului fiind, cu cineva din pleava satului, cum erau socotiți cei săraci, și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău, care nu iubea pământul. Întâmplarea cu Rodovica va constitui, pentru Început, subiectul nuvelei Rușinea. Tot la vremea aceea, Liviu Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, dar foarte sărac, Ion Pop al Glanetașului, asta trimițând acțiunea Într-o realitate autentică. Din discuțiile purtate cu acest flăcău, se simțea o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este prezentat un fragment din romanul Purificare. Romanul este o traducere din limba finlandeză de Adela Victoria Korshin. Publicația finlandeză "Sanomat"813 scria referitor la acest roman următoarele: "Diversitatea abordărilor romanului Purificare este șocantă. Romanul traversează marile teme ale umanității - rușinea, trădarea, vina, ispășirea - cu o seriozitate și o complexitate a interpretării demne de marea literatură"814. Sofi Oksanen este declarată în Finlanda "Personalitatea Anului 2009", ea fiind cunoscută ca prozatoare și dramaturg și este văzută "ca una dintre vocile lucide
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nenumăratele mele încercări eșuate de a mă lăsa de fumat. Cea mai recentă se petrecuse în urmă cu doi ani. Trecusem prin șase luni de purgatoriu crunt înainte să mă las păgubaș - și să-mi aprind o țigară. Mărturisesc fără rușine că am plâns ca un copil. Am plâns pentru că știam că sunt osândit pe viață să fumez. Mă străduisem atâta și fusesem așa de nefericit, încât mi-am dat seama că n-o să mai am niciodată forța să mă supun
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
acum scuza pe care o așteptau. Nu este vina lor. Ei s-ar fi abținut în continuare. Numai că Fred i-a trădat. Adevărul este că majoritatea deja trișau. trei. „împărțirea meritelor" este contrariul teoriei „mărului stricat". în acest caz, rușinea care urmează eșecului nu e atât de gravă dacă o împărți cu mai mulți. Ai un sentiment de victorie extraordinar când te lași de fumat. Dacă te lași pe cont propriu, laudele primite de la prieteni, rude și colegi sunt un
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
simți invadat de panică, respirația adâncă te va ajuta. Dacă ești în compania altora, care te descurajează, pleacă de lângă ei. Refugiază-te în garaj, într-un birou gol, oriunde poți. Dacă îți vine să plângi, nu trebuie să-ți fie rușine. Plânsul e felul naturii de a elibera tensiunea. Oricine se simte mai bine după un plâns serios. Suntem făcuți să ne arătăm emoțiile, nu să le îngropăm în noi. Țipă, strigă, tăvălește-te pe jos. Dă cu pumnii în ceva
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
copilul care suge la țâța mamei". Dar lucrurile stau exact pe dos. În mod obișnuit, ne apucăm de fumat ca să demonstrăm că am crescut și am devenit adulți. Dacă ar trebui să sugem din biberon în public, am muri de rușine. Unii cred că e vorba, dimpotrivă, de efectul macho al fumului (și flăcărilor) azvârlite pe nări. Nici acest argument n-are vre-o bază. Dacă ne-am băga o țigară aprinsă în ureche am fi ridicoli. Dar cu atât mai
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
liciteze online și transatlantic boarfele. Acum făcea niște poze de ți se-nvârtea capul 360 de grade și se întreținea în New York muncind pe unde apuca. Șoc după șoc: un artist român care se întreținea singur și nu-i era rușine cu asta și un artist tânăr român neobsedat de video. Pe urmă a pus paznicii Băii Turcești din Iași să povestească publicului lucrarea care nu era acolo, lucrare pe care n-a băgat-o nimeni în seamă, mari artiști și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
priceput că nu suntem la ora de desen, dar c-o să mă facă el să pricep, și mi-a smuls caietul din mână, l-a deschis și a arătat desenul meu întregii clase și mi-a spus să-mi fie rușine și, trecând pe lângă catedră, m-a mai tras o dată de urechi, de era să cad peste catedră, și atunci am auzit cum râd cu toții în hohote, nea Klidész nu mi-a dat drumul încă, m-a dus direct la coșul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
fost căruntă acolo jos, dar pe-asta n-am crezut-o, deodată Iza s-a uitat din nou la mine, acum nu mi-a mai zâmbit, s-a uitat doar așa, într-o doară, iar mie mi s-a făcut rușine de gândurile mele și am încercat să număr mai departe, dar mă dureau rău brațele și umerii și mi se făcuse și foame, mă gândeam la gustarea mea, pâine cu magiun de caise, nea Klidész continua să explice despre triunghiuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
spus c-acesta este mimetism, Aiurea! E curat oportunism, Că te prefaci și-n vrej de rouruscă Să prinzi cu limba cîte-o biată muscă!" Cameleonul astfel criticat Răspunse la atac imediat: „Cum te pretezi la astfel de scandal Tu, o rușine-n regnul vegetal Care te-agăți de orișice tulpină Ca să-ți resfiri frunzișul spre lumină Și pentru asta tu, drept mulțumire Pe planta gazdă n-o lași să respire?" Și-n lume se petrece astfel, recte Că unii viețuiesc doar
IEDERA ?i CAMELEONUL by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84344_a_85669]
-
menționate de Horst H. Rückle132 și semnificații ale acestor mișcări: a) îndreptarea capului înainte: gest care exprimă disponibilitatea de a comunica; b) capul înclinat în jos: poate sugera supunere, lipsa voinței, amabilitate; dacă durează mai mult exprimă un sentiment de rușine, iar în combinație cu orientarea privirii poate semnifica agresivitate sau îndurare; c) datul din cap: face parte din categoria gesturilor suportive și exprimă aprobarea, acceptarea, înțelegerea celor spuse; d) înălțarea capului: transmite siguranță de sine, sentimentul propriei valori, capacitatea de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
numai de la Dumnezeu" este "furnizată publicului ex cathedra, fără nici o urmă de dovadă"120. În ce privește apelul emoțional (pathos-ul), profesorul Black apreciază că emoțiile cu care Chapman pare să lucreze "nu pot fi corect descrise în termeni de furie, dragoste, teamă, rușine, milă, bunăvoință, indignare, invidie sau opusele lor"121. La capitolul ethos, însă, Black nu se sfiește să presupună că, din punctul de vedere al celor din Coatesville, adresa lui Chapman trebuie să fi fost considerată un scandal în toată puterea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
izvodit, ci un nu știu ce îmi dă ghes s-o pornesc încetinel pe urmele dumitale, bade Ioane... De-ai ști de când mă tot chitesc cum să mă apuc de așa o ispravă, dar îmi era teamă să nu dau cinstea pe rușine, pentru că, știi prea bine cum îi românul. Lui „i-e greu până s-apucă de lucru că de lăsat îndată se lasă.” Eu însă am cam pățit-o acuma ca acela, care, dacă nu mă înșel, chiar mătăluță erai: „ Lasă
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
I-a la Școala primară de la Trei Ierarhi. Acuma, fă bine, te rog și povestește-ne ce ai pățit când te-ai dus să-i mulțumești lui Maiorescu pentru această nesperată numire: „M-am dus să-i mulțumesc, dar de rușine n-am putut spune nici o vorbă, ci i-am luat mâna să i-o sărut. El mi-a apucat mâna, mi-a strâns-o și mi-a zis: Las’ du-te și fă școală cu copiii, dar vezi să-i
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Blaga, Lucian" nu era un autor canonic în perioada formării tale. Poate tot cărțile păstrate prin biblioteci private... M.I.: Poate. Oricum, am citit, n-am visat, iar când mi-am scris licența am citit sistematic. Mie nu mi-a fost rușine când am venit din România în Israel să fac referințe la cultura română, nu m-am temut ca să nu cumva să se spună că Blaga XE "Blaga, Lucian" este așa și pe dincolo... Când am văzut că cineva se ocupa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
românesc. Ca și față de tot ceea ce este străin! Poziția mea critică față de situația curentă a României, față de anumite pagini din istoria ei, față de marile probleme ale societății și instituțiilor românești, începând cu statul și Biserica, nu e o formă a rușinii de a fi român sau a urii de sine (în care românii și evreii se aseamănă atât!). Pur și simplu, e vorba de exercitarea spiritului critic, de o dublă exigență: epistemologică și moral-civică. M.I.: De asta îți spun! Nu citesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ideală, adică o mare doamnă, la propriu și la figurat. Când intra în clasă elegantă, frumoasă, cu ochii luminoși și cu zâmbetul ei bun, îți venea să înveți numai de dragul ei și cred că aș fi intrat în pământ de rușine dacă n-aș fi știut vreodată un răspuns la lecție. Țin minte că, într-o seară, încă nu reușisem să-mi termin o problemă la matematică - mi se părea foarte grea. Ai mei se pregăteau de culcare. Eu am rămas
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
care, la vremea aceea, era văduv. De-a lungul vieții i-a îngrijit, i-a sfătuit, i-a ridicat pe toți frăsinenii, dar nu știu să fi văzut o floare pe mormântul ei de la altcineva decât, poate, din partea familiei. Spre rușinea mea, nici din partea mea. Iartă-mă, te rog! Îți mulțumesc pentru iubire și pentru înțelegere. Chiar și după ce s-a căsătorit, lumea o apela tot cu „domnișoara Hamza”. Ce figură, ce om! A fost în slujba oamenilor și i-a
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]