14,396 matches
-
de persoane, cele mai multe necunoscute mie, încă jumătate de oră. *O frază din 1921 valabilă și în Anno Domini 1987, la noi: „Publicul a pierdut necesitatea preocupărilor intelectuale, din pricina prea multor preocupări materiale. Și publicul, pentru acest lucru, nu e prea vinovat, după cum, pentru slăbirea tensiunei cerebrale a intelectualilor nu sînt nici ei prea vinovați” (N. Davidescu, „Cultul intelectualităței”, în Aspecte..., p. 158). *„După ce-ai plecat, s-au petrecut lucruri nasoale”, mi-a spus Sporici, imediat ce am intrat în birou, cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
valabilă și în Anno Domini 1987, la noi: „Publicul a pierdut necesitatea preocupărilor intelectuale, din pricina prea multor preocupări materiale. Și publicul, pentru acest lucru, nu e prea vinovat, după cum, pentru slăbirea tensiunei cerebrale a intelectualilor nu sînt nici ei prea vinovați” (N. Davidescu, „Cultul intelectualităței”, în Aspecte..., p. 158). *„După ce-ai plecat, s-au petrecut lucruri nasoale”, mi-a spus Sporici, imediat ce am intrat în birou, cu o mină mai curînd scîrbită decît îngrijorată. „A făcut scandal Mara, și s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
decît ridicol, căci dincolo de handicapul lipsei de personalitate și al memoriei scurte, el e victima unei pedagogii tardive, în contratimp, defazate și chiar (la ultima încercare) a unei forțe malefice menite să-i bareze bunele intenții. Tatăl îmi pare mai vinovat de cele ce se întîmplă decît fiul. *Sp. se arată neliniștit de ceea ce numește „judecata copiilor”, cît și de faptul că vor urma „frămîntări foarte mari”. Am rezerve că se va întîmpla așa. 1. Pentru că sîntem o națiune puțin dotată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
grîu și, bucuroși, se fotografiau cu steagul roșu în care”. Azi trebuie să stea la coadă pentru o pîine, și i-i jenă, pentru că lumea ar putea să-i reproșeze: „Uite unde ne-ați adus!”, or el nu se consideră vinovat. Ne-am despărțit. Pe drum, imaginea sa mi s-a clarificat. Mi l-am amintit din cîteva ședințe: era un „abonat la cuvînt”, cu treceri de la tonul inchizitorial la cel pompieristic. Sentimentul de frustrare îi vine - m-a lămurit un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
La fel și noi... De aceea, ca-n versul poetului clasic: „Ți se lungesc ochii a drum”. *Sînt unul din cei circa 150 de curioși care au mers la întîlnirea cu Ana Blandiana și Romulus Rusan și au plecat dezamăgiți. Vinovat a fost organizatorul, Sergiu, care nu-și pregătește ieșirile în public. Fiind iarnă, aseară (28 februarie 1988) și-a axat introducerea pe considerații meteorologice și pe „caracterul” celor doi invitați, care s au ținut de cuvînt și au venit. Apoi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ar fi fost foarte scumpe pe acolo, ci pentru că (răspunsul hangiului la mirarea oaspetelui) „așa-s de rari prinții”! Cînd s-a trecut la „dialog”, l-a tot grăbit cu acel „Hai, mai la vale”, de care nu se dezbară. Vinovat a fost și publicul: din cauză că, necitind, nu prea știe ce să întrebe. Astfel, „prinții” n-au fost solicitați pe măsura puterilor lor. Blandianei i s-au pus întrebări legate de ce remonialul decernării Premiului Herder, cum și-a ales pseudonimul, cum
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-vă în istoria civilizațiilor celor mai perfecte!” Vorbind, se întărîtă, duce mîna la buzunarul interior al hainei, o scoate, strînge pumnul, amenință: „Dacă trebuie, punem mîna și pe pușcă!” în fine, ca să nu plecăm cu gîndul că doar alții sînt vinovați, ne trîntește în față „adevărul”: „Ni s-a tocit spiritul critic, și cu spiritul critic tocit nu se poate face nimic, cu atît mai puțin gazetărie!” *Șova a trecut prin birourile redacției lăsînd în urma lui, ca de fiecare dată, o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prea sigur), A. și V.M. Am intrat în această „cvadruplă” abia după ce, în concediu fiind, mi s-a transmis că G. a strîns, de la Mureș Covătaru și Ioan Dănilă, probabil și de la alții, declarații din care să rezulte că sînt vinovat de întîrzierea lucrării „coordonate” de Constanța Bărboi (o însăilătură inextricabilă, în mare parte prost scrisă), dată s-o îngrijesc. Paradoxal, odată intrat în „alianță”, îndîrjirea mi-a scăzut, și, în cîteva momente, am simțit o jenă de situația în care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mele, iar Dvs. aceleași gânduri de prietenie. Ovidiu 10 București, 2 mai ’76 Mult stimate Domnule Dimitriu, Ar fi inutil să socotesc timpul ce s-a scurs de la ultima mea scrisoare, dar este suficient de mare spre a mă simți vinovat de tăcerea mea. Am așteptat cele două zile de sărbătoare spre a prinde o clipă mai liniștită pentru a mă concentra cât de cât. Deși prea puține lucruri, din cele prea bune, nu aș putea să vă comunic, am simțit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vreun sucevean ambițios ar fi tentat de asemenea lucrare. Pentru o comunicare nemijlocită, iată adresa d-lui Culcer căruia, dacă vă hotărâți săi transmiteți ceva, vă rog să-i precizați că o faceți În urma solicitării către mine. Mă simțeam foarte vinovată că n-am răspuns la dorința d-sale. Atât, deocamdată. Nu mă Îndoiesc că, În urma lecturii, veți avea câte ceva de spus, iar eu sigur am să vă consult despre misterioșii fălticeneni. Mi-ar plăcea să stăm vreodată la un taifas
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
noastră spirituală, noi vom suferi În conjuncturi În care alții se găsesc zâmbitori și cu o mână pe burta În care o mâncare bună și un vin mediocru sincronizează complecta mulțumire. Nici nu-mi dau bine seama dacă noi suntem vinovați de aceasta, sau dacă o sensibilitate dăruită nouă de providență ne ajută să ne apropiem, să ne cunoaștem 406 (...) (am făcut o Întinse noțiuni asupra trecutului cultural al zonei, puteam să mă impun, dar cu prețul unei munci epuizante. și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
etc., concertate Împotriva noastră, a celor de la „Galerie”, lua proporții. De aici gândul de a părăsi - cu tristețe și regret - Fălticenii. Poate că o dată, cineva va așterne pe hârtie În ce condiții a trebuit să facem cultură! Autoritățile nu erau vinovate, dar nici nu au luat măsuri Împotriva acestor rătăciți prin muzee. La insistențele prof. Tempeanu, am mai rezistat până În primăvara lui 1975, după care am plecat la Suceava, la Muzeul Județean. 604 Un grup de vizitatori din conducerea treburilor culturale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
621 Nepoatele lui I. Dragoslav nu și-au manifestat niciodată supărarea față de mine. Pentru orice necaz În legătură cu scriitorul sau cu casa, mi se adresau cu Încredere. Că nu m-am dus cu prof. V.G. Popa la ele, sunt mai puțin vinovat. Lipseam greu de la „Galerie”; apoi, trebuia să știu când era dispus profesorul să facă o plimbare pe Ulița Boianului; se mai adăuga și boala, care ne Încerca, când pe unul, când pe altul. Am intuit de atunci Îmbolnăvirea ireversibilă a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Noël Bernard, Vă rugăm să binevoiți a difuza prin postul dvs. de radio următorul mesaj în speranța că organele competente din țara noastră vor lua cunoștință de abuzul de putere și acțiunea de brutală discriminare religioasă de care se fac vinovate organele locale ale conducerii de stat din orașul Rădăuți, județul Suceava. Iată despre ce este vorba: încă înainte de război, în orașul Rădăuți, județul Suceava, a luat ființă o comunitate penticostală care, după război, în urma reglementării cultelor din anul 1950, a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prietenie cu mai multe familii. De curând, am participat întâmplător, la Bonn, la o discuție despre România și acesta este motivul pentru care vă scriu. În această discuție s-a aruncat cu cuvinte ca furt, corupție, degradare morală, fără ca cei vinovați să fie clar separați de marea masă a populației. Găsesc că acest lucru e foarte nedrept. Nu trebuie ponegrit întregul popor din cauza lipsei de scrupule a clasei conducătoare. Cei ce poartă uniforme în România, începând cu grănicerii și vameșii și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
noi, grupul de muncitori, propunem guvernului țării noastre să ia o măsură radicală, și anume să se înființeze un ziar independent în care să se publice toate scrisorile oamenilor muncii, fără nicio discriminare și în mod absolut liber. Când cei vinovați se vor vedea demascați, fie ei cine ar fi, se vor transforma în mielușei blânzi și vor apăra legile eticii și țării. Există un cod al echității socialiste. Există și e bun, dar, din păcate, nu e respectat tocmai de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu mi-a răspuns. De asemeni, m-am adresat dlui Ceaușescu, și tot niciun răspuns nu am primit (deși ambasadorul României la Paris, dl [Corneliu] Mănescu, mi-a scris ca să-ncerce a mă convinge că bărbatul meu este într-adevăr vinovat). În fine, am făcut apel la Amnesty International, la domnii Giscard dEstaign și François Mitterrand, la un senator american, Principesei Michiko a Japoniei etc. și Ligii Române a Drepturilor Omului. Nu știu dacă aceasta se datorește Quai dOrsay
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Uniunii Scriitorilor un Prale, firea cea întoarsă, și ar rămâne pe dinafară un Alecsandri, un Eminescu, un Creangă. M-a afectat profund netitularizarea mea în Uniune și mă întreb dacă numai incompetența unui juriu de cheflii (în majoritate) se face vinovată de mâhnirea mea sau dacă există și cauze obiective (cu nuanță politică) ce au contribuit la înfăptuirea acestui abuz. La acestea se adaugă tot felul de tracasări în relațiile mele cu editurile. Ba mi s-au pierdut manuscrise (Scrisul românesc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
zile, nu știu precis ce s-a întâmplat la una din navele secției sale și a fost chemat la dl Buzatu, unde acesta a strigat și urlat la cdt Vasiliu, amenințându-l în fel și chip, făcându-l pe el vinovat de nu știu ce fapte mai mult sau mai puțin imaginare. Cdt Vasiliu Anghel a ascultat și încuviințat, după care a plecat și a urcat în biroul său, s-a așezat pe scaun și acolo a rămas, a făcut infarct. De la birou
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s-o faci asemenea romanilor? în sfârșit, am mai spus-o, sunt lucruri la care e inutil să răspunzi, dar sunt și altele pe care nu le poți trece sub tăcere fără a lăsa impresia că ești cât de cât vinovat. Va fi fiind vorba doar de argint, dar nici toate tăcerile nu sunt de aur! Cu mulțumiri P.S. Aud în ultimul moment că există persoane ce susțin că așa-zisa emisiune a lui Eugen Barbu din 22 aprilie 1983 e
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s-a depus pe o perioadă de un an și jumătate o muncă foarte grea, cu cheltuieli de materii prime, mașini, unelte, oameni etc., iar în final, domnii de la conducere nu au scos niciun țap ispășitor. Dar nu erau muncitorii vinovați, ci inginerii. Acest caz s-a petrecut pe hipodromul de la Suani, la fel pe șantierul 6 Sulmani și la C.S. Zawia, iar când se anunță control din partea tov. Ministru, se face ordine, curățenie pe șantier, îngropându-se în pământ și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în cinstea revizorilor de la DFI (control financiar intern) și se cărau lăzi de Pepsi din cantină, că domnii nu mai aveau cu ce să-și facă șprițurile. În urma acestui scandal, au fost trimiși în țară oameni complet nevinovați, iar cei vinovați sunt bine mersi pe posturile lor. Acești conducători văd numai ce vor ei, dar că timp de zece luni au pus pe șantiere paznici oameni cu cea mai înaltă categorie de calificare, oameni care toată noaptea dormeau și ziua mergeau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de vin în cameră, iar inginerul-șef și șeful de șantier au hotărât să-l trimită pe magazioner acasă în 48 de ore, să nu mai poată spune și dezvălui alte lucruri făcute de aceștia. În concluzie, tot muncitorul este vinovat. Acești muncitori care au fost nemulțumiți de hotărârea comisiei s-au dus la audiență la directorul general Tănase, iar acesta i-a dat afară spunând că el nu e Popă, să-i asculte, să plece, că nu are ce discuta
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și calitate istorică. Fiecare atitudine spirituală individuală contează, este o participare voluntară sau involuntară la făurirea destinului comun. Fiecare act răzleț, de curaj sau de lașitate, de generozitate sau de egoism, de dragoste sau de violență, de inerție, de tăcere vinovată, de indiferență, contribuie la geneza unui eveniment ulterior care a prins formă pe baza trăirilor individuale statistic majoritare. Aceste reflecții ar trebui să ne pună pe gânduri, să trezească în noi un simț al răspunderii individuale în fața istoriei printr-un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
viață și moarte spirituală. Trebuie să ne exprimăm adevărul nostru de câte ori ne întâlnim cu: nedreptatea, falsul, teama, crima morală sau fizică, trufia, demagogia, corupția, fără să ne scuzăm că nu îndreptăm nimic prin «acel caz particular». Tăcerea este o acceptare vinovată, să o înlocuim cu o permanentă insurecție împotriva a tot ce știrbește demnitatea individului sau a colectivității. Numai așa, cred eu, putem afla în fiecare zi «Ce a vrut Dumnezeu să facă cu noi», cum spune Faulkner. Vedeți acum, domnule
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]