93,304 matches
-
la care sunt invitate femei; 2. printre temele emisiunilor se află și participarea femeilor la viața politică; 3. moderatorii se bucură de notorietate (am preferat criteriul notorietății moderatorilor celui al audienței programelor respective 1); 4. emisiunile sunt diferite ca orientare editorială, format de televiziune, structura interacțiunii moderator/moderatoare ă invitat/invitată/invitați, stilul moderatorilor 1, background-ul profesional, vârsta și sexul lor. Înainte de analiza propriu-zisă, se impune o observație de natură tehnică referitoare la modul în care sunt aleși invitații pentru
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
corespunzatoare. Din acest punct de vedere iese încă odata în evidență rolul asistenului medical bine pregătit și dedicat meseriei sale. Cu speranța că lucrurile vor intra în normal în sistemul sanitar și cu dorința de a vedea și alte apariții editoriale cu aceeși destinație, felicit pe cele doua autoare și le doresc să continue sau cel puțin să stimuleze noi apariții bibliografice. Conf. dr. Costică Novac, Șeful Clinicii de Urologie și Transplant Renal Iași <contents> Capitolul I : Nursing nefrologie...............................................autor Scorțanu
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
sau în alte condiții prevăzute în contract, al facturării lucrărilor executate și serviciilor prestate, moment care atestă transferul de proprietate către clienți. Veniturile proprii ale instituțiilor publice provin din chirii, organizarea de manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii și altele asemenea. Veniturile din diferențe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar, cu ocazia decontării sau a raportării în situațiile financiare a elementelor
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
că și Dorica era frumușică foc! Mijise între noi o anumită prietenie într-o iarnă de școală primară... După trei ani de la apariție, Nicu Delabăsești, întors din armată, nota în coloanele „Glasului nostru": „Trei ani de la apariție e un succes editorial, mai ales că sunt foarte multe la oraș, care după câteva numere de apariție, mor". * Nr. 4 aprilie 1936 Spicuiri din revista „Invățătorimea vasluiană" (pagina 182). Glasul nostru. Organ de propagandă culturală la sate, anul II, Nr. 66, Ianuarie 1936
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Administrație al fabricii, căruia i se pune și fotografia pe copertă. Jurnalul, format revistă, 21x30 cm. în 12 pagini împreună cu coperțile, este realizat într-o formă grafică plăcută, atrăgătoare. Colectivul de redacție este format din: Pinar Ari. coordonator și consilier editorial; Narcis Vicol, redactor șef și 151 designer; Teodora Spânu, reporter și traducător; Costel Maftei, colaborator design. Tiparul executat la Printco. Unde este sediul redacției, în ce loc pot fi întâlniți membrii colectivului de redacție, care le este telefonul, ce periodicitate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Unțăști, 1904; Statutele Băncii populare, „Deșteptarea" din comuna Bârlad (1906, înregistrat la Acad. la 30 ianuarie 1907); Statutele și Regulamentul Societății cultural-economice „Munca"din județul Fălciu, 1907 etc.,Toate sunt tipărite la „Cațafany". Ele sunt dovada nu numai a activității editoriale ci și a mișcării cooperatiste, nu chiar în fază incipientă, nici începând o dată cu intrarea în anii de după 1945, cum eronat credea un anume Gabriel Catalan și revista de cultură „Timpul" de la Iași care în numărul 3/2006 pe pagina întâi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cum se întâmplă de obicei, debutam cu o poezie, Porecla. Reproduc ultima dintre cele șase strofe: „Nas-chiper" îmi zice / Și-i adevărat,/ Recunosc aice:/ îs cam piperat”. Filonul satiric revelat atât de... pregnant nu s-a pierdut pe drum: debutul editorial mi l-am făcut în 1954, cu un volum de versuri de aceeași factură, Centru înaintaș. Dar să nu anticipez. Colaborarea mea la Școlarii tutoveni a continuat cu o relatare în proză a unei vacanțe petrecute la munte și s-
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
plastică bârlădeană '96" de Nicoleta Arnăutu; dar și rubrici tot atât de căutate: eveniment numismatic (de N. Mitu), Clepsidră și statornicii (de Gh. A.M. Ciobanu), Liceul a murit Colegiul trăiește o cronică incompletă de P. Rof, in memoriam pentru Valentin Silvestru, apariții editoriale, medalion (Bogdan Eugen I. Abunel de Traian Nicola), calendar tutovean, Editura Humanitas prezentată de C. Teodorescu. * Bârladul săptămânal de opinie, informație și cultură fondat în 1887, Fundația Culturală „Dr. C. Teodorescu”, redacția în Bârlad, strada 1 Decembrie nr.12, director
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cercetarea științifică” de prof.dr.doc. Dumitru Dumitrașcu, Cluj; „Criza existențială” de dr. Georges Dimitrașco, Elveția; „Accidentele de trafic - o provocare globală” de dr. Luminița Simion Lăbușcă, Iași; „Pot fi prevenite erorile umane?” de dr. Gh.Lăzăroniu ș. a.m.d. Dincolo de noutățile editoriale am reținut diversitatea dintr-o intervenție a profesorului dr. C. Dimoftache Zeletin care deosebit de problemele medicale face trimitere la beletristica pe care o promovează Paginile...la poezie, eseu și evocare, studii de istoria culturii și filosofiei, recenziile făcute paginilor de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
primit pentru o perioadă; soției mele pentru că m‐a sprijinit, încurajat și ajutat, oferindu‐ mi o atmosferă prielnică muncii, profesorului Vasile Fetescu care parcă preluând ceea ce a vrut Doamna ‐ mea, mi‐ a dat un ghes în plus și primele sfaturi editoriale, prietenului Constantin Hușanu, pentru că a fost de acord să fie redactor de ca rte și sfătuitor în multe, fetelor de la Biblioteca Universitară Mi hai Eminescu Iași și Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” pentr u că au răscolit în depozite și au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
autoritate morală. în ultimii ani, micul "Adevărul" a devenit o foiță de scandal și ... de partid (PNL iar în ultimele luni PD-L) cu "ziariști" de duzină. Până și Gelu Irimia s-a declasat. Primul ziar democratic (și ca politică editorială și ca libertate de expresie) a fost Gazeta de Est, săptămânal cultural - istoric (1990) unde șef era prof. Paul Munteanu, mare vicepre ședinte F.D.S.N. și cam repede zburătuit de pe acolo de acei care au știut să facă toate cărțile. Cine
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sluiană (A atori din stici ("sun c ghioc șoarele c ociației n niștri la V amț), Acți ației ca zi prezență urmă lui de l de opinie ate catego e să menț eneficiat î deosebire care înce dar fără c editoriali nr. se ofer ații (volu alte ziare r Unison rsă de info luate apo ubiecte d zilor în C ispariția de către A .C.V., ap județ) a t încântat ei talen reative î oastre", p aslui, Cor unea Buld 140 arul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
București Activitate didactică: + 6 ani director la Școala Măcărești Iași, 4 ani inspector școlar în județ ul Vaslui + profesor de limba și literatura română la liceele 2, 3, 4 si Mihail Kogălniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani Activitate socială, editorială și de presă: + editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag. + editor publicații: Vlăstarul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 și azi) + 60 de studii publicate în ziare și reviste, peste 1000 de editoriale, mii de emisiuni și interviuri, inclusiv
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și telefoane până și din orașe îndepărtate, precum Atlanta sau Scottsdale. Câteva zile mai târziu, un agent literar a citit articolul și a sunat, încurajându-mă să scriu o carte. Mai târziu avea să mă ajute să redactez o propunere editorială în care am inclus multe dintre scrisorile care comentau entuziast articolul. Eram siguri că unele dintre acestea îi vor face pe editori să se avânte într-un război al ofertelor. Dar n-au făcut-o. „Nu aduce nimic nou”, a
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
să o fi tăiat. De ce? Părea prea stufoasă. Mesajul era bun; te ajută să te gândești că viața seamănă mai degrabă cu anii de liceu, nu cu cei din facultate. Dar mă îngrijoram că povestea va submina seriozitatea inițiativei mele editoriale. Această poveste sugerează o caracteristică a marketingului: nu se știe niciodată. Oamenii - inima marketingului - sfidează predicțiile. Care a fost cel mai satisfăcător lucru cu privire la cărțile dumneavoastră? Oportunitatea de a învăța mai multe, prin explorarea companiilor din întreaga lume. Prin conversație
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
literatură revin fiecăruia dintre cei aproape 3 milioane de potențiali cititori de limbă română din republică. Mi se poate reproșa că în Basarabia există mai multe edituri, unele chiar private, care își urmăresc - ar trebui să-și urmărească - programul lor editorial și scot cărți pe piață. De acord, dar situația acestor edituri nu este deloc mai bună decât cea descrisă mai sus. Multe din acestea abia dacă reușesc să scoată - grație unor sponsorizări venite în special din România - câte un titlu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mic, tip broșură, coperte subțiri, prinse în două clame, text înghesuit etc., amintindu-ne de instrucțiunile de prevenire a incendiilor, care se distribuiau gratuit în anii construcției comuniste. ...Cele câteva date înfățișate mai sus nu alcătuiesc tabloul întreg al fenomenului editorial din Republica Moldova. A rămas în afara frugalelor mele însemnări sectorul de editare a manualelor școlare, cel al literaturii tehnice și de specialitate (inexistente practic), cel al editării dicționarelor etc., zone în care situația nu este deloc mai roză, ci dimpotrivă. Impresia
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Prut și Nistru, decât teritoriile românești stăpânite azi de Kiev? Dorin Tudoran, una din cele mai strălucite minți și o adevărată conștiință în cultura română contemporană, întreprinde o lectură descifratoare, atentă la nuanțe a Cărții albe a Securității, o apariție editorială inedită, surprinzătoare chiar, dar, în aceeași măsură, derutantă, plină de capcane (se putea altfel!?) pentru cititorul care nu a cunoscut realitatea românească din anii dictaturii comuniste. Serialul de articole intitulat „Cărțile dalbe, cărți...”, pe care îl publică la rubrica sa
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
era practic interzisă. Nevoia de mărturisire și de adevăr, dar și curajul asumării unei experiențe de viață traumatizante - iată doar câteva din motivele care fac din aceste cărți adevărate examene de conștiință ale intelectualilor și, implicit, ale întregii societăți. Deficitul editorial la acest capitol are la noi o relevanță tristă și dezonorant edificatoare privind curajul scriitorului basarabean în epoca sovietică, chiar dacă acesta, scriitorul, căzut parcă într-un interminabil vis amnezic, se erijează deseori în martir sângerând, disident zgomotos sau opozant subtil
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
muntean are, în plus, calitatea de a evidenția, prin contrast, beneficiile îndelungatei domnii a lui Ștefan. În viziunea manualelor, cei doi sunt reuniți prin formula abstractă a "frontului antiotoman", noțiune istorică uzitată încă172, asociată uneori cruciadei 173. După 1990, competiția editorială a modificat radical aspectul manualelor. Ilustrația s-a extins în detrimentul textului care, la rândul său, a devenit tot mai fragmentat. Dispunerea informațiilor scrise sugerează mai multe voci și ritmuri ale povestirii, valorizând detaliul, interogarea, imaginarul, colajul. Practic, manualul nu mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu cunoașterea amănunțită, rațională și solicitantă. Polemicile legate de imaginea domnitorului relevă, la rigoare, varietatea eforturilor de valorizare retrospectivă a unor vechi cunoștințe școlare. Tradiția s-a impus, din nou, în detrimentul informațiilor perturbatoare din zona mass-mediei, a politicii, a industriei editoriale sau chiar a profesioniștilor istoriei. Puși la punct de foștii elevi, responsabilii din Minister, editorii și autorii de manuale s-au repliat în limitele povestirii acceptate reluând, pentru toți școlarii de ieri sau de azi, aceeași definiție: "Ștefan cel Mare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
civică, războinică etc. și care deformează istoria evenimentului propriu-zis. Transformarea unei întâmplări din trecut în fapt memorabil obligă la selecții și ierarhii mai mult sau mai puțin explicite, la care oricum manualul este constrâns, din proiect, de rațiunile sale didactice, editoriale și politice. În mod evident, sărbătorirea zilei de 1 decembrie 1918 la sfârșit de secol XX arată că, dintre toate provinciile unite în acel an și dintre toate evenimentele consemnate atunci, actul plebiscitar-unionist de la Alba Iulia a fost ales ca
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
concurente, ale mass-mediei. Expunerea cunoștințelor propuse este dominată de elemente vizuale, informația scrisă fiind distribuită în doze minime, iar designul devenind tot mai elaborat. Cum narațiunea propriu-zisă a trecut pe planul secund, autorul a rămas doar un membru al echipei editoriale, printre mulți alții 114. Manualele seamănă tot mai mult cu niște reviste de istorie, având benzi desenate, colaje informaționale, reconstituiri pe calculator ale unor scene sau locații istorice, "jocuri" interactive, punctaje de obținut, "enigme" sau probleme de rezolvat. După primul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Bătrân") și luptele sale cu turcii, ilustrația Radu Oltean, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2010. Dornescu, Maria, Dornescu, Victor, Soarele Moldovei. 1504-2004, Editura Optima, Iași, 2004. Enea, Vasile, Enea, Felicia, Dimidof, Coca, Istoria pe înțelesul celor mici, Grupul Editorial ART, București, 2005. Heater, Derek Benjamin, Case studies in twentieth-century history, Longman Group UK, Londra și New York, 1988. Lecturi istorico-geografice. Antologie de texte pentru clasele III-IV, Editura Aramis, București, 1998. Tănase, Valentin, Legendele românilor, Editura Teora, București, 1999. Istoria românilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Pedagogică, București, 2008. Bruja, Alina Ștefania, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Cliveti, Gh., Ceobanu, Adrian-Bogdan, Nistor, Ionuț (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011. Căpiță, Laura, Plesciuc, Mona, Istoria în învățământul gimnazial. Probleme deschise și soluții, în "Revista de Pedagogie", nr. 1-2/1993, pp. 77-86. Choppin, Alain, Les manuels scolaires: histoire et actualité, Hachette, Paris, 1992. Clit, Costin, Liceul teoretic "Cuza
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]