10,783 matches
-
și bâlbâit. Gorbaciov a lansat doi termeni care au făcut o frumoasă carieră internațională: perestroika (reformă) și glasnost (transparență). Ei desemnau fenomene de neconceput, până atunci, în Uniunea Sovietică, și de aceea au uimit și încântat pe mulți, dar au stârnit și ura celor educați de decenii în spirit stalinist. Gorbaciov nu a dorit distrugerea sistemului în fruntea căruia se afla, ci doar reformarea lui, aducerea lui "la zi". Numai că el a pățit ca ucenicul vrăjitor, care, după ce a dat
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
au fost amenințați cu moartea. Să ne amintim că scriitorul anglo-iranian Salman Rushdie a fost condamnat la moarte de o instanță islamică pentru cartea sa Versetele satanice, iar caricaturile danezului K. Westergaard, avându-l ca subiect pe profetul Mohamed, au stârnit un val de furie și violențe anti-europene și anticreștine în toate țările musulmane. Să privim și în partea cealaltă. De ani buni apar cărți și se difuzează filme, artistice și documentare, care pun la îndoială sau chiar neagă înseși dogmele
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
În America Latină, asemenea condiții încă există. Drept urmare, Hugo Chavez nu se sfiește să ceară câte mandate poate el duce. Și înaintea lui, președinții din Ecuador, Bolivia și Columbia au cerut și au obținut același lucru. Imaginați-vă ce reacție ar stârni o asemenea pretenție într-o țară europeană. Nici măcar Putin, despre care nu putem spune că nu i-ar plăcea să fie țar, n-a îndrăznit așa ceva. Dar H. Chavez nu are asemenea complexe, iar vizitele în exterior le face numai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
considerente care nu mai țin de confesiune sau de istorie, ci doar de unele gesturi și evenimente legate de viața acestuia. Întâi, este vorba de intenția Vaticanului de a-l sanctifica pe Papa Pius al XII-lea, fapt ce a stârnit furia evreilor, care susțin că Papa Pius n-a schițat niciun gest de apărare a evreilor în timpul războiului, ceea ce ar fi facilitat Holocaustul. Apoi, nu cu multă vreme în urmă, Papa ar fi hotărât reprimirea în rândul clerului a episcopului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
să revii Fugă-n sus, venind de-acolo Fulgerând pe cât se pare Sângerează diavolo Strania Încrucișare” L-am văzut pe Alexandru Tăcu, cu venele tăiate În fața unei femei frumoase, cu aburul sângelui sau Încălzindu-i sânii și gleznele: Daca dragostea stârnește furtuni Să nu o chemi Cei ce-i doresc neîndurarea Să fugă un timp Înaintea ei E bine să te găsească puțin obosit Din mila te va atinge mai usor ÎI Există un gând Ce conspira din locuri nesigure Are
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
acesta e Alexandru Tacu-Zeletin. Poezia lui e un album cu imagini de epocă, Îmbălsămate În vinuri rafinate (de Cotnari, de Bohotin, de Huși...). Scriitura alertă, fantezista, parodica, topârceniană. Mai lipsesc doar lăutarii și caleștile poetului demnitar Costache Conachi, spre a stârni, pe ulițele târgului, deopotrivă, admirația cititoarelor și praful (colbul) metafizic al podețelor de lemn domnesc: ,,Noaptea-și duce umbră la Ciric pe jos/ Tot mai sunt prin Cucu străzi patriarhale/ Pe sub dealul Bucium tandru și spătos/ Fierbe-n vinuri scumpe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Tăcu, el Însuși poet, a fost deținut politic Între 1951-1958, la Jilava, Aiud, Gherla, ceea ce n-ar fi exclus să fi cântărit Într-o răzbunare de tip tovărășesc, care i-a scurtat viața tânărului de 17 ani”. Poetul Malin Tăcu stârnise deja interesul unor oameni de cultură ai Iașului: Ioanid Romanescu, Ioan Holban, Lucian Vasiliu, Liviu Antonesei. Ioanid Romanescu scria: ,,Sandu Malin Tăcu avea o insolenta aparte (nu doar specifică vârstei) În abordarea temelor, un nonconformism extrem (cum, de fapt, Îi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
UM 0544 sunt cele care ,,Îl vor lucra” În cadrul acțiunii Venus. Țintă era, În mod evident, Tăcu senior, numai că Malin putea comunica nemijlocit cu americanii pentru că vorbea fluent limba engleză. În plus, o eliminare a lui Malin ar fi stârnit mai putina agitație În afara dacă ar fi fost executată profesionist, În decembrie 1986. Malin moare, iar verdictele medicale sunt confuze: comoție cerebrală sau otrăvire ori... Raportul medico-legal a fost Întocmit de doctorii Securității. După 1990, procurorii au lăsat baltă anchetă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Unirii din municipiul Iași”, ceea ce constituia infracțiunea de ,,propagandă Împotriva orânduirii socialiste”. Voi susține fără Încetare că ideea acestei manifestații a pornit din capul meu” Aruncarea pe piață a actului care ar fi circulat În interiorul Securității acum 13 ani a stârnit reacții dure din partea celor care susțin că au organizat protestul la Iași. Cel mai vehement a fost Cassian Maria Spiridon. Acesta a calificat interpretarea acestui document În sensul unei Înscenări a Securității drept ,,o măgărie”. În acel document se scrie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
vrem să ne ajuți, mai ales că ne ești cumva și dator, deschise el interogatoriul, deghizat Într-o simplă conversație tovărășeasca. Dator ? se miră Costin. Ei, da! Moartea chimistului se putea cumva agață de flagrant-delictul acela de adulter, care a stârnit senzații erotice printre cei care au ascultat bandă. Și dacă te-ai ales doar cu o despărțire preventivă de partenera, am și eu contribuția mea. Cunosc relațiile tale În suferință cu doamna Marga, dar ți-ar fi greu să dovedești
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
De obicei așii. De la mansardă în sertar. Din sertar în mânecă. Din mânecă spre suflete. Face „clonc!“ din degete când te salută, atent să nu elibereze aripile așilor decât la momentul potrivit. Mai potrivit, Florin e omul care știe să stârnească o flacără vie folosind chibrituri mici. Europa noastră? (I) Bogdan-Alexandru Stănescu „Această carte este o povestire despre nașterea unei anumite obsesii. Ea se referă la spațiul unor «țări de rangul al doilea», adică la acea Europă «mai rea» și totodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
interesat nici de milionul de dolari pe care l-ar putea primi din partea femiliei lui Vernescu, nici de statutul de „vedetă“ pe care i-l fac televiziunile răpitorului, ci doar de spectacolul mediatic grotesc pe care a reușit să-l stârnească prin răpirea senatorului. Din acest moment începe experimentul lui Martzi, care nu face altceva decât să regizeze noi episoade pentru de-acum telenovela „Răpirea candidatului Vernescu“, cu singurul scop de a afla până unde poate ajunge în acest joc cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
medicinei. A obținut diploma de medic în 1938 la „Edinburgh Royal College of Surgeons“. În cursul celui de Al Doilea Război Mondial a servit în calitate de medic militar în Africa. Articolul lui D. P. Burkitt, publicat în 1959 43 nu a „stârnit valuri“. Abia după ce el și câțiva dintre colaboratori, între care Ted Williams și Cliff Nelson au extins cercetările lor epidemiologice pe o suprafață de 16.000 km. vizitând aproape 60 de spitale din Africa de Est și Sud, deseori în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
s-au ocupat de problema receptării și traducerii la nivel molecular a diferitelor mesaje fizice și chimice. Astfel, dacă în 1977 existau doar câteva articole cu acest subiect, la începutul lui 2008 erau inventariate peste 48.000. Interesul a fost stârnit de faptul că în 1949, Alfred Gilman (n. 1941) de la Texas University, Dallas, SUA, și Martin Rodbell (1925-1998) de la Wellcome Research Triangle Park, North Carolina, SUA,4 au primit premiul Nobel pentru unul din aspectele esențiale ale mecanismului de receptare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
nu este decât un germen „de passage“ (după vechea expresie a lui Pasteur). Duesberg susține în continuare că SIDA este cauzată de un consum de lungă durată de droguri sau de exagerata terapie cu medicamente antiretrovirale. Poziția lui Duesberg a stârnit nu numai adversitatea unor oameni de știință implicați în susținerea etiologiei HIV în SIDA, dar și a firmelor producătoare de medi ca mente antiretrovirale. Care ar pierde astfel milioane de dolari. 5.2.2.2. Protooncogenele și oncogenele celulare sau
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
frunzișului zăresc frontonul cu monogramă al casei lui Gheorghe Racoviță. Tot privind visător în lungul uliței, nici n-am băgat de seamă când trăsura s-a oprit în dreptul porții casei lui conu Iacob Negruzzi,de la numărul 21. Așezarea casei îți stârnește oarecare mirare. Cum a reușit să se înfigă temelia acestei case pe un asemenea prăvăliș al costișei Păcurarilor? Cobor și intru în pridvor. De aici pășesc în holul larg și bag de seamă că - hâtru cum îi de felul lui
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
însă, ca cei trei să fie reținuți la București. Pentru a nu se întrerupe șirul ședințelor, Nicu Gane și-a oferit găzduirea. Dacă - tradiționaliști cum erau - junimiștii au acceptat cu greu trecerea la Iacob Negruzzi, această nouă treaptă coborâtă a stârnit o vie reacție în rândul junimiștilor. Dintre toți cei prezenți, cel mai revoltat s-a arătat a fi Eminescu, care și-a spus părerea cu glas ridicat: „Credeam...că am scoborât ultima treaptă când ne-am adunat la Negruzzi, iată
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Cuvântul înainte la revista Favonius din 1926, N.I. Herescu explică titlul noii publicații ca simbol al redeșteptării valorilor clasice mereu actuale : Clasicismul, noi îl înțelegem așa : în veșnică devenire. Numele de „Favonius” dat acestei publicații arată tocmai intenția de a stârni în studiul literaturilor clasice un vînt nou de primăvară, de tinerețe, de actualitate. Viitorul profesor de literatură latină la universitatea bucureșteană refuză reducerea disciplinei la dimensiunea ei științifică, precum și înțelegerea limitată a clasicismului practicată de specialiștii interesați să supună disecției
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
impostură prin care poetul și-ar fi însușit versurile unui sclav mut, iar Scaur, dând crezare denigrării, îl provoacă să compună o improvizație în fața unui public select (II 9). Horațiu trece cu ușurință peste proba impusă de calomniatorii lui și stârnește entuziasmul ascultătorilor. Succesul artistic nu este însă dublat și de o victorie omenească : poetul nu reușește să o cucerească pe Getta, sclava eliberată de el. Horațiu își mărturisește zadarnic iubirea în decorul cabinetului său de lucru plin de biblioteci cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în lume frica. Corul o acuză pe Casandra că e în delir (aiurezi, smintită de un zeu) pentru ca apoi să-i ceară socoteală cu privire la sursa ei de inspirație : Cine-ți dezvăluie aceste/ nenorociri copleșitoare,/ venite de la zei grămadă,/ și te stârnește să ne cânți/ oracole ce înfioară ? Oamenii obișnuiți nu sunt în stare să descifreze corect cuvintele inspirate de o putere supranaturală : Un daimon plin de ură/ s-a năpustit asupra ta/ și te silește însuși el să-ți cânți printre
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
război : ca să pot susține asta, deși eu sunt cu totul în puterea zeului, am să mă smulg din plasa nebuniei. Talthybios nu sancționează prevestirile fetei despre sfârșitul lui Aga memnon numai fiindcă o crede nebună : De nu ți-ar fi stârnit Apollon însuși rătăcirea minții, tu n-ai scăpa nepedepsită pentru menirile de rău cu care împovărezi plecarea căpeteniilor mele din această țară [...] feciorul drag al lui Atreus alege și iubește pătimaș o fată pradă nebuniei, la patul căreia, cu toate că sunt
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
își simte sfârșitul aproape chiar dacă nu-i știe împrejurările : fie anii voștri mulți, cât de mulți/ Eu am moartea alături. O simt. O vreau. Nu știu/ Doar felul cum vor zeii să mor (V 5). Ieșirea grecilor din calul troian stârnește consternarea lui Priam, dezamăgit de Casandra și de zeii care n-au răspuns așteptărilor lui : Așa se-ndură zeii pe cari i-ai rugat ?/ Aceasta e iertarea ce-ai smuls-o tu cu lacrămi ?/ De aceea părăsirăm zeii noi și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
le solicite îndrumare : Vă laud și vă conjur. Înduioșați-vă de mine și de copila aceasta nevinovată. Scoateți-ne din păienjenișul acesta la liman (I 1). Uciderea unui om este impusă drept plată a îndrumării la Kolonos, iar clauzele pactului stârnesc revolta lui Oedip : Nu le-au fost de ajuns zeilor crimele pe care le-am înfăptuit până acum ? [...] Din nou mă încarcă cu sânge nevinovat ? (I 2). Pentru o clipă, el imploră îndurarea celor de sus și caută să-i
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cele din urmă, jocul de-a viața și de-a moartea (IV, p. 665) se încheie când pariurile privitoare la ora decesului sunt tranșate de îngerul morții, infirmiera care anunță sfârșitul Marghioalei (IV, 666). Victimă a propriei familii, noua Medee stârnește teama celor implicați în complotul pus la cale împotriva ei. De la început, Ionel este întrebat de noua sa parteneră dacă îi e frică de nevastă (I, 610), dacă n-o mai recunoaște de când și-a pierdut firea și l-a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
p. 45). Expunerea antrenantă este presărată cu amenințări voalate la adresa lui Collatinus pe care îl pune în gardă că l-a cruțat intenționat cu ocazia înfruntării dintre romani și soldații din Gabii : eu nu-mi greșesc ținta (II, p. 44). Relatarea stârnește admirația lui Aquileus (mă întreb care din voi, regele sau tu, sunteți mai geniali - II, p. 45), dar și reticența lui Collatinus față de cel socotit prea primejdios (II, p. 46). În timp ce închină în cinstea Lucreției, Sextus își dezvăluie natura demonică
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]