11,835 matches
-
cinci etape desfășurate între 31 mai și 5 iulie. Startul urma a se da în Paris, iar finalurile de etapă erau rezervate orașelor Lyon, Marseille, Bordeaux și Nantes, pentru ca ultima etapă să se încheie tot la Paris. Ulterior, pentru ca traseul Turului să acopere tot sudul Franței, de la Marea Mediterană la Oceanul Atlantic, a fost adăugat și orașul Toulouse. Etapele erau programate a se disputa și pe parcursul nopții, sosirile urmând a se petrece în după-amiaza zilei următoare. Între etape erau prevăzute zile de pauză
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
de minim 20 km/h în fiecare etapă. Această sumă reprezenta echivalentul venitului zilnic obținut de un muncitor în fabrică. De asemenea, a micșorat taxa de participare de la 20 la 10 franci și a stabilit ca valoarea premiului pentru câștigătorul Turului să fie de 12.000 de franci, iar cea pentru învingătorii de etapă să fie de 3.000 de franci. Astfel, cel ce avea să câștige Turul Franței urma să obțină de șase ori venitul anual al majorității muncitorilor. Aceste
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
de la 20 la 10 franci și a stabilit ca valoarea premiului pentru câștigătorul Turului să fie de 12.000 de franci, iar cea pentru învingătorii de etapă să fie de 3.000 de franci. Astfel, cel ce avea să câștige Turul Franței urma să obțină de șase ori venitul anual al majorității muncitorilor. Aceste modificări au sporit numărul celor înscriși la 60-80 de persoane, - numărul lor nu este exact întrucât unele doar au părut interesate, iar altele s-au retras ulterior
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
albastre ale Mediteranei, de la Marseille la Bordeaux, trecând pe drumuri roz și visătoare ce dorm sub soare, de-a lungul liniștitoarelor câmpuri din Vendée, urmărind Loara ce curge nemișcată și tăcută, oamenii noștri se vor întrece nebunește, neobosiți. Startul primului Tur al Franței s-a dat în satul Montgeron, în apropierea cafenelei Café Reveil-Matin, situată la intersecția străzilor Melun și Corbeil. Cel care a făcut semn cicliștilor să pornească a fost starterul Georges Abran, la ora 15:16, în data de
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
ce a concurat sub numele de „Samson”. Competiția s-a încheiat în suburbiile Parisului, în Ville d'Avray, în apropierea restaurantului Restaurant du Père Auto. Înainte de final s-a desfășurat o ceremonie ciclistă în Paris și s-au parcurs câteva tururi în jurul arenei Parc des Princes. Garin a dominat Turul, câștigând prima etapă și ultimele două, parcurgând traseul cu o viteză medie de 25,68 km/h. Ultimul în clasament, Millocheau, a terminat cursa cu o întârziere de 64 de ore
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
a încheiat în suburbiile Parisului, în Ville d'Avray, în apropierea restaurantului Restaurant du Père Auto. Înainte de final s-a desfășurat o ceremonie ciclistă în Paris și s-au parcurs câteva tururi în jurul arenei Parc des Princes. Garin a dominat Turul, câștigând prima etapă și ultimele două, parcurgând traseul cu o viteză medie de 25,68 km/h. Ultimul în clasament, Millocheau, a terminat cursa cu o întârziere de 64 de ore, 47 de minute și 22 de secunde față de lider
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
o viteză medie de 25,68 km/h. Ultimul în clasament, Millocheau, a terminat cursa cu o întârziere de 64 de ore, 47 de minute și 22 de secunde față de lider. Atât de mare a fost pasiunea pe care primul Tur al Franței a stârnit-o în rândul spectatorilor și al cicliștilor, încât Desgrange a spus că cel de-al doilea Tur va fi și ultimul. Trișatul a fost la ordinea zilei, iar cicliștii au fost bătuți de fanii adversarilor pe când
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
ore, 47 de minute și 22 de secunde față de lider. Atât de mare a fost pasiunea pe care primul Tur al Franței a stârnit-o în rândul spectatorilor și al cicliștilor, încât Desgrange a spus că cel de-al doilea Tur va fi și ultimul. Trișatul a fost la ordinea zilei, iar cicliștii au fost bătuți de fanii adversarilor pe când se apropiau de finalul cățărării de pe col de la République (Vârful Republicii), uneori denumit și col du Grand Bois (Vârful Marii Păduri
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
de pe col de la République (Vârful Republicii), uneori denumit și col du Grand Bois (Vârful Marii Păduri), vârf situat în apropiere de Saint-Étienne. Istoricul Bill McGann a spus: Desgrange și Lefèvre au înghițit mai mult decât puteau mesteca... A fost un Tur ciudat și nimeni nu poate ști cu exactitate ce s-a întâmplat. Întrucât etapele au fost atât de lungi, cicliștii au fost nevoiți să pedaleze și noaptea. În pofida faptului că oamenii lui Desgrange au făcut tot ce le-a stat
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a supraveghea cursa, trișatul s-a exercitat cu ușurință. Unii au fost acuzați că s-ar fi furișat în mașini. Alții că ar fi luat trenul. Mai mult decât atât, Turul lui Desgrange a aprins scânteia pasiunii printre fanii ciclismului, lucru ce se putea dovedi fatal pentru cursă. Deși decizia finală a fost luată de Union Vélocipèdique de France, pe 30 noiembrie, inițial, cicliștii din fruntea clasamentului, inclusiv câștigătorul Maurice Garin
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
a întârziat atât de mult decizia, tocmai pentru că „știa foarte bine ce pasiuni se dezvoltaseră în jurul acestei curse.” Opinia lui Desgrange cu privire la agresiuni și trișări s-a conturat în titlul reacției sale din "L'Auto": SFÂRȘITUL. El a scris următoarele: Turul Franței tocmai s-a încheiat și mă tem că cea de-a doua ediție a sa va fi și ultima. Va muri sub povara propriului succes, din cauza pasiunilor oarbe ce s-au dezlănțuit, din cauza abuzurilor și suspiciunilor unor oameni ignoranți
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
ca în fiecare an să răspândim sportul din ce în ce mai mult, în cea mai mare parte a Franței. Rezultatele anului trecut ne-au dovedit că raționamentul nostru a fost corect, dar iată-ne acum, la sfârșitul celei de-a doua ediții a Turului Franței, dezgustați și descurajați ca urmare a acestor trei săptămâni de grele calomnii și abuzuri. Însă, disperarea lui Desgrange nu a durat prea mult. În primăvara anului următor, el plănuia deja un alt Tur, disputat pe parcursul a 11 etape în loc de
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
celei de-a doua ediții a Turului Franței, dezgustați și descurajați ca urmare a acestor trei săptămâni de grele calomnii și abuzuri. Însă, disperarea lui Desgrange nu a durat prea mult. În primăvara anului următor, el plănuia deja un alt Tur, disputat pe parcursul a 11 etape în loc de șase, toate desfășurate la lumina zilei, pentru ca orice încercare de trișare să devină mai vizibilă. Etapele din 1905 au început între orele 3 și 7:30 dimineața. Cursa a captat atenția tuturor. Tirajul ziarului
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
orele 3 și 7:30 dimineața. Cursa a captat atenția tuturor. Tirajul ziarului "L'Auto" a crescut de la 25.000 de exemplare la 65.000 de exemplare; în 1908, vânzările publicației atinseseră un sfert de milion de exemplare, iar în timpul Turului din 1923 se cifrau în jurul valorii de 500.000 de exemplare. Desgrange a susținut că tirajul record al ziarului a fost cel din timpul Turului din 1933, când a vândut 854.000 de exemplare. În acest timp, concurenții de la "Le
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
de exemplare; în 1908, vânzările publicației atinseseră un sfert de milion de exemplare, iar în timpul Turului din 1923 se cifrau în jurul valorii de 500.000 de exemplare. Desgrange a susținut că tirajul record al ziarului a fost cel din timpul Turului din 1933, când a vândut 854.000 de exemplare. În acest timp, concurenții de la "Le Vélo" au dat faliment în anul 1904. Prin Turul înființat de el, Desgrange a inventat cursele cicliste pe etape. La început, el a experimentat departajarea
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
000 de exemplare. Desgrange a susținut că tirajul record al ziarului a fost cel din timpul Turului din 1933, când a vândut 854.000 de exemplare. În acest timp, concurenții de la "Le Vélo" au dat faliment în anul 1904. Prin Turul înființat de el, Desgrange a inventat cursele cicliste pe etape. La început, el a experimentat departajarea făcută prin adunarea timpilor înregistrați de fiecare concurent, iar între 1906 și 1912 a utilizat-o pe cea realizată prin acordarea unui punctaj, în
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
etape. La început, el a experimentat departajarea făcută prin adunarea timpilor înregistrați de fiecare concurent, iar între 1906 și 1912 a utilizat-o pe cea realizată prin acordarea unui punctaj, în fiecare etapă, în funcție de locul ocupat. În ultima etapă a Turului din 1903, a permis cicliștilor să fie ajutați de tehnicieni personali. Același lucru s-a petrecut și în etapele de debut și de final ale Turului din 1905. A fost împotriva vitezelor multiple și timp de mai mulți ani a
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
prin acordarea unui punctaj, în fiecare etapă, în funcție de locul ocupat. În ultima etapă a Turului din 1903, a permis cicliștilor să fie ajutați de tehnicieni personali. Același lucru s-a petrecut și în etapele de debut și de final ale Turului din 1905. A fost împotriva vitezelor multiple și timp de mai mulți ani a insistat ca sportivii să utilizeze jante de lemn, temându-se că, în timpul coborârilor de pe munți, supraincălzirea frânelor ar fi topit cleiul care susținea cauciucurile. Bicicletele cu
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
pe zi. Visul lui Desgrange era o cursă individuală. Deși a invitat încă de la începuturi echipe cicliste, până în 1925 le-a interzis membrilor acestora să se ajute în timpul cursei. Ulterior, a căzut în cealaltă extremă, iar între 1927 și 1929, Turul s-a desfășurat precum un gigantic contratimp pe echipe. Astfel, echipele porneau în cursă separat, iar componenții unei echipe aveau dreptul de a se ajuta reciproc. Desgrange le-a cerut cicliștilor să-și repare singuri bicicletele, fără ajutor și să
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
etapă. În anul 1928, el accepta ca echipele ce pierdeau membri să îi înlocuiască. Mai presus de toate, Desgrange a condus o campanie puternic îndreptată împotriva sponsorilor și a fabricilor de biciclete. El era sigur că acestea subminau spiritul unui Tur al Franței destinat sportivilor individuali. În 1930, a insistat ca toți competitorii să utilizeze bicicletele galbene distribuite de el, ce nu aveau inscripționate nicio denumire de fabricanți de biciclete. La primele ediții ale Turului Franței putea să participe oricine își
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
sigur că acestea subminau spiritul unui Tur al Franței destinat sportivilor individuali. În 1930, a insistat ca toți competitorii să utilizeze bicicletele galbene distribuite de el, ce nu aveau inscripționate nicio denumire de fabricanți de biciclete. La primele ediții ale Turului Franței putea să participe oricine își dorea. Majoritatea competitorilor era organizată în echipe. Începând cu anul 1923, cicliștii individuali (privați) erau denumiți "touriste-routiers" (rutieri turiști) și li se permitea accesul în competiție cu condiția de a nu-și exprima nicio
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
cu anul 1923, cicliștii individuali (privați) erau denumiți "touriste-routiers" (rutieri turiști) și li se permitea accesul în competiție cu condiția de a nu-și exprima nicio dorință cu privire la organizarea cursei. Ei au reprezentat unele dintre cele mai pitorești figuri din Tur. De exemplu, unul dintre aceștia, după ce încheia etapa, executa figuri acrobatice în stradă pentru a ridica prețurile unui anumit hotel. Întrucât, după anul 1930, cicliștii individuali nu au mai fost acceptați în Turul Franței, Desgrange a creat echipele regionale. Acestea
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
unele dintre cele mai pitorești figuri din Tur. De exemplu, unul dintre aceștia, după ce încheia etapa, executa figuri acrobatice în stradă pentru a ridica prețurile unui anumit hotel. Întrucât, după anul 1930, cicliștii individuali nu au mai fost acceptați în Turul Franței, Desgrange a creat echipele regionale. Acestea erau alcătuite, în general, din sportivi francezi care nu aveau altă șansă de a participa în această competiție. Majoritatea rutierilor turiști a dispărut, dar o parte din ei a fost absorbită în aceste
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
Acestea erau alcătuite, în general, din sportivi francezi care nu aveau altă șansă de a participa în această competiție. Majoritatea rutierilor turiști a dispărut, dar o parte din ei a fost absorbită în aceste echipe regionale. La primele ediții ale Turului Franței puteau participa cicliști individuali, sau rutieri membri ai unor echipe sponsorizate. Cursa era împărțită în două categorii, cu regulamente diferite: una pentru profesioniști și cealaltă pentru restul participanților. La sfârșitul anilor '20, Desgrange ajunsese să se considere incapabil să
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
Situația a devenit critică la începutul anilor '60. Vânzările de biciclete se prăbușiseră, iar fabricile de biciclete se închideau. După cum spuneau comercianții de biciclete, industria aceasta risca să moară dacă fabricilor nu li se permitea să-și facă publicitate în Turul Franței. Revenirea în Tur a echipelor comerciale s-a produs în anul 1962, dar tot în acea perioadă au început să apară alte probleme, din ce în ce mai grave. Una dintre acestea era dopajul și curând competitorii au început să fie supuși testelor
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]