93,304 matches
-
un soi de documentar la limita genului jurnalistic și a celui de autor, despre românii care făceau un fel de negoț în Belgradul anului 1997. Mă foloseam de echipamentele, de resursele televiziunii publice, dar eu eram independent și eram liber, editorial vorbind, să fac ce film vreau. A fost un câștig, dar mă loveam totuși de faptul că aveam obligația să lucrez cu oameni care nu erau specializați în documentar. Ei vedeau toată povestea asta ca pe o slujbă, iar pentru
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
această temă. În totalitatea ei, lucrarea este interesantă, incitantă, oportună, inedită și onestă în mediul istoriografic local și nu numai. Cunoaștem strădania domnului Paul Zahariuc pentru apariția acestei cărți. De aceea, o recomandăm călduros, autorul fiind la a doua apariție editorială și dorim să nu fie ultima. Cea mai bună dovadă o constituie epuizarea de mult a primului volum. Domnul Paul Zahariuc, în spirit jurnalistic, înlăturând colbul de pe documente, ne prezintă o lume cât mai aproape de adevăr. Prof. N. Ionescu, doctor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Plajele Basarabiei”; „Călăuza stațiunilor balneo climaterice”; „Sporturi nautice în România”, ș.a. Proprietarului ziarului național „Universul” i se interzisese vânzarea sau distribuirea lucrării proprii numite „Predică în pustiu” ce apăruse în anul 1941. Din lista nr.4 vom cita următoarele apariții editoriale: „Transilvania românească” (Seișanu Romulus, 1941); „Popas la frontiere” (Stelian Ungureanu, 1943); „Timocul” (Dumitrescu Jippa și Moțca Octavian, 1943); „Economia rurală bolșevică în Ucraina de Sud est” (Aristide N. Bazilescu, 1942); „Dela noi din Basarabia” (Madan Gheorghe, 1935), și multe altele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ajungând la cele de natură morală: avortul, vrăjitoria. Toate aceste teme vizau deopotrivă credincioșii și clerul. Una dintre ediții, difuzată la sfârșitul lunii august 1998, aborda tema predicii. După o scurtă revistă a presei religioase și semnalarea unor noi apariții editoriale, Titi Dincă făcea o introducere vorbind despre "o temă comună"60, cea a predicii. Expresia "aparent comună" inducea, printr-un artificiu propriu stilului jurnalistic alert al moderatorului, ceea ce spuneam mai devreme, un sentiment de curiozitate, continuat cu ancorarea într-o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
jurnaliștilor s-au înscris în nota generala, dar cu tente de tabloid. Jurnalistul preciza că nu a sesizat vreo încălcare a principiilor deontologice ale jurnalismului: Desigur că au existat tente senzaționaliste în titlu, tabloidizare, dar astea fac parte din politica editorială a fiecărui ziar și nu pot fi reglementate". Gabi Dobre, analist media la Agenția de Monitorizare a Presei, e de părere că abordarea presei a fost decentă la o zi după moartea prelatului. "Publicațiile generaliste au mers cam pe aceeași
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
fi identificat mai ușor în audiovizual, prin apariția unui val de televiziuni de nișă. Însă acest fenomen are o explicație mult mai simplă. Televiziunile de nișă din România recuperează mult mai repede banii investiți, pentru că în realitate se schimbă relația editorială clasică între subiectul filmat și canal. Una dintre televiziunile de nișă din România, apărută în 2009, este JuridicTV. Dacă în mod tradițional canalul de difuzare făcea selecția subiectelor, acum o fac subiecții care plătesc ca să apară, respectând regulile minimale ale
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
născută tot din inițiativa Preafericitului Daniel. Acest din urmă proiect este desigur perfectibil, mai ales dacă ne gândim că este vorba de un pionierat în domeniu. Un demers media important pentru Patriarhia Română însă, deocamdată, grila de programe și politica editorială de tip catehetic oferă celor interesați un discurs greoi, nemarcat de sigilii intelectuale de excepție. Este un început promițător în spațiul eclezial românesc care, desigur, va avea sorți de izbândă în cazul unei regândiri și reorientări a politicii publicistice. Până
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Miriam, Alină, Cami, Chrissa, Eli, Jean, Magda, Mihai, Peter, Raluca, Vera. Le sunt recunoscător atât colegilor și studenților de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova, care mi-au oferit, pe parcurs, sfaturi, unele chiar foarte importante, cât și echipei editoriale de la Institutul European din Iași, care a făcut posibilă apariția acestei cărți în condiții științifice și grafice foarte bune. Interesul pentru Blake mi-a fost retrezit, recent, de muncă la un studiu pentru lucrarea colectivă în două volume The Reception
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
prin dragoste (expresie a creației), ea devine un principiu ontologic primordial. Ioana - romanul lucidității În literatura noastă interbelică, scriitorul Anton Holban deține un loc aparte, deși destinul său literar a rămas practic neîmplinit datorită unei morți premature. Încă de la debutul editorial din 1929, critica literară românească a remarcat talentul de netăgăduit al tânărului scriitor care avea să devină ulterior una dintre figurile simbolice ale perioadei în care a scris. Receptarea operei sale de către opinia critică românească nu a întâmpinat dificultățile care
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
lor. O secvență contemporană a pedagogiei modelelor cuvânt înainte La foarte puțină vreme de la apariția anteriorului volum, Părintele Ion Cârciuleanu ne încântă cu o nouă lucrare, . Mi-ar plăcea să afirm că nu este ultima, ci doar o nouă apariție editorială, valoroasă atât prin tema propusă spre dezbatere, prin modalitatea de tratare, cât și prin nivelul maxim de credibilitate, prin valoarea autorului. Făcând un arc peste timp și poposind în veacul al IV-lea creștin, aflăm că Sfântul Vasile cel Mare
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și acest lucru se vede clar: În automobilul ... simți că zbori". În multe țări, agențiile de publicitate sunt supravegheate de către un departament instituționalizat, dar și de mass-media însăși care adesea refuză reclamele pe care le consideră nepotrivite pentru contextul lor editorial sau politica de programe. Există o adevărată dezbatere asupra efectelor economice ale publicității. Criticii afirmă că publicitatea consumă banii consumatorului; agenții de publicitate susțin că ea salvează banii consumatorului. Cu toate acestea, o mare parte din publicitatea de azi consumă
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
1992) a lui Philippe Lane, lucrurile s-au schimbat atît de mult încît, dincolo de "marea întoarcere" simptomatică a stilisticii și retoricii în casa părăsită a lingvisticii, lingvistul se preocupă de dimensiunea textuală a faptelor de sens, paratextualitatea din domeniul comunicării editoriale fiind tratată dincolo de înlănțuirile transfrastice pentru prima oară într-o lucrare de anvergură. Lingvistica textuală și analiza discursului s-au dezvoltat autonom, fără să se raporteze una la cealaltă încă de la constituirea lor ca discipline lingvistice. Dar textul a devenit
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ar fi: coperta, supracoperta, textul de prezentare*, dar și reclama, catalogul sau nota asupra ediției. Toate acestea țin de responsabilitatea editorului și a colaboratorilor săi (printre care secretarii de editură, coordonatorii de colecții, atașații de presă): este vorba de paratextul editorial. Această prezentare poate să aparțină autorului: titluri, dedicații, epigrafe, prefețe, note etc., în acest caz fiind vorba de paratextul auctorial. Gérard Genette (1987) a fost primul care a propus o prezentare generală a paratextului ce se vrea o introducere, dar
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
să constituim un corpus închis și exhaustiv. Am avut grijă să acoperim mai multe segmente de editare (Clasici, Literatură pentru Tineret, Literatură...) și să abordăm genuri paratextuale care țin atît de sfera restrînsă, cît și de cea diversificată a producției editoriale. Extraordinara eterogenitate a paratextului a impus, în cadrul acestei lucrări, o primă abordare a problemei. Am încercat să precizăm mijloacele teoretice de studiere a masei eteronome, pusă în slujba textului și a cărții. Pragmatica lingvistică și textuală trebuie să-și definească
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de definire îi permit lui G. Genette să distingă două părți de constituire a paratextului: peritextul (în jurul textului) și epitextul (în jurul cărții). Fie formula următoare: Paratext = Peritext + Epitext. Peritextul desemnează genurile discursive care înconjoară textul în spațiul aceluiași volum: peritextul editorial (colecțiile, coperta, materialitatea cărții), numele autorului, titlurile, textul de prezentare, dedicațiile, epigrafele, prefețele, intertitlurile și notele. Epitextul desemnează producțiile care înconjoară cartea și se situează la exteriorul ei: epitextul public (epitext editorial, interviuri, dialoguri), epitextul privat (corespondența, jurnalul intim). G.
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
care înconjoară textul în spațiul aceluiași volum: peritextul editorial (colecțiile, coperta, materialitatea cărții), numele autorului, titlurile, textul de prezentare, dedicațiile, epigrafele, prefețele, intertitlurile și notele. Epitextul desemnează producțiile care înconjoară cartea și se situează la exteriorul ei: epitextul public (epitext editorial, interviuri, dialoguri), epitextul privat (corespondența, jurnalul intim). G. Genette folosește termenul de "text", nu de "operă" (ca în Palimpsestes), pentru a arăta că paratextul se impune în cazul oricărui tip de carte, chiar dacă studiul său se limitează la paratextul operelor
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Dialoguri Colocvii Corespondențe Confesiuni Jurnale intime Preambuluri 3. Formele textuale ale paratextului editorial Paratextul editorial constituie obiectul nostru de studiu: prin acest termen definim reunirea a două tipuri de genuri discursive: peritextul editorial (coperte, supracoperte, texte de prezentare) și epitextul editorial (reclame, cataloage ale ediției). Dacă peritextul editorial angajează, în parte, responsabilitatea autorului, epitextul editorial o angajează aproape exclusiv pe cea a editorului. În măsura în care analizele lui G. Genette vizează mai ales elementele de paratext, în care se manifestă o intenție și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
3. Formele textuale ale paratextului editorial Paratextul editorial constituie obiectul nostru de studiu: prin acest termen definim reunirea a două tipuri de genuri discursive: peritextul editorial (coperte, supracoperte, texte de prezentare) și epitextul editorial (reclame, cataloage ale ediției). Dacă peritextul editorial angajează, în parte, responsabilitatea autorului, epitextul editorial o angajează aproape exclusiv pe cea a editorului. În măsura în care analizele lui G. Genette vizează mai ales elementele de paratext, în care se manifestă o intenție și o responsabilitate a autorului, nu este surprinzător
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
editorial constituie obiectul nostru de studiu: prin acest termen definim reunirea a două tipuri de genuri discursive: peritextul editorial (coperte, supracoperte, texte de prezentare) și epitextul editorial (reclame, cataloage ale ediției). Dacă peritextul editorial angajează, în parte, responsabilitatea autorului, epitextul editorial o angajează aproape exclusiv pe cea a editorului. În măsura în care analizele lui G. Genette vizează mai ales elementele de paratext, în care se manifestă o intenție și o responsabilitate a autorului, nu este surprinzător că studiul acestor două tipuri de mesaje
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Genette vizează mai ales elementele de paratext, în care se manifestă o intenție și o responsabilitate a autorului, nu este surprinzător că studiul acestor două tipuri de mesaje este, în mod voluntar, foarte limitat. 3.1. Peritextul editorial Despre peritextul editorial, G. Genette scrie: Prin aceste incursiuni, uneori foarte profunde, în cîmpul alegerilor generice sau intelectuale, paratextul editorial tipic încalcă, în mod evident, prerogativele autorului (1987, p. 26). Forma paratextuală editorială, prin excelență, este identificarea generică a operei, care se regăsește
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
autorului, nu este surprinzător că studiul acestor două tipuri de mesaje este, în mod voluntar, foarte limitat. 3.1. Peritextul editorial Despre peritextul editorial, G. Genette scrie: Prin aceste incursiuni, uneori foarte profunde, în cîmpul alegerilor generice sau intelectuale, paratextul editorial tipic încalcă, în mod evident, prerogativele autorului (1987, p. 26). Forma paratextuală editorială, prin excelență, este identificarea generică a operei, care se regăsește, de exemplu, pe coperta a patra de la colecția "Points" a Editurii Seuil. Prin urmare, responsabilitatea editorului (în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mod voluntar, foarte limitat. 3.1. Peritextul editorial Despre peritextul editorial, G. Genette scrie: Prin aceste incursiuni, uneori foarte profunde, în cîmpul alegerilor generice sau intelectuale, paratextul editorial tipic încalcă, în mod evident, prerogativele autorului (1987, p. 26). Forma paratextuală editorială, prin excelență, este identificarea generică a operei, care se regăsește, de exemplu, pe coperta a patra de la colecția "Points" a Editurii Seuil. Prin urmare, responsabilitatea editorului (în sens larg) se leagă de un puternic angajament. Ea nu reprezintă obiectul fundamental
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
-ul implicit și ideologia spontană a paratextului (1987, p. 375). În consecință, studiul nostru se va opri asupra aspectelor menționate în opera lui G. Génette, dar prea puțin explorate. Reluăm definiția pe care acesta o dă peritextului editorial: Numesc peritext editorial orice zonă a paratextului care ține de responsabilitatea directă și principală (dar nu exclusivă) a editorului, sau poate, mai abstract, de editură, adică de faptul că o carte este editată, și eventual reeditată și propusă publicului, sub una sau mai
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Textul de prezentare se poate regăsi și pe coperta a patra a cărții, parțial sau integral rescris, în funcție de context; el devine astfel un text promoțional care vizează direct publicul. 3.2. Epitextul editorial Paratextul editorial se compune și din epitextul editorial pe care G. Genette îl definește astfel: N-aș insista asupra epitextului editorial a cărui funcție, esențial publicitară și "promoțională" nu implică întotdeauna, în mod semnificativ, responsabilitatea autorului, care se limitează cel mai adesea la a închide ochii în fața hiperbolelor
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
dar importanța editorului crește și autorul rămîne un simplu auxiliar al editurii, "redactînd texte pe care ar refuza fără îndoială să și le asume și care-i exprimă nu atît părerea, cît ideea despre ceea ce ar trebui să însemne discursul editorial" (1987, p. 319). Este tocmai ceea ce ne va interesa în studiul nostru: acest tip de mesaj paratextual ne atrage atenția pentru că vrem să arătăm că o carte este prinsă într-o dublă rețea: o rețea de texte, compusă din reclame
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]