9,893 matches
-
Bușmei, Farcașa (reședința), Frumosu, Popești și Stejaru. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Bistriței, acolo unde primește apele afluenților Fărcașa și Stejaru, între Munții Bistriței și Munții Stânișoarei. Este străbătută de șoseaua națională DN17B, care leagă Piatra Neamț de Vatra Dornei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Farcașa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,52%), cu o minoritate de romi (1,36%). Pentru
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]
-
solar, Ks = 0,32; intensitatea izoseismică: 7. În secolul al XIX-lea, comuna Scorțeni făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din satele Scorțeni (sat moșnenesc) și Mislea (sat de țărani împroprietăriți la 1864 pe moșia statului Vatra Mănăstirii Mislea). Comuna avea 1474 locuitori și pe teritoriul ei funcționau o școală frecventată de 48 de elevi, două biserici ortodoxe (una în fiecare sat) și un penitenciar pentru minori. În comuna Scorțeni s-a aflat până în 1883, când a
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
Săpăturile făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale că zona a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri, astfel la ieșirea din satul Sângătin s-au găsit materiale arheologice din diferite epoci, neolitic, roman și medieval. În vatra satului Apoldu de Jos s-au găsit zidurile de piatră în "opus incertum" ale unor construcții ce conțineau material tegular, cărămizi cu ștampila "Legiunii a III-a Gemina", țigle, cărămizi pavimentare , olane și tuburi pentru apeduct. În jurul așezării antice, pe
Comuna Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310748_a_312077]
-
județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Cheud, Năpradea (reședința), Someș-Guruslău, Traniș și Vădurele. Cinci localități: Someș Guruslău, Traniș, Vădurele, Năpradea și Cheud, unite de vremuri într-un loc de vis, într-un spațiu unde timpul își pulsează veșnicia în vatra lui, formează împreună Comuna Năprădea. Năpradea este cununa Codrului pe fruntea Chioarului, un așezământ străvechi a dacilor silvani din antica țară a Silvaniei, cu mărturii ale existenței umane de acum 12000 de ani prin picturile rupestre de la Cuciulat, și-a
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
al Băncii Naționale a României. A publicat peste 1000 de articole în România și străinătate și este autorul a cinci române și mai multe cărți de eseistica și istorie economică. Ca scriitor a debutat în 1989 cu proza scurtă în "România Literară", "Astra", "Vatra", "Luceafărul", iar primul său roman, "Masacrul", a fost vândut în 1991, în 60.000 de exemplare. Au urmat mai multe succese literare, printre care "Comando pentru general" (bestseller), "Spectacolul reformei văzut de la galerie. România, zece ani după..."(o istorie economică
Eugen Ovidiu Chirovici () [Corola-website/Science/308808_a_310137]
-
demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele enumerate, pictura
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
care aparține astăzi Muzeului Național de Artă al României. A făcut o mulțime de studii de flori precum și picturi în care a reprezentat momente din viața rurală, elocvente în acest sens fiind "Petrecerea câmpenească, La fântână, Culesul merelor" sau "La vatră". A reluat de asemenea peisaje de iarnă, reprezentativă fiind "Iarnă în Herța". O dată cu începerea războiului, a pictat scene specifice cum ar fi "Cazaci în Bucovina" și "Manevre de iarnă", în care folosește negrul și cenușiul pe fondul imaculat de alb
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele enumerate pictura
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
În 1940 este, împreună cu Virgil Solomon, secretar general adjunct al PNȚ, secretar General fiind Ghiță Popp. Este membru, în 1944, al comitetului de acțiune pentru răsturnarea regimului Antonescu, ca delegat, împreună cu Ghiță Popp, al PNȚ. În casa lui, din cartierul Vatra Luminoasă, se semnează, la 19 iunie 1944, pactul celor patru partide, care va fi pus în practică la 23 august 1944. Ministru al Agriculturii și Domeniilor în al doilea guvern Sănătescu și în guvernul Rădescu, până la 6 martie 1946. La
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
în revista „Steaua, nr. 23, din 1972, cu poezia "Fără Gauguin"; debut editorial în volumul colectiv "Alpha '84", apărut în 1984 la Editura Dacia. Publică versuri și proză în „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Contemporanul-Ideea europeană”, „România literară”, „Viața românească”, „Familia”, „Vatra”, „Dilemateca” etc., precum și în diverse antologii din țară și din străinătate; publică, de asemenea, interviuri și eseuri în presa culturală. Iulian Boldea, "Metamorfozele textului", Târgu-Mureș, Ed. Ardealul, 1996, p. 54-56; Petru Poantă, "Dicționar de poeți. Clujul contemporan", Cluj, Ed. Clusium
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
criticii literare, azi", în „România literară”, 2005, nr. 2; Marius Chivu, "Viața ca o dezhumare", în „România literară”, 2005, nr. 7; Aura Christi, "Vecinătatea salvatoare a morții", în „Contemporanul-Ideea europeană”, 2005, nr. 5; Călin Teutișan, "Despre dragoste și morminte", în „Vatra”, 2005, nr. 9-10; Alex Goldiș, "Romanul și rolurile secundare", în „Steaua”, 2006, nr. 4-5; Luminița Corneanu, "Frate și soră", în „Dilemateca”, 2006, nr. 1; Marta Petreu, "Un roman psihanalitic: „Captivul”", în „Dilema veche”, 2006, nr. 135; Nicolae Bârna, "Romanul analitic
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
2007, nr. 112; Bogdan Romaniuc, "Călătorie la capătul... morții", în „Suplimentul de cultură”, 2010, nr. 262; Iulia Iarca, în "„Pudră”", „România literară”, 2010, nr. 8; Ovidiu Pecican, "Pulberea stelelor", în „Tribuna”, 2010, nr. 180; Alex Goldiș, "Un thriller metafizic", în „Vatra”, 2010, nr. 3-4; Gabriela Gheorghișor, " Viața după moarte", în „Dilemateca”, 2010, nr. 47; Mihaela Ursa, "O înviere mascată", în „Apostrof”, 2010, nr. 4; Doru Pop, "Pasiunea de a scrie vorbind despre moarte", în „Steaua”, 2010, nr. 7-8; Irina Petraș, " și
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
director al "Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice". Lucrări publicate A.monografii, cursuri universitare 1.Istoria comunei primitive, curs litografiat, Institutul Pedagogic Suceava, 1972, 65 p. 2.Istoria veche universală, curs litografiat, Institutul de Învățământ Superior Suceava, 1977, 340 p. 3.Vatra Dornei, Editura Sport-Turism, București, 1977, 70 p. (în colaborare cu I. Popescu-Argesel); variante în limbile română, engleză, franceza, spaniolă, germană. 4.Rădăuți, Editura Sport-Turism, București, 1978, 60 p. (în colaborare cu I.Popescu-Argesel). 5.Suceava. Ghid turistic al județului, Editura
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Se pare că orașul original a fost părăsit datorită colmatării cursului principal al râului și lărgirii deltei în direcția Mării Egee. În aceste condiții, locuitorii ar fi fost obligați să trăiască într-o regiune mlăștinoasă. Este posibil ca această degradare a vetrei originale a orașului să se fi datorat defrișărilor masive a malurilor abrupte ale râului, ceece a condus la accelerarea eroziunii. Sedimentele au fost depuse progresiv la vărsarea râului în mare. Ruinele primului oraș Priene nu au fost identificate încă. Se
Priene () [Corola-website/Science/308898_a_310227]
-
sol la diferite adâncimi, fiind dezvelite 14 bordeie și 18 semibordeie, cu planimetrie diversă, cu instalații de foc constând în cuptoare de piatră și de lut. De asemenea, s-a constatat și existenta instalațiilor de foc amenajate în aer liber (vetre de foc) Este locul în care s-a născut Ștefan Mailat, cel ce avea să ajungă principe al Transilvaniei. Comăna se află situată în Țara Făgărașului, având o deosebită importanță pentru această regiune, de aici făcându-se administrarea părții de
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
de apărare. palatele au porți de intrare(exmplu:Poarta leilor-Micene), coridoare boltite din piatră, o cameră centrală de formă dreptunghiulară numită megaron și curți interioare. Megaronul este o sală de dimensiuni mari de obicei 12-10 metri care are în mijloc vatra. Deasupra vatrei acoperișul sprijinit de coloane este întrerupt de o porțiune pentru a lăsa să iasă fumul printr-o deschidere. Decorarea perețiilor palatului este realizată prin picturi în frescă, iar tematica acestpra este bogată cuprinzând scene de război de vânătoare
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
palatele au porți de intrare(exmplu:Poarta leilor-Micene), coridoare boltite din piatră, o cameră centrală de formă dreptunghiulară numită megaron și curți interioare. Megaronul este o sală de dimensiuni mari de obicei 12-10 metri care are în mijloc vatra. Deasupra vatrei acoperișul sprijinit de coloane este întrerupt de o porțiune pentru a lăsa să iasă fumul printr-o deschidere. Decorarea perețiilor palatului este realizată prin picturi în frescă, iar tematica acestpra este bogată cuprinzând scene de război de vânătoare, sportive și
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și se numără printre cele mai vechi biserici de lemn ale Sălajului, ridicată cel mai târziu în veacul al 17-lea. Tradiția reține mutarea ei de două ori în vatra satului. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În localitatea Ileanda, se află “Biserica nobililor“ construită din lemn în secolul 17 pe locul numit “Buruieni“ unde a fost situat prima dată satul. Ea a fost
Biserica de lemn din Ileanda () [Corola-website/Science/309786_a_311115]
-
a monumentelor istorice sub codul LMI: . În localitatea Ileanda, se află “Biserica nobililor“ construită din lemn în secolul 17 pe locul numit “Buruieni“ unde a fost situat prima dată satul. Ea a fost mutată ulterior în regiunea dealurilor, odată cu schimbarea vetrei satului. A slujit ca biserică a satului, până la construirea unei biserici mai mari in anul 1730 numită “Biserica Ginerilor“, care a fost demolată și pe locul căreia s-a construit actuala biserică ortodoxă. Biserica actuală datează din secolul al XVII
Biserica de lemn din Ileanda () [Corola-website/Science/309786_a_311115]
-
listă a monumentelor istorice sub codul LMI: și are hramul "Sfântul Gheorghe". Satul așezat în extremitatea estică a județului Sălaj și-a luat numele de la apelativul "Măgura" dat de localnici dealului înalt pe care acesta se află. Tradiția spune că vatra satului s-a mutat de mai multe ori și o dată cu satul și biserica. Documentele oficiale datează biserica ca fiind edificată în anul 1707, pe baza anului înscris cu caractere chirilice ce încă poate fi citit pe peretele de sud a
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în satul Alungeni, în locul numit "Piatra" s-a descoperit o așezare neolitică, lîngă pădurea " Capătul Stejarului" una "eneolitică" iar la "Fântâna Sărată" o așezare dacică din a doua epocă a fierului, cu vetre de pământ și pietre. În acest loc s-a descoperit și un tezaur format din 148 denari romani republicani, precum și mai multe fragmente ceramice lucrate cu mâna. În grădina conacului Apor, din satul Turia, au fost dezvelite resturile unor așezării
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
medalia de aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” ,pentru rezultatele remarcabile în ceea ce privește două soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana. Până în 1989 a fost membru al Partidului Comunist Român. În anul 1990 devine membru fondator "Vatra Românească" .În 1991 s-a înscris în Partidul Unității Națiunii Române (PUNR) și pentru 5 ani, în perioada 1992-1997, a fost vicepreședinte al acestui partid, în 1997 devenind președinte . În 2002 a fost înlocuit la conducerea partidului cu Mircea Chelaru
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
și (reședința). La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de , fiind al cincilea centru urban ca mărime al județului. A fost declarată municipiu în anul 2000, fiind cel mai recent și cel mai mic municipiu din județul Suceava. Vatra Dornei este cunoscută încă din secolul al XIX-lea, ca stațiune balneară și pentru practicarea sporturilor de iarnă. Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sud-vestică a județului Suceava, în Depresiunea Dornelor, având următoarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
județului. A fost declarată municipiu în anul 2000, fiind cel mai recent și cel mai mic municipiu din județul Suceava. Vatra Dornei este cunoscută încă din secolul al XIX-lea, ca stațiune balneară și pentru practicarea sporturilor de iarnă. Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sud-vestică a județului Suceava, în Depresiunea Dornelor, având următoarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică și 25° 22' longitudine estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la nord), Iacobeni (la nord-vest), Dorna Candrenilor (la vest
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
în Depresiunea Dornelor, având următoarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică și 25° 22' longitudine estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la nord), Iacobeni (la nord-vest), Dorna Candrenilor (la vest), Șaru Dornei (la sud) și Dorna-Arini (la est). Localitatea Vatra Dornei este traversată de șoseaua europeană E58 (DN 17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania. Distanțele din Vatra Dornei până la cele mai apropiate orașe pe această șosea sunt următoarele: 110 km până în municipiul Suceava (reședința județului cu același
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]