12,426 matches
-
gândirii adulților maturitc " Înțelepciunea\: caracteristică fundamentală a gândirii adulților maturi" Înțelepciunea este văzută adesea ca reprezentând apogeul gândirii adulților maturi. Cu toate acestea, conceptului de înțelepciune i s-a acordat, până de curând, insuficientă atenție. Reprezentarea și concepția noastră în privința înțelepciunii se bazează, înprincipal, pe ideile unor filosofi și teologi. Potrivit acestora, oamenii devin (mai) înțelepți odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce se maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Reprezentarea și concepția noastră în privința înțelepciunii se bazează, înprincipal, pe ideile unor filosofi și teologi. Potrivit acestora, oamenii devin (mai) înțelepți odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce se maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între a cugeta și a acționa eficient, pragmatic. Psihologii și educatorii au definit înțelepciunea în moduri diferite: de la considerarea ei ca fiind apanajul metacogniției (Sternberg, 1990), la calificarea acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
devin (mai) înțelepți odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce se maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între a cugeta și a acționa eficient, pragmatic. Psihologii și educatorii au definit înțelepciunea în moduri diferite: de la considerarea ei ca fiind apanajul metacogniției (Sternberg, 1990), la calificarea acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes, Smith, 1990) și până la implicarea ei în recunoașterea failibilității cunoașterii (Meacham
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes, Smith, 1990) și până la implicarea ei în recunoașterea failibilității cunoașterii (Meacham, apud Merriam și Caffarella, 1991). Arlin (1990) pune în legătură dezvoltarea cognitivă a adulților maturi (înțelepciunea) de capacitatea lor de a pune/formula probleme semnificative, iar Orwoll și Perlmutter (1990) raportează înțelepciunea la dezvoltarea de ansamblu a personalității, definind-o ca pe un mod specific de integrare a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de acord
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și până la implicarea ei în recunoașterea failibilității cunoașterii (Meacham, apud Merriam și Caffarella, 1991). Arlin (1990) pune în legătură dezvoltarea cognitivă a adulților maturi (înțelepciunea) de capacitatea lor de a pune/formula probleme semnificative, iar Orwoll și Perlmutter (1990) raportează înțelepciunea la dezvoltarea de ansamblu a personalității, definind-o ca pe un mod specific de integrare a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de acord că înțelepciunea este o caracteristică a maturității persoanei, dar a fi (mai) bătrân nu este echivalent
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
capacitatea lor de a pune/formula probleme semnificative, iar Orwoll și Perlmutter (1990) raportează înțelepciunea la dezvoltarea de ansamblu a personalității, definind-o ca pe un mod specific de integrare a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de acord că înțelepciunea este o caracteristică a maturității persoanei, dar a fi (mai) bătrân nu este echivalent cu a fi (mai) înțelept. Hotărât lucru, vârsta nu este un factor decisiv în dobândirea înțelepciunii, cu toate că aceasta presupune o oarecare maturitate a gândirii. Cercetările efectuate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de acord că înțelepciunea este o caracteristică a maturității persoanei, dar a fi (mai) bătrân nu este echivalent cu a fi (mai) înțelept. Hotărât lucru, vârsta nu este un factor decisiv în dobândirea înțelepciunii, cu toate că aceasta presupune o oarecare maturitate a gândirii. Cercetările efectuate asupra înțelepciunii s-au concentrat, în esență, asupra a două probleme majore: structura înțelepciunii și relația acesteia cu vârsta. Clayton (1982) a cercetat structurile ce stau la baza înțelepciunii cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o caracteristică a maturității persoanei, dar a fi (mai) bătrân nu este echivalent cu a fi (mai) înțelept. Hotărât lucru, vârsta nu este un factor decisiv în dobândirea înțelepciunii, cu toate că aceasta presupune o oarecare maturitate a gândirii. Cercetările efectuate asupra înțelepciunii s-au concentrat, în esență, asupra a două probleme majore: structura înțelepciunii și relația acesteia cu vârsta. Clayton (1982) a cercetat structurile ce stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
echivalent cu a fi (mai) înțelept. Hotărât lucru, vârsta nu este un factor decisiv în dobândirea înțelepciunii, cu toate că aceasta presupune o oarecare maturitate a gândirii. Cercetările efectuate asupra înțelepciunii s-au concentrat, în esență, asupra a două probleme majore: structura înțelepciunii și relația acesteia cu vârsta. Clayton (1982) a cercetat structurile ce stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dobândirea înțelepciunii, cu toate că aceasta presupune o oarecare maturitate a gândirii. Cercetările efectuate asupra înțelepciunii s-au concentrat, în esență, asupra a două probleme majore: structura înțelepciunii și relația acesteia cu vârsta. Clayton (1982) a cercetat structurile ce stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asupra înțelepciunii s-au concentrat, în esență, asupra a două probleme majore: structura înțelepciunii și relația acesteia cu vârsta. Clayton (1982) a cercetat structurile ce stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali ai înțelepciunii, ajungând la concluzia că aceasta este un construct multidimensional, care include elemente de ordin tehnic, practic și emancipatorii. Oamenii înțelepți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali ai înțelepciunii, ajungând la concluzia că aceasta este un construct multidimensional, care include elemente de ordin tehnic, practic și emancipatorii. Oamenii înțelepți trebuie să fie capabili să rezolve probleme cu serioase implicații practice și de emancipare specifice vieții de zi cu zi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rezolve probleme cu serioase implicații practice și de emancipare specifice vieții de zi cu zi și condiției umane, care implică sau sunt centrate pe anumite valori. Sternberg (1986) sugerează existența unei interacțiuni specifice și a unei simbioze integrative între inteligență, înțelepciune și creativitate. El consideră că oamenii obișnuiți, ca și specialiștii în anumite domenii, dispun de anumite teorii implicite despre inteligență, înțelepciune și creativitate și că folosesc aceste teorii pentru evaluarea altora. Astfel, oamenii obișnuiți îi percep pe cei înțelepți ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt centrate pe anumite valori. Sternberg (1986) sugerează existența unei interacțiuni specifice și a unei simbioze integrative între inteligență, înțelepciune și creativitate. El consideră că oamenii obișnuiți, ca și specialiștii în anumite domenii, dispun de anumite teorii implicite despre inteligență, înțelepciune și creativitate și că folosesc aceste teorii pentru evaluarea altora. Astfel, oamenii obișnuiți îi percep pe cei înțelepți ca având capacitatea de a raționa analitic. Dar persoanele înțelepte dispun de o anumită perspicacitate pe care nu o găsim în mod
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înțelepte dispun de o anumită perspicacitate pe care nu o găsim în mod necesar la oamenii inteligenți. O persoană înțeleaptă știe săasculte pe alții, să prețuiască un sfat și să se descurce în situații diferite. În special, oamenii dotați cu înțelepciune au capacitatea de a formula judecăți clare, drepte și de bun-simț, știu să profite de experiența altora, să învețe din propriile greșeli și din greșelilecelorlalți. Specialiștii, experții într-un domeniu manifestă o atitudine (mai) critică față de anumite aspecte, dovedindu-și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
domeniu manifestă o atitudine (mai) critică față de anumite aspecte, dovedindu-și capacitatea lor crescută de expertiză în soluționarea problemelor atât în viața cotidiană, cât și în anumite condiții specifice de activitate. Spre deosebire de Sternberg, Smith, Dixon și Baltes (1989) consideră că înțelepciunea este o componentă a inteligenței ce ține de pragmatica acesteia. În viziunea lor, înțelepciunea înseamnă „o bună judecare a problemelor importante, dar schimbătoare ale vieții. O judecată înțeleaptă are la bază atât cunoștințe specializate despre viață în general, cât și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de expertiză în soluționarea problemelor atât în viața cotidiană, cât și în anumite condiții specifice de activitate. Spre deosebire de Sternberg, Smith, Dixon și Baltes (1989) consideră că înțelepciunea este o componentă a inteligenței ce ține de pragmatica acesteia. În viziunea lor, înțelepciunea înseamnă „o bună judecare a problemelor importante, dar schimbătoare ale vieții. O judecată înțeleaptă are la bază atât cunoștințe specializate despre viață în general, cât și un repertoriu de strategii eficiente pentru aplicarea și adaptarea acelor cunoștințe la contexte situaționale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
eficiente pentru aplicarea și adaptarea acelor cunoștințe la contexte situaționale multiple și la cerințele vieții” (p. 326). Esențială rămâne capacitatea persoanei înțelepte de a-și planifica și autogestiona propria viață, afirmă autorii sus-menționați. În pofida perspectivelor și a conceptualizărilor diferite privind înțelepciunea și relația ei cu vârsta oamenilor, există câteva aspecte asupra cărora majoritatea autorilor manifestă un acord minimal. Acestea se referă la următoarele (apud Merriam, Caffarella, 1991, pp. 200-201): - înțelepciunea presupune un anumit tip (mod, stil) de cunoaștere a realității, o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
viață, afirmă autorii sus-menționați. În pofida perspectivelor și a conceptualizărilor diferite privind înțelepciunea și relația ei cu vârsta oamenilor, există câteva aspecte asupra cărora majoritatea autorilor manifestă un acord minimal. Acestea se referă la următoarele (apud Merriam, Caffarella, 1991, pp. 200-201): - înțelepciunea presupune un anumit tip (mod, stil) de cunoaștere a realității, o cunoaștere pragmatică bazată pe experiență; - înțelepciunea implică orientarea gândirii spre rezolvarea de probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oamenilor, există câteva aspecte asupra cărora majoritatea autorilor manifestă un acord minimal. Acestea se referă la următoarele (apud Merriam, Caffarella, 1991, pp. 200-201): - înțelepciunea presupune un anumit tip (mod, stil) de cunoaștere a realității, o cunoaștere pragmatică bazată pe experiență; - înțelepciunea implică orientarea gândirii spre rezolvarea de probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta a treia (de peste 60 de ani
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta a treia (de peste 60 de ani), alții sunt de părere că nu vârsta este determinantă în dobândirea înțelepciunii, cât mai degrabă calitatea cunoașterii și modul propriu, creativ și cu impact social
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta a treia (de peste 60 de ani), alții sunt de părere că nu vârsta este determinantă în dobândirea înțelepciunii, cât mai degrabă calitatea cunoașterii și modul propriu, creativ și cu impact social deosebit de a pune problemele și de a le oferi soluții. Cert este că înțelepciunea e o dimensiune a gândirii și a activității intelectuale a oamenilor sănătoși, cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]