11,011 matches
-
necunoscută (ca și limba tracilor, În genere). Singura certitudine rămâne asemănarea cu albaneza (care privește de altfel și mai multe cuvinte de origine latină, unele aproape identice În cele două limbi). Pe de altă parte, slavismele din română și influența slavă În ansamblu se pot explica nu neapărat prin venirea românilor din sud, ci prin asimilarea slavilor la nord de Dunăre, proces completat și amplificat prin Înrâurirea ulterioară a modelului politico-cultural slavon. Nici tăcerea surselor nu poate fi considerată un argument
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
după numele unui sat din Câmpia Dunării), identificată, de prin secolul al VIII-lea, atât În România, cât și În Bulgaria. Cercetătorii români o consideră românească, bulgarii Însă, dar și alți specialiști „neromâni“, văd În ea o sinteză de civilizație slavă. Pentru unii, românii sunt prezenți peste tot, pentru alții, au dispărut! În cea de-a doua variantă, ei ar fi fost pur și simplu Înghițiți de slavi, fenomen similar cu cel petrecut În alte părți, acolo unde amprenta romană s-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Europa Centrală și Sud-Estică trebuie să Învețe să depășească dihotomia majoritate-minoritate și să privească mai mult spre viitor decât spre trecut. O limbă altfel decât celelalte Dacă nu este deloc sigur cum se Împarte sângele românesc, În procente dace, romane, slave sau de alte origini, dacă este greu de spus cum s-au cristalizat limba și poporul român, un lucru rămâne totuși bine stabilit: româna este o limbă romanică. Teoria extravagantă a unei române dacice nici nu poate fi abordată Într-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o limbă romanică. Teoria extravagantă a unei române dacice nici nu poate fi abordată Într-o discuție serioasă. Pentru romaniști, este o limbă fascinantă: a evoluat departe de ceilalți membri ai familiei și În mod independent. A asimilat elemente specifice (slave, turcești, grecești, maghiare), care o diferențiază și mai mult de romanitatea occidentală (cu Împrumuturile ei predominant germanice, practic inexistente În română). Este, cu siguranță, cea mai originală dintre limbile romanice.<endnote id="10"/> Structurile limbii (morfologia și sintaxa) sunt Într-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
étymologie daco-romane). Rezultatul studiului său era surprinzător (și cu atât mai surprinzător cu cât românii fuseseră educați până atunci În spiritul respectului moștenirii latine). Concluzia era că, din totalul de 5 765 de cuvinte luate În considerare, 2 361 erau slave, doar 1 165 latine, 965 turcești, 635 Împrumutate din greaca modernă, 589 maghiare și 50 albaneze. Altfel spus, vocabularul românesc ar fi fost În proporție de două cincimi slav și numai o cincime latin. Cuvintele latinești abia dacă erau puțin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să ne Închipuim că statistica ar fi o știință obiectivă și exactă. De fiecare dată, depinde ce și cum numeri! Un studiu ulterior, datat 1942, Întreprins pe un număr mult mai mare de cuvinte (peste 40000), a redus procentul cuvintelor slave la 16,41% (față de aproape 41% la Cihac); și tendința „statistică“ a acestora e În continuare În scădere. Problema Însă nu este aici. Nodul gordian l-a tăiat B.P. Hasdeu, cu un studiu fundamental, care privește nu numai limba română
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fapt Însă nu sunt. În românește, se pot formula fraze Întregi numai cu cuvinte latine; s-au identificat și strofe de poezii populare care nu conțin cuvinte de alte origini; dar este imposibil de alcătuit o frază exclusiv din elemente slave, turcești, grecești sau maghiare. Vocabularul esențial este, așadar, În bună măsură latin (afirmație care nu trebuie Însă exagerată, fiindcă nici elementele nelatine nu sunt neglijabile, româna fiind o limbă destul de amestecată). „Om“, „bărbat“, „femeie“... sunt cuvinte latinești. Unele cuvinte latine
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Sat“ derivă din fossatum („șanț“ În latinește, ceea ce duce cu gândul la așezările protejate cu șanțuri de apărare). Fondul slav formează, incontestabil, al doilea element constitutiv al limbii române. Nici structurile gramaticale și fonetice n-au rămas neatinse de influența slavă, Însă aceasta se manifestă mai ales În vocabular. Cuvintele slave au fost și sunt numeroase ( În ciuda marginalizării unora, sau dublării lor, și chiar Înlocuirii cu neologisme, În genere de origine franceză). Dacă „om“, „bărbat“ și „femeie“ sunt latinești, „nevastă“ este
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
gândul la așezările protejate cu șanțuri de apărare). Fondul slav formează, incontestabil, al doilea element constitutiv al limbii române. Nici structurile gramaticale și fonetice n-au rămas neatinse de influența slavă, Însă aceasta se manifestă mai ales În vocabular. Cuvintele slave au fost și sunt numeroase ( În ciuda marginalizării unora, sau dublării lor, și chiar Înlocuirii cu neologisme, În genere de origine franceză). Dacă „om“, „bărbat“ și „femeie“ sunt latinești, „nevastă“ este un cuvânt slav. Tot slave, „dragoste“ și „iubire“. O mulțime
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai ales În vocabular. Cuvintele slave au fost și sunt numeroase ( În ciuda marginalizării unora, sau dublării lor, și chiar Înlocuirii cu neologisme, În genere de origine franceză). Dacă „om“, „bărbat“ și „femeie“ sunt latinești, „nevastă“ este un cuvânt slav. Tot slave, „dragoste“ și „iubire“. O mulțime de denumiri privind corpul uman, elemente ale naturii, gospodăria țărănească, agricultura și creșterea vitelor, organizarea socială și militară sunt de aceeași origine. „Boier“, termen definind pe nobilul român, este un cuvânt slav. „Voievod“, titulatura principilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
privind corpul uman, elemente ale naturii, gospodăria țărănească, agricultura și creșterea vitelor, organizarea socială și militară sunt de aceeași origine. „Boier“, termen definind pe nobilul român, este un cuvânt slav. „Voievod“, titulatura principilor români În Evul Mediu, de asemenea. Sunt slave numeroase prefixe și sufixe, cu ajutorul cărora se formează familii de cuvinte, ceea ce dă o coloratură slavă mai generală limbii române (adesea rădăcina este latină, dar particulele adăugate sunt slave). „țăran“ vine de la „țară“, cuvânt de origine latină, dar adăugându-i
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sunt de aceeași origine. „Boier“, termen definind pe nobilul român, este un cuvânt slav. „Voievod“, titulatura principilor români În Evul Mediu, de asemenea. Sunt slave numeroase prefixe și sufixe, cu ajutorul cărora se formează familii de cuvinte, ceea ce dă o coloratură slavă mai generală limbii române (adesea rădăcina este latină, dar particulele adăugate sunt slave). „țăran“ vine de la „țară“, cuvânt de origine latină, dar adăugându-i-se sufixul slav „an“; „țărancă“ primește Încă un sufix, „că“, tot de factură slavă. Slavii au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
slav. „Voievod“, titulatura principilor români În Evul Mediu, de asemenea. Sunt slave numeroase prefixe și sufixe, cu ajutorul cărora se formează familii de cuvinte, ceea ce dă o coloratură slavă mai generală limbii române (adesea rădăcina este latină, dar particulele adăugate sunt slave). „țăran“ vine de la „țară“, cuvânt de origine latină, dar adăugându-i-se sufixul slav „an“; „țărancă“ primește Încă un sufix, „că“, tot de factură slavă. Slavii au transmis românilor și multe nume de persoană, ca și un număr impresionant de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o coloratură slavă mai generală limbii române (adesea rădăcina este latină, dar particulele adăugate sunt slave). „țăran“ vine de la „țară“, cuvânt de origine latină, dar adăugându-i-se sufixul slav „an“; „țărancă“ primește Încă un sufix, „că“, tot de factură slavă. Slavii au transmis românilor și multe nume de persoană, ca și un număr impresionant de toponime (o bună parte a geografiei românești — râuri, dealuri, munți, localități — poartă denumiri slave; printre acestea, „Moldova“, numită astfel de la râul omonim, sau „Dâmbovița“, râul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
slav „an“; „țărancă“ primește Încă un sufix, „că“, tot de factură slavă. Slavii au transmis românilor și multe nume de persoană, ca și un număr impresionant de toponime (o bună parte a geografiei românești — râuri, dealuri, munți, localități — poartă denumiri slave; printre acestea, „Moldova“, numită astfel de la râul omonim, sau „Dâmbovița“, râul care străbate Bucureștiul). Fondul turcesc este al treilea ca importanță (referindu-ne la româna „tradițională“, fără neologismele adoptate În ultimele două secole). Se poate lua de fapt În considerare
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fapt În considerare o influență orientală mai largă, unele cuvinte turce fiind eventual anterioare perioadei otomane (preluate de la pecenegi, cumani, tătari), după cum, prin intermediul turcei, s-au transmis o serie de cuvinte provenind din arabă și persană. <endnote id="12"/> Spre deosebire de slavă, turca nu a afectat structura limbii române. Cuvintele turcești sunt În majoritatea lor substantive, cu Înțeles concret, definind elemente materiale sau de civilizație. Multe au intrat În graiul popular, rezultat al unei Îndelungate apropieri româno-otomane și al adoptării de către români
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
plictisi“... Există și un fond de cuvinte de origine maghiară, nu foarte multe În limbajul curent, dar câteva dintre ele importante. „Oraș“ este unul dintre acestea (de la város; de remarcat că „cetate“ este de origine latină, și „târg“ de origine slavă — Încă o ilustrare a mozaicului lexical românesc). Alte cuvinte: „hotar“, „neam“, și chiar „gând“, o vorbă plină de Înțelesuri și subtilități În românește. Dar unde sunt dacii? Nu au lăsat nici o moștenire lingvistică? Cu siguranță că trebuie să fi lăsat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de origine dacă. Printre acestea: „mal“, „brad“, „a se bucura“ (și substantivul „bucurie“, ca și numele de persoană „Bucur“, și de aici numele Capitalei României, „București“). Până la urmă, orice cuvânt căruia nu i se poate stabili o altă origine (latină, slavă și așa mai departe) ar putea fi dacic! Pe de altă parte, se Înțelege că dacii, și tracii În general, au preluat latina În felul lor. Peste tot, „substratul“ a avut partea lui de contribuție În „coruperea“ limbii latine și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dominantă, este remarcabilul și pitorescul amestec prezent În sinteza lingvistică românească: reflectare a unei istorii frământate și supuse unor variate influențe și interferențe. Ca și România, limba română este inconfundabilă: cu nota ei predominant latină, dar și cu sensibila coloratură slavă, cu cuvintele orientale care țâșnesc din când În când, cu sunetele ei specifice (ă, Î, ț, ș), atât de greu de pronunțat de un străin. Dintre toate limbile, cea mai apropiată de română este italiana. Aș spune că, paradoxal, româna
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de română este italiana. Aș spune că, paradoxal, româna seamănă mai bine cu italiana decât italiana cu româna! Un român Înțelege câte ceva când aude vorbindu-se italienește (totuși, strămoșii romani!); un italian Înțelege mult mai puțin românește, derutat de vorbele slave și orientale, ca și de pronunție. În tot cazul, un italian nu va vorbi niciodată perfect românește. În schimb, mulți bulgari deprind româna foarte bine și o vorbesc fără accent (tocmai fiindcă „tonul“ general al celor două limbi este asemănător
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
bulgari? Cine ar putea spune? De italieni, desigur, prin rădăcinile latine, ca și prin voința unei elite, În epoca modernă, de a privi spre Occident. Dar și de bulgari, ca și de alte popoare balcanice, prin substratul trac, prin componenta slavă, prin religia ortodoxă, prin influența orientală și printr-o lungă istorie comună. România rămâne Însă România, o țară greu de clasificat! 3 Cum s-a făcut România De la Dacia la principatele medievale „De la Nistru pân’ la Tisa“ este o sintagmă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
s-a aflat timp de secole la o margine a Europei și a cunoscut o viață istorică „diminuată“. O ipoteză interesantă privește rolul social-politic al slavilor. Cuceritorii slavi ar fi alcătuit clasa conducătoare. Termenul „boier“ este Într-adevăr de origine slavă (preluat de slavi de la bulgari). S-ar explica astfel și dublul sens al cuvântului „rumân“: român, dar și țăran dependent. Aceasta ar fi fost condiția românilor: țărani supuși unei aristocrații slave (cu timpul, firește, asimilată, și alcătuind mai târziu boierimea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
clasa conducătoare. Termenul „boier“ este Într-adevăr de origine slavă (preluat de slavi de la bulgari). S-ar explica astfel și dublul sens al cuvântului „rumân“: român, dar și țăran dependent. Aceasta ar fi fost condiția românilor: țărani supuși unei aristocrații slave (cu timpul, firește, asimilată, și alcătuind mai târziu boierimea românească). Originea etnică a categoriilor sociale (susținută În cazul românilor de istorici precum Petre P. Panaitescu <endnote id="2"/> și C.C. Giurescu) se inspiră evident din situații și interpretări similare privind
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cronica lui Anonymus (contestată În acest punct de istoricii maghiari), menționează trei mici principate române sau slavo-române care au fost supuse de unguri. Pe la 1100, Transilvania era deja organizată ca principat În cadrul Ungariei (sub termenul slav — sau român de origine slavă — de voievodat). De partea cealaltă a munților și-a exercitat dominația — greu de spus În ce forme și În ce măsură — primul țarat bulgar, Întemeiat după invazia bulgarilor (populație de origine turcă) la anul 679 și așezarea lor În nordul Peninsulei Balcanice
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fost cândva „România“ stăpânită de bulgari, sau dimpotrivă, Bulgaria Însăși a fost creată de români? În Evul Mediu, vlahii balcanici („frați“ cu românii nord dunăreni, urmași ai tracilor romanizați) erau Încă numeroși; cu timpul, ei aveau să dispară În masa slavă. Din punctul de vedere al istoricilor români, chiar Întemeietorii noului stat fiind vlahi, apelativul „româno-bulgar“ părea justificat. În fapt, În imaginarul istoric românesc, participarea la „marea istorie“ sud-dunăreană compensa lipsa unei asemenea istorii la nord de Dunăre. În sfârșit, de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]