91,782 matches
-
î.Hr., ceea ce subliniaz] importantă respect]rii preceptelor pentru obținerea succesului în afaceri, guvernare, funcții administrative și de stat. Respectarea normelor etice se f]cea din motive esențial practice: ignorarea lor atr]gea dup] sine eșecul acestora, iar inc]lcarea lor - pedeapsă și dezastrul social (Larue, 1988, pp. 70-73). Ucenicii erau încurajați s] se c]s]toreasc]. Unitatea social] de bâz] era familia, alc]tuit] din țâț], una sau mai multe soții și copiii lor. C]s]toriile incestuoase erau considerate firești
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
da), prin care Iahve a promis binecuvântarea pe m]sura respect]rii legile sale, de la mâncare, haine adecvate și practici sexuale pan] la ofrande și acte rituale. Cu alte cuvinte, obedienta atr]gea dup] sine r]splata, nesupunerea atr]gea pedeapsă, așa încât atunci cand un individ sau un grup se află în suferinț] sau suferea o pierdere, aceasta putea fi atribuit] unui comportament neetic (Deut. 7.12-14.28). Coeziunea familiei a produs un concept numit „personalitate comun]” (Robinson, 1936). R]ul produs
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de reguli sociale și morale pentru fiecare grup și diviziune a acestuia (caste, conduc]tori etc.) în cadrul sistemului social hindus, precizând și o serie de datorii universale care îngreuneaz] respectarea celor de mai sus. Nișele vocaționale, datoriile, normele, chiar și pedepsele sunt dispuse diferit; de asemenea, rolurile și cerințele din diferitele etape ale ciclului vieții variaz] pentru fiecare grup în parte. De exemplu, soția unuia „n]scut a doua oar]” (primele trei clase sociale superioare) poate participa la anumite rituri vedice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau comite fapte reprobabile va fi pedepsit prin s]r]cie. S] urm]rim dou] aspecte ale consecințelor morale ale acțiunii umane: primul aspect privind formarea caracterului constituie modelul constructiv de acțiune, în timp ce al doilea aspect, bazat pe recompense și pedepse, reprezint] modelul juridic (critic) de acțiune. O alt] abordare a acestor dou] modele este aceea c] manieră dezinteresat] de formare a caracterului poate fi orientat] spre nirvana, deoarece, în esență să, ea reprezint] o încercare de înl]turare a l
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abordat] la diverse nivele, cu condiția de a fi consecvent cu sine și cu aproapele. Unele dintre cuvintele lui Iisus se constituie în raționamente umane „firești”, ca de pild] oferirea unei r]spl]ți pentru faptele bune și amenințarea cu pedeapsa pentru cele rele. Ins] tr]s]tură distinctiv] a înv]ț]turii etice a lui Iisus const] în modul radical de a privi morală. De exemplu, nu exist] o limit] în iertarea aproapelui (Maț. 18,21), nu pentru c] acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
veșnice, sau Luca 18,22, sub forma comorii în cer, si, în special, în Fericirile din Predică de pe munte: „Fericiți cei cu inima curat], c] ei vor vedea pe Dumnezeu” (Maț. 5,8). Aceast] înv]ț]tur], ca aceea cu privire la pedepse, desemneaz] o stare a lucrurilor. În Împ]r]ția lui Dumnezeu exist] aceeași r]splat] indiferent dac], întocmai ca in pildă despre lucr]torii tocmiți la vie, lucrezi toat] ziua sau numai începând cu ceasul al unsprezecelea (Maț. 20,1
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Richard Robinson este îndrept]țiț (An Atheist’s Values [Valorile unui ateu], 1964, p. 149): „Hristos nu se pronunț] cu privire la problemele sociale, cu excepția divorțului, si toate atribuirile legate de doctrine politice sunt eronate”. Nu se pronunț] cu privire la r]zboi, pedeapsa capital], jocuri de noroc, justiție, administrarea legii, împ]rțirea bunurilor, socialism, uniformizarea veniturilor, egalitatea sexelor, discriminarea rasial], egalitatea șanselor, tiranie, libertate, sclavie, autodeterminare sau contracepție. A fi pentru oricare dintre acestea sau împotriva lor nu implic] o atitudine creștin] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne rug]m pentru cei care îl s]vârșesc. În Epistola c]tre Evrei exist] trei referiri la p]câte ce nu pot fi iertate (6,4-6; 10,26-31; 12,16), în timp ce Revelația nu consider] deloc c] cei care sufer] pedepsele însp]imânt]toare din viziunile lui Ioan se vor c]i, neexistând nici o speranț] în acest sens; mai degrab], se bucur] de pedepsirea lor. Aceste dou] tendințe au continuat. Conformismul în Biseric], mai ales dup] „convertirea” lui Constantin, cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea realiza acest lucru. De exemplu, furtul sau tâlh]ria se pedepsea cu ț]ierea mâinii sau, în cazuri mai puțin grave, cu biciuirea. În mod tradițional, juriștii au încercat s] țin] seama de c]ința vinovatului pentru a ușura pedeapsă, urmând tradiția impus] de Profet care restricționa aplicabilitatea acestui tip de pedesps] pentru cazurile extreme. Unele dintre aceste categorii au reintrat, recent, în atenția juriștilor din câteva ț]ri musulmane, unde procedurile juridice tradiționaliste au fost reintroduse, dar exist] multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din câteva ț]ri musulmane, unde procedurile juridice tradiționaliste au fost reintroduse, dar exist] multe divergențe în lumea musulman] în leg]tur] cu necesitatea și aplicabilitatea unor proceduri de genul acesta. În cazurile în care se aplic], acest tip de pedepse este acordat prin intermediul curților Shari’a și este hoț]rât de judec]tori musulmani abilități. Și juriștii sau experții legali pot îndeplini rolul de interpreți de Shari’a și au dreptul de a emite opinii legale avizate. Asemenea opinii pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
beneficiul tuturor, fie c] suntem sau nu conștienți de aceasta. Doctrina susținea c] aceste legi pot fi cunoscute m]car de c]tre cei înțelepți care i-ar putea înv]ta pe ceilalti: se arăt], de asemenea, ce recompense și pedepse acord] Dumnezeu pentru ascultare și neascultare. Filosofia moral] a secolului al XVII-lea are ca punct de plecare teoria dreptului natural clasic pe care o modific] ins] în mod radical. Teoria dreptului natural clasic consider] c] oamenii au fost creați
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tor peste noi toți, adic] Dumnezeu, pentru c] el este autor, promulgator și judec]tor pentru aceast] lege. Cel care nu se supune legii fuge de el însuși, negându-și natură uman]: pentru aceasta, el va suferi cele mai cumplite pedepse, chiar dac] reușește s] scape de ceea ce este considerat în mod obișnuit pedeaps]... (De Re Publică, III, xxii) Pentru a explica implicațiile acestui pasaj, este necesar s] amintim c] pentru românul pragmatic, cerință că legile comportamentului uman s] provin] din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
natural, este acela c], în caz contrar, individul se va autodistruge. Afirmația este foarte general] și pare imposibil de justificat. Cel mai puternic sprijin istoric pentru acest argument a fost adus de c]tre doctrina creștin] a recompenselor și a pedepselor din viața de dup] moarte, o doctrin] capabil] s] considere chiar și viața tr]it] cu cea mai mare abnegație drept esență prudentei. Totuși, argumentul de care vorbeam nu depinde în întregime de aceast] doctrin]. De exemplu, credința c] individul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și c] duce la reguli rigide care nu iau în considerare diferențele dintre cazuri. Totuși, principiile universale nu impun tratament uniform; ele pot impune chiar tratamente diferențiate. Principii precum „impozitarea trebuie s] fie stabilit] proporțional cu capacitatea de plat]” sau „pedeapsă trebuie fixat] proporțional cu gravitatea infracțiunii” sunt universale la nivelul competenței, dar cer tratament diferențiat. Chiar și principiile care nu cer acest lucru în mod expres vor fi nedeterminate l]sând loc pentru aplicabilitate diferențiat]. 3) Abstractizarea. Aceia care accept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avantajos (între bine și câștig), acord] o r]splat] corespunz]toare binelui și sancționeaz] câștigul, determinându-i pe oameni s] cread] c] este mai rațional s] acționeze conform moralei decât s] realizeze ceea ce convine propriilor interese, date fiind recompensele și pedepsele amintite. Dar de ce ar atribui o zeitate (care se presupune a fi ea ins]și o ființ] rațional]) recompense atât de vaste pentru îndeplinirea obligației morale și pedepse atât de surprinz]toare pentru realizarea binelui propriu, de vreme ce ambele modalit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralei decât s] realizeze ceea ce convine propriilor interese, date fiind recompensele și pedepsele amintite. Dar de ce ar atribui o zeitate (care se presupune a fi ea ins]și o ființ] rațional]) recompense atât de vaste pentru îndeplinirea obligației morale și pedepse atât de surprinz]toare pentru realizarea binelui propriu, de vreme ce ambele modalit]ți de acțiune sunt considerate a fi în egal] m]sur] conforme cu principiile raționale? O alt] posibilitate ar fi aceea de a reține egoismul raționalist în forma sa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau terorism, s]r]cie sau putere, argumentele sunt discutate adesea în termenii drepturilor omului și ai inc]lc]rii acestora. De asemenea, în cadrul diverselor societ]ților, drepturile joac] un rol important în discuțiile despre probleme morale controversate: avort, eutanasie, pedeapsa suprem] decretat] de lege, felul în care trat]m animalele și mediul înconjur]tor, obligațiile fâț] de semenii noștrii și fâț] de generațiile viitoare. Și asta în vreme ce, din punct de vedere lingvistic, drepturile aparțin unei tradiții a rațion]rii etice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Row, 1987). Velasquez, M.: Business Ethics (Eaglewood Cliffs, NJ.: Prentice Hall, 1979). 32. Crim] și pedepas] C.L. TEN Legea penal] interzice unele forme de comportament precum crimă, atacul, violul și tâlh]ria. Infractorii sunt pedepsiți adesea cu închisoarea. Ce justific] pedeapsă? Pedeapsă este privarea, îndep]rtarea de ceea ce infractorul apreciaz] foarte mult - libertatea sau o sum] de bani în situațiile în care aceștia sunt doar amendați. În mod normal, privarea oamenilor de aceste lucruri nu este justificat]. Chiar dac] este justificat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1987). Velasquez, M.: Business Ethics (Eaglewood Cliffs, NJ.: Prentice Hall, 1979). 32. Crim] și pedepas] C.L. TEN Legea penal] interzice unele forme de comportament precum crimă, atacul, violul și tâlh]ria. Infractorii sunt pedepsiți adesea cu închisoarea. Ce justific] pedeapsă? Pedeapsă este privarea, îndep]rtarea de ceea ce infractorul apreciaz] foarte mult - libertatea sau o sum] de bani în situațiile în care aceștia sunt doar amendați. În mod normal, privarea oamenilor de aceste lucruri nu este justificat]. Chiar dac] este justificat] pedepsirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
infractorul apreciaz] foarte mult - libertatea sau o sum] de bani în situațiile în care aceștia sunt doar amendați. În mod normal, privarea oamenilor de aceste lucruri nu este justificat]. Chiar dac] este justificat] pedepsirea infractorilor dovediți, exist] limit]ri în ceea ce privește pedepsele. Dac] un tâlhar m]runt ar fi pedepsit cu 10 ani de închisoare, aceasta ar fi considerat] o pedeaps] excesiv]. Pe de alt] parte, dac] un criminal cu sânge rece ar fi eliberat dup] doar o s]pt]mân] petrecut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
parte, dac] un criminal cu sânge rece ar fi eliberat dup] doar o s]pt]mân] petrecut] în închisoare, aceast] pedeaps] ar fi catalogat] drept una excesiv de ușoar]. Cum determin]m ins] cantitatea potrivit] de pedepsire a diferiților infractori? Teoriile pedepselor încearc] s] r]spund] acestor întreb]ri și celor legate de acestea. Scopul acestor teorii nu este acela de a explica prevalența unor anumite tipuri de infracțiuni în termenii unor condiții sociale, precum s]r]cia. Acestea nu explic] de ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a explica prevalența unor anumite tipuri de infracțiuni în termenii unor condiții sociale, precum s]r]cia. Acestea nu explic] de ce sunt comise infracțiunile, ci sunt teorii normative care ne spun cum trebuie tratați infractorii. Ele statuteaz] condițiile în care pedepsele sunt justificate și ofer] baza stabilirii pedepsei corecte. Exist] dou] mari tipuri de teorii ale pedepselor. Teoria utilitarist] justific] pedeapsă doar în termenii consecințelor pozitive. Pedeapsă nu este considerat] în sine ca fiind pozitiv]. Dimpotriv], din moment ce pedeapsă îi priveaz] pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
infracțiuni în termenii unor condiții sociale, precum s]r]cia. Acestea nu explic] de ce sunt comise infracțiunile, ci sunt teorii normative care ne spun cum trebuie tratați infractorii. Ele statuteaz] condițiile în care pedepsele sunt justificate și ofer] baza stabilirii pedepsei corecte. Exist] dou] mari tipuri de teorii ale pedepselor. Teoria utilitarist] justific] pedeapsă doar în termenii consecințelor pozitive. Pedeapsă nu este considerat] în sine ca fiind pozitiv]. Dimpotriv], din moment ce pedeapsă îi priveaz] pe infractori de ceva ce ei prețuiesc, este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cia. Acestea nu explic] de ce sunt comise infracțiunile, ci sunt teorii normative care ne spun cum trebuie tratați infractorii. Ele statuteaz] condițiile în care pedepsele sunt justificate și ofer] baza stabilirii pedepsei corecte. Exist] dou] mari tipuri de teorii ale pedepselor. Teoria utilitarist] justific] pedeapsă doar în termenii consecințelor pozitive. Pedeapsă nu este considerat] în sine ca fiind pozitiv]. Dimpotriv], din moment ce pedeapsă îi priveaz] pe infractori de ceva ce ei prețuiesc, este, extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ce sunt comise infracțiunile, ci sunt teorii normative care ne spun cum trebuie tratați infractorii. Ele statuteaz] condițiile în care pedepsele sunt justificate și ofer] baza stabilirii pedepsei corecte. Exist] dou] mari tipuri de teorii ale pedepselor. Teoria utilitarist] justific] pedeapsă doar în termenii consecințelor pozitive. Pedeapsă nu este considerat] în sine ca fiind pozitiv]. Dimpotriv], din moment ce pedeapsă îi priveaz] pe infractori de ceva ce ei prețuiesc, este, extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice modalitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]