9,974 matches
-
-mi, mă simții adânc rănit Perdui voia mea cea bună, obiceiul de dormit, Ș-atunci... te-ntâlnii pe tine, călător pe-aceeaș cale, Amândoi în sânul nostru ascundeam aceeași jale, Jale nu, căci era dulce taina care ne rodea, Însă nu-ndrăzneam s-o spunem tocmai cui se cuvinea. Și m-ai sfătuit, țin minte, eu copil neștiutor, Pe vorbarița hârtie să aștern ascunsu-mi dor. Eu te-am ascultat și-n versuri scris-am taina fără nume Ș-au curs lacrimele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
adâncimea lor poate să fie între 500 și 1 000 de metri. Când am auzit aceasta, nu s-a zborșit părul în vârful capului. Am renunțat imediat la gimnastica noastră de sărituri, ba nici chiar pe scânduri n-am mai îndrăznit să trecem fioroasele guri de prăpăstii, ci căutam să le ocolim, așa că, pot zice, am făcut de două ori drumul de la o margină pănă la cealaltă a Mărei de gheață. Ajunși la Chapeau, altă gustare pentru recâștigarea forțelor pierdute. În timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
numai niște cuie bătute în părete din distanță în distanță de care te acațai cu mânele, exercițiu greu pentru oamenii nedeprinși cu asemene gimnastică. Din această cauză puțini aveau curajul de a trece prin Mauvais-Pas. Nici noi n-am fi îndrăznit să ne riscăm pe acolo, dacă tânăra franțuzoaică, care vroia să facă pe viteaza, nu ne-ar fi adus la ambiție, înaintând ea cea dintăi pe scoborâșul prăpăstios. Hei, doamnă! strigă călăuzul din urmă; închideți cortelul, ca să nu-l umfle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
primește o formă de energie superioară din punct de vedere entropic, pe care o transformă Într’o formă inferioară, reziduală − radiația infraroșie. Diferența de entropie trebuie să se conserve, adică să se acumuleze sau să se transforme În ceva, și Îndrăznesc chiar să-l numesc: informație. Fără a exclude aportul altor forme de manifestare a materiei, mecanică, fizică ori chimică, nutresc convingerea că greul acestei transformari Îl duce Viața. Și tot ei Îi datorăm starea actuală, și nu alta, a Pământului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu un optim propriu epocii Îndepărtate În care au apărut, adică reducător. La cealaltă extremă, după ce evoluția a creat gimnosperme ca brazii, angiosperme dicotiledonate ca majoritatea plantelor ce ne Înconjoară, se situează monocotiledonatele precum cerealele. Acestea din urmă necesită, aș Îndrăzni chiar să spun logic, condiții de mediu oxidante; deci o adaptare a viului la evoluția mediului. Asta din punct de vedere temporal, istoric. Din punct de vedere spațial, geografic, plantele se repartizează, de la poli spre ecuator, În același mod, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de fosfogips sunt acoperite treptat de o vegetație destul de anemică. Ca de obicei, primele sunt ubiquitarele alge... Procesul e extrem de lent la scara timpului uman: un centimetru de sol se formează În trei secole! Dar natura se grăbește Încet. Aș Îndrăzni chiar să spun că, așa cum “homo sum et humani nihil a me alienum puto”, nimic din ce-i uman nu-i este străin omului, nimic de pe Pământ nu-i este străin naturii. Dar dacă o putem ajuta? În fond, poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
includem deopotrivă animale și plante. Și atunci se tratează. Planta n’are Încotro: neavând pe cine mânca, se bazează pe propria “persoană”. Animalul Înghite o plantă potrivită. Adică exploatează faptul că natura a pus la dispoziția Vieții și remediile, aș Îndrăzni să spun, pentru tot ceea ce o poate pune În pericol, chiar dacă nu le știm pe toate. Și, desigur, Înzestrate cu eficacitatea necesară sau cu echilibrul Între eficacitate și afecțiune doar de ea știut. Pe om Îl lăsăm deocamdată deoparte. Și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
locului În care ne aflăm. “Radiosfera”, 1 ianuarie 1996, ora 12,54 63. Când gușterul Își lasă coada... Când, În 1866, Haeckel introducea termenul “ecologie”, era departe de a prevedea dezvoltarea pe care avea s’o ia noua știință, aș Îndrăzni a spune, mai ales ca suprafață; pentru că, În sens literal, ecologia este doar știința habitatului, adică doar a biotopului. Fiind cu mult mai mult, ecologia, ca aceea ce studiază relațiile dintre organisme și dintre acestea și mediu, s’a Împărțit
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
alte forme. Și cred că Viața nu face altceva decât să amplifice un proces care oricum are loc. Dar unde se duce diferența de negentropie, căci trebuie să existe o lege a conservării ei, cum este și pentru energie. Aș Îndrăzni să spun că ea, diferența de negentropie din domeniul material discutat până acum, se acumulează Într’altul, informațional, spiritual, al Universului, domeniul pe care-l văd ca o etapă viitoare a evoluției acestei lumi. Și aici, omul pare a fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai vinovat atunci când ajută “turismul” speciilor În mod conștient, crezând că face bine. Și iar exemple. Zambila de apă, originară din Amazonia, a găsit În Congo un mediu prielnic, mai ales lipsit de factori limitativi și a făcut ce nu Îndrăznise acasă: a invadat râurile până la blocarea navigației. Europeanul nu putea trăi În Australia fără vânătoare de iepuri; și a adus câțiva. La fel, ei s’au Înmulțit fără măsură, distrugând flora locală. Și cum de obicei omul repară o greșeală
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În principal ca reacție de apărare. Nu mi-am propus, nici nu se poate, să discut astăzi și despre protecția mediului. Căci Soarele e În afara sistemului nostru. Oricum, radiind, el se entropizează lent, cu sau fără aportul nostru absorbant. Aș Îndrăzni să spun că asta e compensată de negentropizarea altei părți a Universului Întru apariția cine știe cărui fel de viață, căci nimic nu se pierde. Totuși, viteza cu care Soarele se entropizează ar trebui luată ca etalon pentru altă viteză, aceea cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mult. Iar dacă pentru Columb, Dumnezeu, după cum i-a spus regina Isabela, a creat pămînturi noi pe care să le descopere, ca o răsplată a strădaniei sale de călător, și tu, cititorule, vei găsi cu siguranță lumea ta dacă vei îndrăzni pînă la capăt să fii tu însuți fără să te trădezi niciodată. De aceea, împreună cu Montaigne, îndemnul meu este să dai pagina, să ieși din "temnița" ta și să începi călătoria, fără să uiți că ești un mugure și nu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
crearea unei mișcări culturale care să-și asume sarcina unor transformări sociale prin intermediul instituției școlare. Ideile fundamentale ale acestei tendințe sînt formulate de unul din inițiatorii grupului GEORGE SYLVESTER COUNTS în lucrarea Dare the School Build a New Social Order? (Îndrăznește școala să construiască o nouă ordine socială?), publicată în 1932. După ce critică progresivismul pentru tendințele sale individualiste, pentru subaprecierea rolului culturii în schimbarea socială și pentru că a lipsit școala de un scop social Counts expune tezele noii direcții pedagogice americane
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Pakistan. Drogurile sunt cultivate mai ales în arenele interstițiale și cu o activitate de combatere redusă: în Pakistan, de exemplu, cultivarea opiului și producerea heroinei se concentrează pe teritoriile tribale de la graniță din afara jurisdicției legii federale unde agenții federali rareori îndrăznesc să se aventureze (Asad și Harris 2003). Asemenea predecesorilor săi, junta care conduce în prezent Myanmarul privește heroina ca o formă atât de guvern oficial, cât și de venit privat din activități prădătoare. Afganistanul este inerent instabil, duce lipsă de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
ilegalist, mi-ar fi scos ochii dacă m-ar fi găsit). Și aici a început viața mea și a familii mele în lumea exilului, lupta pentru obținerea azilului politic și după șapte ani a cetățeniei Germane fără de care nu puteam îndrăzni să revin în vizită în România, a început lupta noastră pentru obținerea unei locuințe și a unui loc de muncă. Neavând nici o informație și nici o relație cu cineva care m-ar fi putut ajuta, rămânerea mea în Germania fost ca
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ar avea obligația să ia măsuri, nu vor lua niciodată aceste măsuri deoarece se spune că sunt direct implicați în toate aceste ilegalități, niciodată nu vor aproba măsuri împotriva propriilor interese materiale. În acelaș timp, orice om cinstit care ar îndrăzni să ridice glasul în numele dreptății, riscă mari neplăceri, s-a ajuns la crime, la pierderi de vieți, ca în cazul viceprimarului din Jud. Harghita, găsit mort cu trei gloanțe în cap, care se spune că a periclitat interesele mafiei lemnului
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
se îngrădiră Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră Și le subjugă munca vieții lor întregi. Eroii merită respect și recunoștință. Îndrăznesc însă să spun că marele eroism nu e neapărat înfăptuit într-un moment de surescitare și de surplus de adrenalină, care împinge la ignorarea instinctului de conservare. Eroism nemărginit consider că este în viața omului de rând, când o femeie
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mai drept... Cu cât treceau însă anii, sărbătorile vechi și frumoase își modificau culoarea și semnificația. În loc de Moș Crăciun, a apărut Moș Gerilă, în loc de Sărbătorile Crăciunului au apărut vacanțele de iarnă, iar Revelionul, a devenit acum „masă tovărășască”. Nimeni nu îndrăznea să vorbească de Nașterea Domnului sau să cânte „steaua sus răsare” ori „trei păstori se întâlniră”. La biserică, chiar în zilele marilor sărbători, era văzut adesea printre credincioși câte un cetățean cu haină lungă de piele, care nota într-un
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Atunci când îl întrebasem, citea Hegel. La Hegel. Trei pagini pe seară. Nu înțelegea mare lucru, dar se chinuia cu un mare filosof. Și De veghe... I-o programase mă-sa mare mai târziu, pentru că era o carte distrugătoare, dar aici îndrăznise o disidență. După ea nu mai citești așa ușor orice idioțenii și risca să lase neparcurse opere fundamentale. El o citise pe furiș, înainte de termen. Fusese indisciplinat și acum parcă se căia. Se simțea cu musca pe căciulă. Printr-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
trans mise nouă peste veacuri, din generație În generație, cu completările În latineasca „de bucătărie“ ale pasagiilor din originalul pârjolit de flacăra feștilei, din vina copistului cu fruntea căzută de oboseală și somn peste aceste texte. Ceilalți profesori ai noștri, neîndrăznind sau incapabili să iasă din litera cărții sau din programă, n-au fost În stare să tre zească interesul nostru tineresc și curiozitatea noastră dragă pentru cronicarii și clasicii noștri, ca și pentru clasicii străini cărora le memorizam papagalicește anul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
blana Încurcată de ciulini a acestui bătrân dulău neîn cre zător și vrednic păzitor al stânei; sau Îndru gând vreun mijloc de Înțelegere, pe limba lui cea aspră, cu acest barbar colțuros și cu mustățile revoltate căruia n-aș fi Îndrăznit să-i răspund când ne batjocorea, cu gravitate și fără gând de glumă, pe noi, toți famenii de astăzi. TOT ÎN BACĂU șI CA șEF DE STAT-MAJOR AL ARMATEI A II-A, l-am Întâlnit pe colonelul Ion Manolescu, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Isac a apărut cu toate caracteristicile ei de la Început de tot și a continuat mai târziu, până la epuizare, cu stăruința unui banal „poncif“ ținând loc de orice altă originalitate. Lucru meritoriu pentru un scriitor ardelean și la care Baudelaire abia Îndrăznea să aspire În ceasurile lui de deznădejde: Je veux créer un poncif! Je veux créer un poncif! [...] RAMIRO ORTIZ ERA UN ITALIAN DIN ACEA NAȚIE MÂNDRĂ de odinioară, mediocrizată prin concursul fatal al istoriei și ajunsă la condiția, aș zice
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
drăguț cu toată lumea, deși purtând nasul cam pe sus, cabrându-se În ele ganța lui vestimentară de salonard flecar, afectat și importan tissim, care-mi vorbea acum cu privirea lui distrată dincolo de umărul meu, poate din fudulie sau poate că neîndrăznind să mă privească În ochi. Cine spunea că În țara românească nu se poate compromite nimeni? ÎNTÂIUL NUMĂR DIN IDEEA EUROPEANĂ A IEȘIT LA 22 iunie 1919. Era În zilele tulburi de după război, când țările de cultură, sleite, suspinau după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unde să pună mai Întâi mâna. Pacea adunase laolaltă câțiva prieteni și apropiase pe unii străini. Intelectuali toți, ei se simțeau răs punzători de orice clipă de inacțiune. Farurile se stinseseră de vreme rea și pe scările rupte trebuia să Îndrăznească cineva până sus cu făclia aprinsă. Gânditori sau literați, ei erau legați, peste gusturile și creațiile personale, de convingerea că inteligența trebuie, cu conștiință și entuziasm, cheltuită ca un bun social. Datoria dintâi era o curățire a drumurilor de ruine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Brătianu, Virgil Madgearu, D. Ioa ni țescu, Bucura Dumbravă, Alice Voinescu, Cora Irineu, F. Ader ca, Dragoș Protopopescu, Charles Drouet, Al. Popescu Telega, P. Grimm, C. Sudețeanu, Marcu Beza, Octav Onicescu, Ramiro Ortiz, ștefan Nenițescu, C. Beldie, Emanoil Bucuța. [...] Aș Îndrăzni să situez la cele două capete ale unei axe psiho logice ideale, imaginată când Încerc să-mi evoc astăzi lumea noastră de la Ideea Europeană - de o parte pe Emanoil Bucuța și de alta pe Cora Irineu; iar ca un suport
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]