10,096 matches
-
practicată de unii din cei mai renumiți medici din America”. Joe Selby Riley (doctor în medicină, chiropractică și medicină naturistă), din Washington, D.C., a fost un reprezentant renumit al reflexologiei. El a localizat multe puncte reflexe și a afirmat că: „spectrul științei Zonelor Reflexe (Reflexologiei) este foarte larg. Medici renumiți care au cercetat-o minuțios au pretins că nu au găsit până acum în profesia lor un aliat mai de nădejde. Terapia zonală va contribui la progresul științei, alături de alte terapii
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
religioasă își păstrează caracterul primordial în modelul antropologic promovat de autoritățile statale în decursul primei părți a secolului al XIX-lea, însă aceasta este însoțită de sarcina complementară de a crește subiecți ascultători și productivi față de Stăpânire. Ivirea manualului în spectrul instrumentelor didactice și impunerea sa ca mijloc livresc dominant de educare în anii 1870 reflectă o adâncire a efectului de secularizare a literaturii didactice românești. Manualele de istorie și geografie păstrează dualitatea asimetrică din perioada precedentă, inversându-i însă ierarhia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
facilitează înțelegerea realității sociale sau a feliilor de realitate aflate sub vizorul investigației. Capitolul 3 Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu unul, ci două spectre bântuiau imaginarul politic al gândirii europene, naționalismul fiind cel mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu unul, ci două spectre bântuiau imaginarul politic al gândirii europene, naționalismul fiind cel mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima ideea națională ca având o forță transformativă care a modelat istoric fața socio-politică a lumii. Într-adevăr, doar comunismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în funcție de principat. În cazul lui Aaron și al său Manual de istoria Principatului României (a se citi Manual de istoria Principatului Țării Românești), figura centrală este Mihai Viteazul. La Albineț, în Manualul de istoria Principatului Moldaviei, persoana care domină întregul spectru de figuri istorice este Ștefan cel Mare, pe care îl elogiază conferindu-i singularitate eroică: "Pământul patriei noastre nici mai înainte, nici după aceia n'au mai avut un asemine barbat" (Albineț, 1845, p. 133). În timp ce la Moldovan, în manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românească s-a reangajat în refacerea nodurilor cu Europa occidentală. Replici caustice la adresa exceselor periculoase ale retoricii extremei drepte au fost formulate și în frământatul mediu gazetăresc al interbelicului românesc. Un astfel de exemplu este recenzia corozivă venită de la stânga spectrului convingerilor politice care a luat în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intrat în faza de exaltare națională a recurs la înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist și gânditor situat la dreapta spectrului politic, "opus prin toate fibrele sale modelului comunist" (Boia, 1997, p. 73), Iorga este înrolat post-mortem în Frontul Popular Antifascist condus de PCR în anii treizeci. Faptul că marele istoric a fost asasinat de Garda de Fier nemesis-ul ideologic al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sistematizare, ordonare și categorizare a istoriei arată că realitatea trecutul nu poate fi "decupată la încheieturi", din simplu motiv că aceasta pur și simplu nu are o structură articulară care să marcheze punctele în care continuitatea temporală să fie despicată. Spectrul întins de alternative ce stau la dispoziția istoricului relevă faptul că nu există, și nici nu poate exista, un sistem unic de organizare categorială a trecutului. Însă această constatare nu schimbă faptul că recurgerea la o formă sau alta de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a conștiinței contemporane pe păcatele trecutului nazist o poate avea: "[Holocaustul] pare să devină din ce în ce mai viu și puternic, însă nu ca model ci ca spectru, ca un trecut care se instalează pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă deasupra prezentului" (cf. Maier, 1988, p. 15). Scoaterea Holocaustului din izolarea istorică în care a fost plasat prin conferirea atributului de unicitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de istorie în special în purtătoarele noilor valori occidentale. Totuși, atunci când emițătorii discursului despre trecut au ieșit din parametri liminali definiți de autorități, radicalizând mesajul difuzat didactic în direcția deconstructivismului postmodernist, mecanismele de control statal s-au activat eliminând din spectrul discursiv tonalitățile indezirabile (vezi "Scandalul Sigma" produs de manualul de Istorie publicat de Mitu et al., 1999). Deși statul-națiune, prin exponenții săi umani, continuă să fie defensiv, protejându-și ideologia fundațională care îl legitimează politico-istoric, societatea românească pare să fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu ceea ce a devenit între timp. Altfel spus, aflându-se într-o mai bună „corespondență” cu sine însuși, tot mai multe întrebări faustice îl vizitează și, nu de puține ori, o tristețe deșertică îl învăluie, obligându-l să-și conștientizeze spectrul nepermanenței și al perisabilității ce guvernează suveran lumea și propria ființare. Din fericire, cei mai mulți adulți se vor angaja într-o atitudine ofensivă, de reconstrucție a propriei vieți, prin activarea unor valențe latente (conservate în „naftalină”) și prin asumarea unor libertăți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nevoi reale și să descrie un cadru rațional de acțiune, care se subordonează misiunii organizaționale, - încadrabil în timp - îndeplinirea obiectivului trebuie să poată fi estimată ca desfășurare în timp; • măsurile (activitățile) sunt descrieri concrete ale acțiunii organizaționale ce acoperă tot spectrul de acțiune necesar pentru realizarea obiectivelor specifice. În general, recomandăm organizațiilor să detalieze măsurile necesare suficient de mult pentru a acoperi toate activitățile necesare, dar fără a intra în detalii redundante; • resursele. După descrierea activităților, pasul final al procesului de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu ceea ce a devenit între timp. Altfel spus, aflându-se într-o mai bună „corespondență” cu sine însuși, tot mai multe întrebări faustice îl vizitează și, nu de puține ori, o tristețe deșertică îl învăluie, obligându-l să-și conștientizeze spectrul nepermanenței și al perisabilității ce guvernează suveran lumea și propria ființare. Din fericire, cei mai mulți adulți se vor angaja într-o atitudine ofensivă, de reconstrucție a propriei vieți, prin activarea unor valențe latente (conservate în „naftalină”) și prin asumarea unor libertăți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nevoi reale și să descrie un cadru rațional de acțiune, care se subordonează misiunii organizaționale, - încadrabil în timp - îndeplinirea obiectivului trebuie să poată fi estimată ca desfășurare în timp; • măsurile (activitățile) sunt descrieri concrete ale acțiunii organizaționale ce acoperă tot spectrul de acțiune necesar pentru realizarea obiectivelor specifice. În general, recomandăm organizațiilor să detalieze măsurile necesare suficient de mult pentru a acoperi toate activitățile necesare, dar fără a intra în detalii redundante; • resursele. După descrierea activităților, pasul final al procesului de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al aderării, și mai puțin ca o consecință firească a dezvoltării abilității administrației publice românești de a rezolva probleme de politici publice. Obținerea statutului de membru al Uniunii Europene lasă României efortul continuării reformelor Începute, În condițiile În care forța spectrului, cu valoare de stimul, al rapoartelor de țară s-a modificat substanțial, chiar dacă el nu a dispărut complet. Viabilitatea acestor reforme poate fi evaluată urmărind evoluția pe care o vor avea măsurile adoptate, după ce va fi dispărut stimulentul politic pe
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de stimul, al rapoartelor de țară s-a modificat substanțial, chiar dacă el nu a dispărut complet. Viabilitatea acestor reforme poate fi evaluată urmărind evoluția pe care o vor avea măsurile adoptate, după ce va fi dispărut stimulentul politic pe care acest spectru l-a reprezentat ani de-a rândul. În acest context, două sunt tipurile de perspective ce ar putea Însoți implementarea măsurilor inițiate În perioada de preaderare. Pe de-o parte, motorul reformei va fi Întreținut prin Încercarea de a lega
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
implementarea măsurilor inițiate În perioada de preaderare. Pe de-o parte, motorul reformei va fi Întreținut prin Încercarea de a lega orice măsură luată la nivel național de recomandări, directive sau reglementări formulate la nivelul Uniunii Europene, În acest fel, spectrul raportului de țară fiind Înlocuit cu spectrul conformării la directivele impuse de Uniunea Europeană. Existența sau inexistența unei „voințe politice” pentru continuarea reformei va fi măsurată În funcție de conformarea sau neconformarea acesteia la ceea ce Îndeobște numim deja „standarde europene”. Această transformare a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Pe de-o parte, motorul reformei va fi Întreținut prin Încercarea de a lega orice măsură luată la nivel național de recomandări, directive sau reglementări formulate la nivelul Uniunii Europene, În acest fel, spectrul raportului de țară fiind Înlocuit cu spectrul conformării la directivele impuse de Uniunea Europeană. Existența sau inexistența unei „voințe politice” pentru continuarea reformei va fi măsurată În funcție de conformarea sau neconformarea acesteia la ceea ce Îndeobște numim deja „standarde europene”. Această transformare a stimulentelor pentru reformă poate fi plauzibilă din
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În cauză. Lărgirea de perspectivă obținută prin introducerea În definiția politicilor publice a unei multitudini de instrumente pentru furnizarea de politici publice permite căutarea celor mai eficiente instrumente nu doar la nivelul unor reforme ale administrației publice, ci și În spectrul mai larg al tuturor aranjamentelor instituționale ce pot contribui la furnizarea de politici publice viabile, fie ele guvernamentale sau nu. Administrația publică, Înțeleasă ca instrument prin care sunt implementate politicile publice, apare ca având un caracter relativ, În raport cu procesul mai
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
vechi (de exemplu, supraviețuirea), dar și descoperirea unor modalități de a atinge scopuri inaccesibile. Aceste sisteme complexe de interacțiuni sunt instituțiile. b) Ce este o instituție În momentul actual, problema supraviețuirii, deși Încă fundamentală, reprezintă doar o componentă a unui spectru mult mai larg al problemelor cu privire la bunăstarea individuală. Însă modalitatea de cooperare ce a asigurat supraviețuirea strămoșilor noștri, solidificată sub forma instituțiilor, stă și acum la originea acțiunilor ce au relevanță socială. De fapt, această concluzie pare evidentă, dacă avem
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Un sistem perfect democratic ar fi unul În care preferințele individuale ale constituenților sunt agregate nedistorsionat În instituții și politici. În lipsa unui asemenea sistem, participarea largă și intensă a constituenților este de natură să promoveze diversitatea de preferințe, lărgind astfel spectrul de alegere instituțională. Mediul semicompetitiv de acest tip este făcut posibil de un sistem general de reguli (În principal, de natură constituțională), numit „organizare politică policentrică” (sau „multinucleară”; vezi Ostrom, Tiebout și Warren, 1961, p. 831). Autoritatea fragmentată În condițiile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
externe care să le fortifice capacitatea de reprezentare și să formeze o societate civilă romă puternică. Până În 1997, principalele fonduri erau destinate indirect romilor, prin programele mai multor donori, fără să aibă un impact decisiv În Întărirea acestor organizații În spectrul larg al abia constituitei societăți civile din România. Programul PHARE 1998 a fost primul program de finanțare al Uniunii Europene care viza direct societatea civilă romă din România, Însă fondurile alocate nu au fost destul de importante, așa cum se va Întâmpla
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
1940-1944); instrumentul militar rămâne sub controlul politic intern din punct de vedere al organizării și dotării, dar este subordonat strategic, operativ și, uneori, tactic comandamentelor germane (Watts, 1998); - sovietică 1 (1944-1968?) - supunerea intereselor naționale scopurilor URSS. Controlul sovietic cuprinde și spectrul politic și al dotării. România este prinsă În planurile de război Împotriva NATO ca parte a teatrelor de operațiuni sovietice (Frontul 3 Vest); - sovietică 2 (1968?-1991) - apărarea militară este legată de doctrina „războiului Întregului popor”. Apar două niveluri ale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
considerate suficiente 22 și, în consecință, a fost sesizată Comisia de aplicare a normelor Conferinței OIM, singura în măsură să se pronunțe pe fond, care a dezbătut cazul României. Evident, nu ne vom opri asupra dezbaterilor din Comisie purtate sub spectrul tripartismului (guverne, organizații sindicale și, respectiv, patronale) și care pot fi interesante 23, ci vom prezenta, în esență, acele puncte care au relevanță juridică și care pun în discuție câteva dispoziții din cele două legi. Totul însă a pornit, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dintre munca independentă, autonomă și munca subordonată în baza contractului de muncă, ca și necesitatea identificării unor modalități de contrabalansare a dependenței economice și care ar trebui să vizeze nu numai formele tradiționale de protecție, ci ar trebui să lărgească spectrul de mecanisme de sprijin economic și social, instituind o rețea de facilități pe tot parcursul vieții lucrătorului cum sunt accesul la fondurile de pensii, accesul la credite bancare speciale, alocațiile de mobilitate, facilitățile de formare profesională, prestațiile de securitate socială
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]