90,392 matches
-
întrebai pe țăran: "dar tu ce ești, mă vere?", el răspundea, când scărpinându-se în cap, când surâzând cu supunere: "păi deh! Domnule, ce să fiu? Creștin și eu ca toți creștinii, dreptul lui Dumnezeu!" (cf. Murgescu, 1999, p. 12). Nemulțumindu-se doar să sondeze prin întrebări identitatea țăranilor, Ionescu-Gion a resimțit și futilitatea tentativelor de convingere pe cale argumentativă a țăranilor de propria lor românitate: "[...] bine mă vericule, da cum așa numai creștin? Creștin! Creștin e și bulgarul...; e creștin, dar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vedere tradițional, nici juridic, nici umanitar" (p. 179). Unul din argumentele dezvoltate în cartea de citire susține că "deosebirea dintre domni și slugi, între proprietari și iobagi, e lăsată de Dumnezeu și oamenii trebuie s-o respecte. Iobagii să fie mulțumiți cu soarta lor și să lucreze cu dragă inimă pentru domnii lor, căci altfel îi va ajunge pedeapsa lui Dumnezeu!" (Ghibu, 1975, p. 179). Ideea centrală a mesajului este întărită prin publicarea în 1783, la Sibiu, a cărții intitulată ABC
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vrednic ca să aibă nimic pe pământul patriei, și nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți câți locuiesc pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale, căci acestea țin patria în pace, în unire și în liniște fără turburare; să asculte și să împlinească toate poruncile stăpânirii patriei sale, pentru că toate aceste să fac pentru binele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din țara rumânească au plâns moartea cea fără vreme a lui Mihaiu. Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și strămoșilor săi. Dar duhul lui cel mare nu se putea mulțumi ca să șază pe un scaun ocărât și să cârmuiască o nație roabă. Ca un alt Temistocle se sili ca să își desrobească țara, să facă respectat scaunul rumânesc și să dea în mâna rumânilor putere de a-și ține vredinicia lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
eroine din lectura morală care nu doar că și-a trimis cei trei fii ai săi să moară ca niște bravi români în lupta de la Racova contra turcilor, ci, după ce a aflat fatidica veste, a alergat de îndată la biserică mulțumind lui Dumnezeu că, prin jertfa lor, copiii ei au salvat patria de dușmani. Există deci o diviziune sexuală a datoriilor patriotice: bărbaților le este destinată o soartă armată, care poate culmina prin sacrificiul suprem întru neam și patrie; femeilor, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
18,6 Sursa: "20 ani de la evenimentele din 1989", BCS (Biroul de Cercetări Sociale) 2009 Una dintre întrebările ce rămân a fi lămurite este "cine sunt nostalgicii?". Prin ce se caracterizează categoria socială a nostalgicilor față de persoanele care sunt mai mulțumite cu ordinea politică democratică? Asumpția de simț comun care fundamentează analiza de față este aceea că nostalgia este o reacție de pozitivare și idealizare a trecutului comunist specifică "pierzătorilor tranziției". Astfel, este de așteptat ca modul de raportare nostalgic față de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
non-arieni a fost necesară pentru siguranța germanilor". Același sondaj a descoperit că 33 la sută dintre respondenții germani considerau că evreii nu trebuie să aibă aceleași drepturi ca arianii, pentru ca în 1952, 37 la sută dintre respondenți să se declare mulțumiți că teritoriul Germaniei nu mai este populat de evrei. Și mai surprinzător este că un sfert din populația fostului Reich încă se afla sub farmecele charismei Führer-ului, 25 la sută dintre germanii din RFG declarând în 1952 că au o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politie", de proveniență grecească (πολιτεία), desemnează fie o entitate organizată politic, fie organizarea politică a unei colectivități. În rândurile de față noțiunea de politie este utilizată în sensul al doilea, i.e., forma de organizare politică a unei entități sociale. 7 Mulțumesc pe această cale doamnei Alina Lemnean, de la Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" din Baia Mare, care a avut amabilitatea de a-mi pune la dispoziție o copie scanată a acestui volum rar, care nu se găsește în colecțiile bibliotecilor clujene. Pentru restul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Coaliției Națiunilor Unite (1944 1945); d)Războiul ciudat (septembrie 1939 mai 1940) Victoria rapidă împotriva Poloniei a fost posibilă și datorită atitudinii Franței și Marii Britanii care, după declarațiile de război, au acordat Poloniei, doar un ajutor financiar și s-au mulțumit să ocupe poziții pe linia Maginot (pe teritoriul Franței). „Războiul ciudat” a fost un război al ocaziilor pierdute, deoarece Germania nu a fost nevoită să lupte pe două fronturi. e)Războiul din vest (1940) Pentru a răspunde încercărilor franco-britanice de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la Londra pentru a asista la aparițiile publice ale reginei, românii merg în Capitala Unirii-Alba Iulia etc.) Obiectivele pelerinajului religios: a vedea, a se ruga, a adora, a obține o favoare, a săvârși o penitență, a procura un talisman, a mulțumi, a ispăși un păcat. Pelerinajele religioase se realizează la: locuri de geneză a unor religii; edificii religioase (temple, catedrale, sinagogi, moschee); locuri unde au avut loc miracole; morminte; Locuri sacre la ortodocși: Orașul Ierusalim din Israel (Biserica Sfântului Mormânt, Muntele
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
valorii muncii dumneavoastră, pentru că, între timp ați mai primit un premiu al Academiei, unul acordat de ieșeni... Este adevărat, au fost și aceste premii. Însă aș vrea să vă mai spun un lucru, care nu diminuează cu nimic și le mulțumesc din toată inima celor care s-au gândit să-mi acorde acest premiu, că premiile acestea au o semnificație foarte mare pentru o persoană, pentru o personalitate, însă trebuie să le iei cu rezerva cuvenită. Încă o dată, nu pentru a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
usuce, pentru că în timp lucrarea își schimbă culoarea. Culorile de apă se deschid, cele pe bază de ulei se închid și atunci se schimbă și raporturile picturale. După ce se usucă revii la toată seria și constați că iar nu ești mulțumit, că trebuie să revii la o pată de culoare, la un amănunt. Așa se face că eu lucrez la mai multe lucrări deodată, le schimb, le pun la uscat, le reiau, le pun în mape, în zonele de păstrare și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
bucurat de o distribuție foarte bună, în frunte cu Adrian Pintea (Eminescu) și Valeria Seciu (Veronica), și, după câte am putut constata, de o la fel de bună apreciere. Cum ați colaborat cu Teatrul „Bacovia" în realizarea acestei premiere omagiale? Sunt foarte mulțumit atât de jocul actorilor, cât și de contribuția deosebită a regizorului Constantin Codrescu, care m-a ajutat foarte mult chiar din perioada elaborării textului. Sunt bucuros că am găsit aici oameni care au pus mult suflet și energie în realizarea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Constantin Codrescu, care m-a ajutat foarte mult chiar din perioada elaborării textului. Sunt bucuros că am găsit aici oameni care au pus mult suflet și energie în realizarea premierei, înțelegând că, față de Eminescu, toți avem o mare datorie. Le mulțumesc încă o dată și vă invit să urmăriți ceea ce s-a vrut, la Centenarul trecerii sale în eternitate. Un Chip al Poetului. 61 C.TH. CIOBANU: Marii creatori ai culturii devin adevărate instituții Distinse domnule profesor, pe 19 februarie ați intrat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în lupta cu propriile limite. Însă până și aici, învățatul din mers face uneori minuni. Dar momentele cele mai fericite? Mi se întâmplă încă destul de des: bucuria de-a schimba o vorbă cu cineva de pe aceeași lungime de undă. Vă mulțumesc și vă doresc în primul rând să vă dea Dumnezeu sănătate și zile îndestulătoare, pentru a vă duce la capăt proiectele! Și eu îți mulțumesc, prietene, cu gândurile și urările cele mai de-aproape! EMILIA COMIȘEL: Folclorul nu este o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
des: bucuria de-a schimba o vorbă cu cineva de pe aceeași lungime de undă. Vă mulțumesc și vă doresc în primul rând să vă dea Dumnezeu sănătate și zile îndestulătoare, pentru a vă duce la capăt proiectele! Și eu îți mulțumesc, prietene, cu gândurile și urările cele mai de-aproape! EMILIA COMIȘEL: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social Stimată Doamnă, ați dedicat aproape cinci decenii investigării, culegerii și interpretării științifice a cântecului nostru popular, colindând
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu s-a arătat interesat. Poate anul acesta, când numele dumneavoastră se află în centrul atenției. Această poticneală 116 nu ne împiedică să vă urăm zile îndelungate, sănătate și să vă avem cât mai mult în spațiul culturii române! Vă mulțumesc și pentru revistă, văd că arată foarte bine. Noi vă mulțumim și cu îngăduința dumneavoastră o să vă mai vizităm. Vă aștept! DANUȚ MANEA: Vraja muzicii de cameră Dănuț Manea ești violina I în Cvartetul „Gaudeamus” al Conservatorului „George Enescu“ din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
se află în centrul atenției. Această poticneală 116 nu ne împiedică să vă urăm zile îndelungate, sănătate și să vă avem cât mai mult în spațiul culturii române! Vă mulțumesc și pentru revistă, văd că arată foarte bine. Noi vă mulțumim și cu îngăduința dumneavoastră o să vă mai vizităm. Vă aștept! DANUȚ MANEA: Vraja muzicii de cameră Dănuț Manea ești violina I în Cvartetul „Gaudeamus” al Conservatorului „George Enescu“ din Iași. Când a luat ființă formația și cine sunt ceilalți componenți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
sentimente veți trece pragul acestei clipe? Momentul trecerii la o nouă vârstă, mai ales când se schimbă și prima cifră a anilor încrustați pe răbojul vieții, care în cazul de față sunt și mulți, te emoționează. Primul gând este să mulțumești lui Dumnezeu că ți-a îngăduit să ajungi aici. Privind în viitor, fiecare nouă zi este parcă tot mai importantă. Vasile Pârvan spunea că „nimeni nu știe cînd îi vine sfârșitul... important este să nu fii găsit dator“. Mă străduiesc
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Marin Preda este, neîndoielnic, cel mai mare prozator rural al nostru și poate cel mai mare romancier pe care la dat limba română. Eugen Simion. Iunie ’83. Martori Sergiu Adam, Ovidiu Genaru”. Două certificate demne de istoria literaturii române. Vă mulțumim! VASILE ORAC: Fiecare carte are universul ei Stimate Vasile Orac, la sfârșitul lunii octombrie ați deschis, la Galeriile „Arta” din Bacău, o excelentă expoziție de grafică de carte, desen și pastel. De ce ați ales simezele băcăuane pentru prima dumneavoastră ieșire
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de cele aflate în fondurile arhivistice centrale și locale, încă inedite, de izvoare narative, surse ce ne-au fost puse la îndemână cu multă bunăvoință și înțelegere de către oamenii de cultură de la instituțiile care le conservă, motiv pentru care le mulțumim și le rămânem recunoscători. Am folosit și urmele documentare descoperite pe cuprinsul localității, de natură arheologică, și acte scrise, materiale depistate prin investigații personale desfășurate pe parcursul multor ani de trudă, mai intens din 1971 încoace, materiale rămase, în cea mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arheologic, risipit pe o arie de peste 20 ha, să nu existe în zonă și o necropolă, desigur în apropierea ei și o așezare, ce ar putea fi relevate dacă se va proceda la cercetări arheologice sistematice și nu ne vom mulțumi doar cu cercetări de suprafață, ca până acum. Pentru arheologi, în perspectiva unor eventuale cercetări în zonă, semnalăm o situație curioasă și greu de explicat: cu ocazia lucrărilor de acoperire a vechiului curs al apei Bârladului, împingându-se cu lamele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
foarte puțin cunoscută, urmare a lipsei de investigații la vremea potrivită, adică atunci când multe vestigii ale devălmășiei puteau fi surprinse „pe viu”. Acțiunea era încă posibilă până către sfârșitul secolului trecut și chiar la începutul secolului al XX-lea. Ne mulțumim acum să relevăm doar ceea ce puținele documente, sărace și schematice în informații, ne oferă. Dar și așa se poate înțelege și percepe tenacitatea cu care cea mai mare parte a țăranilor răzeși își apărau și ocroteau obștea străveche de orice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Revista Istorică”, nr. VII (1921) și, din care, reproducem mai jos cele ce urmează: „Cu frățască plecăciune mă închin dumitali, bădiță Ioniță ! Răvașul dumitali, cel mult mie dorit, cu mare bucurie am luat și cele scrise am înțăles”. Apoi îi mulțumește pentru urările de sănătate și continuă: „N-am lipsit a răspunde cu acest plecat răvaș al meu la cele ce bădica îmi arată, cu un chip de ocară, că întârzierea răvașelor mele s-ar fi pricinuit de vreo oareșcare pricină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Fanar, intitulat chiar așa, „Tocmală de căsătorie”. Ca o măsură de precauție din partea ei, față de o eventuală nemulțumire generată de diferența mare de vârstă dintre cei doi, cucoana obține din partea viitorului soț mărturisirea scrisă precum că este „cu totul mulțumit de căsătoria ce cu ajutorul lui Dumnezeu am a face cu doamna Elena, născută Manu, pe care am cunoscut-o îndelungă vreme și niciodată nu voi avea părere de rău că vârsta dumisale este mai mare decât a mea”. Înscrisul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]