11,425 matches
-
Vasile Conta. Statuia are o înălțime de 4,5 metri și este confecționată din bronz, domnitorul fiind înfățișat cu barbă și cu o coroană catolică pe cap. Neexistând niciodată un model autentic al Coroanei Moldovei, sculptorul francez a folosit pentru statuia de la Iași un model de coroană catolică, acest fapt stârnind grave contradicții și o legendă. După unele zvonuri din epocă, se vehiculează ideea că în atelierul sculptorului Frémiet ar fi existat două comenzi, una din România și una din Polonia
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
legendă. După unele zvonuri din epocă, se vehiculează ideea că în atelierul sculptorului Frémiet ar fi existat două comenzi, una din România și una din Polonia, iar după finalizarea lor s-a produs o confuzie și legenda spune că adevărata statuie a lui Ștefan cel Mare ar fi la Cracovia. Prof. dr. Adriana Ioniuc infirmă această teorie: ""Total fals. Nu a fost vreo comandă pentru un cneaz polon în atelierul sculptorului. Această legendă a apărut tocmai din înfățișarea catolică a domnitorului
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Ștefan cel Mare ar fi la Cracovia. Prof. dr. Adriana Ioniuc infirmă această teorie: ""Total fals. Nu a fost vreo comandă pentru un cneaz polon în atelierul sculptorului. Această legendă a apărut tocmai din înfățișarea catolică a domnitorului moldovean"" . Piedestalulul statuii este executat din marmură roz de Carrara. Pe părțile laterale ale piedestalului, se află două altoreliefuri din bronz, reprezentând Lupta de la Codrii Cosminului - 1497 (cel din stânga) și Lupta de la Podu Înalt - 1475 (cel din dreapta). Statuia este flancată de către două tunuri
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
catolică a domnitorului moldovean"" . Piedestalulul statuii este executat din marmură roz de Carrara. Pe părțile laterale ale piedestalului, se află două altoreliefuri din bronz, reprezentând Lupta de la Codrii Cosminului - 1497 (cel din stânga) și Lupta de la Podu Înalt - 1475 (cel din dreapta). Statuia este flancată de către două tunuri "Krupp", dăruite de către Regele Carol I al României. Tunurile erau trofee din Războiul de Independență, cucerite de Regimentul de dorobanți din Copou (care a luptat în acest război). Inițial statuia era înconjurată de un gard
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Podu Înalt - 1475 (cel din dreapta). Statuia este flancată de către două tunuri "Krupp", dăruite de către Regele Carol I al României. Tunurile erau trofee din Războiul de Independență, cucerite de Regimentul de dorobanți din Copou (care a luptat în acest război). Inițial statuia era înconjurată de un gard de fier, care a fost înlăturat ulterior după lărgirea pieței. În anul 1883, după inaugurarea statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare, junimistul Gheorghe Verussi scria: "" Această capodoperă sculpturală este proastă, ignobilă, lipsită de orice
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
trofee din Războiul de Independență, cucerite de Regimentul de dorobanți din Copou (care a luptat în acest război). Inițial statuia era înconjurată de un gard de fier, care a fost înlăturat ulterior după lărgirea pieței. În anul 1883, după inaugurarea statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare, junimistul Gheorghe Verussi scria: "" Această capodoperă sculpturală este proastă, ignobilă, lipsită de orice valoare..."" . În prezent, există opinii care acreditează ideea că solul pe care este construită statuia este instabil și că ar trebui
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
pieței. În anul 1883, după inaugurarea statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare, junimistul Gheorghe Verussi scria: "" Această capodoperă sculpturală este proastă, ignobilă, lipsită de orice valoare..."" . În prezent, există opinii care acreditează ideea că solul pe care este construită statuia este instabil și că ar trebui restricționată circulația în zonă. ""După cunoștințele mele acel teren nu are stabilitate, pentru că este netasat. De asemenea, la circa 30 de metri de amplasamentul statuii, în subteran, se află unul dintre vechile tunele subterane
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
care acreditează ideea că solul pe care este construită statuia este instabil și că ar trebui restricționată circulația în zonă. ""După cunoștințele mele acel teren nu are stabilitate, pentru că este netasat. De asemenea, la circa 30 de metri de amplasamentul statuii, în subteran, se află unul dintre vechile tunele subterane care străbat întreaga zonă, fapt care accentuează instabilitatea terenului"", a declarat Costică Asăvoaie, arheolog la Institutul de Arheologie din Iași . ""Actul de inaugurare a statuii lui Ștefan cel Mare" din 5
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
circa 30 de metri de amplasamentul statuii, în subteran, se află unul dintre vechile tunele subterane care străbat întreaga zonă, fapt care accentuează instabilitatea terenului"", a declarat Costică Asăvoaie, arheolog la Institutul de Arheologie din Iași . ""Actul de inaugurare a statuii lui Ștefan cel Mare" din 5/17 Iuniu, 1883, la Iassi"", care provine din Arhivele regale de la Sinaia, era însoțit de un ""act de danie către boierul Petru Valna și nepoții Lazăr și Baloș"", din 1 iunie 1472, cu pecetea
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Iuniu, 1883, la Iassi"", care provine din Arhivele regale de la Sinaia, era însoțit de un ""act de danie către boierul Petru Valna și nepoții Lazăr și Baloș"", din 1 iunie 1472, cu pecetea domnitorului. În acest act este reprezentat proiectul statuii originale a domnitorului Moldovei, realizat de către Gheorghe Asachi. Există diferențe mari între proiectul lui Asachi și statuia finală a lui Frémiet. Spre exemplu, istoricul Nicolae Iorga, în lucrarea sa "Istoria lui Ștefan cel Mare", a criticat statuia: ""O statuie a
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
danie către boierul Petru Valna și nepoții Lazăr și Baloș"", din 1 iunie 1472, cu pecetea domnitorului. În acest act este reprezentat proiectul statuii originale a domnitorului Moldovei, realizat de către Gheorghe Asachi. Există diferențe mari între proiectul lui Asachi și statuia finală a lui Frémiet. Spre exemplu, istoricul Nicolae Iorga, în lucrarea sa "Istoria lui Ștefan cel Mare", a criticat statuia: ""O statuie a lui Ștefan cel Mare s-a înălțat la Iași abia în 1883. O făcuse un meșter străin
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
este reprezentat proiectul statuii originale a domnitorului Moldovei, realizat de către Gheorghe Asachi. Există diferențe mari între proiectul lui Asachi și statuia finală a lui Frémiet. Spre exemplu, istoricul Nicolae Iorga, în lucrarea sa "Istoria lui Ștefan cel Mare", a criticat statuia: ""O statuie a lui Ștefan cel Mare s-a înălțat la Iași abia în 1883. O făcuse un meșter străin și a făcut-o prost, cum nici nu se putea altfel, căci numai cine face parte dintr-un popor îi
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
proiectul statuii originale a domnitorului Moldovei, realizat de către Gheorghe Asachi. Există diferențe mari între proiectul lui Asachi și statuia finală a lui Frémiet. Spre exemplu, istoricul Nicolae Iorga, în lucrarea sa "Istoria lui Ștefan cel Mare", a criticat statuia: ""O statuie a lui Ștefan cel Mare s-a înălțat la Iași abia în 1883. O făcuse un meșter străin și a făcut-o prost, cum nici nu se putea altfel, căci numai cine face parte dintr-un popor îi poate înțelege
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
parte dintr-un popor îi poate înțelege într-adevăr eroii, îi poate iubi și îi poate da viață bronzului, a marmurii, a picturii și a cântecului. (...) Iar în literatura română a fost o mare tăcere"" . Mihai Eminescu, prezent la dezvelirea statuii, a compus pentru acest eveniment cunoscuta ""Doină"", în care și-a exprimat dezamăgirea cauzată de faptul că voievodul aflat pe soclu nu seamănă cu Ștefan cel Mare: ""Dar în Iașii înstrăinați în mijlocul marii serbări oficiale, el s-a lăsat furat
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Dar în Iașii înstrăinați în mijlocul marii serbări oficiale, el s-a lăsat furat de gânduri triste, iar pe buzele-i îngălbenite zbura duioșia deznădăjduită a unei doine de plângere și răzbunare"" . Eminescu nu a fost singurul dezamăgit de faptul că statuia nu îl înfățișează pe Ștefan cel Mare. Episcopul Melchisedec Ștefănescu al Romanului a făcut o interpelare în Parlamentul României cerând corectarea mistificării, pornind de la ideea că sculptorul francez Emmanuel Frémiet a folosit doar câteva desene ale lui Gheorghe Asachi, făcute
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
la Iași. După cum precizează prof. Adriana Ioniuc, ""chiar Bogdan Petriceicu Hașdeu s-a opus inițial noii înfățișări, pentru ca, ulterior, după mulți ani să-i dea dreptate episcopului Melchisedec. Discuțiile interminabile, interpelările în Parlamentul României nu au avut efectul scontat și statuia apare așa cum o vedem și astăzi"" .
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
este o statuie ecvestră din bronz realizată de sculptorul Ioan Busdugan (1935-2000) și ridicată în memoria lui Mihai Viteazul, domnitorul care a realizat prima unire a țărilor române (1600). Ea se află amplasată pe dealul Copoului, în zona Parcului Expoziției, și a fost
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
urmau să se aniverseze 400 de ani de la prima Unire a țărilor române (Iași, 27 mai 1600). În septembrie 1998 s-a organizat un concurs național de machete proiect pentru realizarea în municipiul Iași a Monumentului „Simbolul Unirii din 1600 - Statuia ecvestră Mihai Viteazul”. La acest concurs și-au anunțat participarea 28 de sculptori din Iași și din restul României. Specialiștii din cadrul Direcției Arte Vizuale din cadrul Ministerului Culturii au ales în ședința din 25 februarie 1999 drept câștigătoare macheta sculptorului Ioan
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
2000 niciun ban. Primăria municipiului Iași a alocat o sumă de 250.000.000 lei vechi, iar Consiliul Județean Iași o sumă de 3.000.000 lei în anul 2001. Sculptorul Ioan Busdugan a decedat la 23 martie 2000, realizarea statuii fiind atunci aproape de faza finală. După moartea lui, lucrările au fost continuate și finalizate de sculptorul Pavel Mercea din București, care fusese angajat de Ioan Busdugan ca ajutor încă din anul 1999. Macheta finală a fost turnată în ipsos și
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
și finalizate de sculptorul Pavel Mercea din București, care fusese angajat de Ioan Busdugan ca ajutor încă din anul 1999. Macheta finală a fost turnată în ipsos și apoi recepționată de beneficiari la 27 noiembrie 2000. Turnarea în bronz a statuii a fost contractată cu S.C. REC S.R.L. București (prin contractul 341/ 2001) pentru suma de 1,25 miliarde lei (125 mii RON). Firma din București nu a fost plătită, iar statuia a fost prinsă de soclu doar în șase suruburi
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
beneficiari la 27 noiembrie 2000. Turnarea în bronz a statuii a fost contractată cu S.C. REC S.R.L. București (prin contractul 341/ 2001) pentru suma de 1,25 miliarde lei (125 mii RON). Firma din București nu a fost plătită, iar statuia a fost prinsă de soclu doar în șase suruburi în loc de 24. Asociația Veteranilor de Război, filiala Iași, a dorit inițial ca statuia să fie amplasată în rondoul de la capătul liniei de tramvai de la Universitatea Agronomică, pentru care se comandase deja
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
pentru suma de 1,25 miliarde lei (125 mii RON). Firma din București nu a fost plătită, iar statuia a fost prinsă de soclu doar în șase suruburi în loc de 24. Asociația Veteranilor de Război, filiala Iași, a dorit inițial ca statuia să fie amplasată în rondoul de la capătul liniei de tramvai de la Universitatea Agronomică, pentru care se comandase deja un proiect de amplasare (realizat de arh. Mihai Mancaș). Cu toate acestea, Primăria municipiului Iași a stabilit un amplasament considerat de multă
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
realizat de arh. Mihai Mancaș). Cu toate acestea, Primăria municipiului Iași a stabilit un amplasament considerat de multă lume ca necorespunzător și anume la intersecția Bulevardului Carol I cu str. Ștefan Dumitrescu, într-un spațiu fără o vizibilitate corespunzătoare. Dezvelirea statuii a atras și unele critici referitoare la statuia lui Mihai Viteazul (în articole cu titlul "Tripla oroare din Copou" sau "Sovietizarea lui Mihai Viteazul"), dar și la personalitatea celui care a realizat prima Unire. Statuia, care cântărește șapte tone și
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
Primăria municipiului Iași a stabilit un amplasament considerat de multă lume ca necorespunzător și anume la intersecția Bulevardului Carol I cu str. Ștefan Dumitrescu, într-un spațiu fără o vizibilitate corespunzătoare. Dezvelirea statuii a atras și unele critici referitoare la statuia lui Mihai Viteazul (în articole cu titlul "Tripla oroare din Copou" sau "Sovietizarea lui Mihai Viteazul"), dar și la personalitatea celui care a realizat prima Unire. Statuia, care cântărește șapte tone și are o înălțime de patru metri, a fost
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
fără o vizibilitate corespunzătoare. Dezvelirea statuii a atras și unele critici referitoare la statuia lui Mihai Viteazul (în articole cu titlul "Tripla oroare din Copou" sau "Sovietizarea lui Mihai Viteazul"), dar și la personalitatea celui care a realizat prima Unire. Statuia, care cântărește șapte tone și are o înălțime de patru metri, a fost inaugurată la 23 ianuarie 2002, în prezența președintelui României, Ion Iliescu , în cadrul unui ceremonii care a durat 20 minute. O parte din bronzul necesar statuii, mai exact
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]