9,824 matches
-
mine, da’ tot ne-a acuzat. Zice: Nu știu ce a zis Popa ăsta, nu l-am auzit că a zis ceva contra partidului, dar am impresia că urăște partidul. Are ea impresia... Deci atunci erai condamnat pe impresii... Și i-am șoptit, că era pupitru ei aici și boxa aicea: Anca, Anca, n-oi muri eu pe acolo, și o să ne întâlnim amândoi, să vedem cum ai rămas tu cu impresia asta. I-a căzut poșeta și stiloul din mână, și a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cele mai mari satisfacții, respectând tehnica indicată și regimul de viață ordonată și coordonată științific. În citirea independentă să se respecte următoarele etape, gradând eficiența: citirea textului în gând în prealabil spre a se familiariza cu conținutul; citirea în mod șoptit spre a-și contura cuvintele, intonația; citirea normală, cu voce tare; citirea repetată a aceluiași text, care asigură înlăturarea dificultăților și sporește încrederea. În grupă se recomandă citirea în colectiv, în cor, timp îndelungat, care este antrenantă, încurajantă, căci dispare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
obiectivă sau subiectivă. Nedeterminarea obiectivă are natură sintactică; în interiorul funcției sintactice pe care o realizează, substantivul se caracterizează prin conținut semantic descriptiv. Această valoare semantică este dezvoltată mai ales de substantive care intră în structura predicatului analitic: „Dan întoarse foile, șopti și umbra deveni om.” (M. Eminescu, P.L., p. 48), „Tăcere... e toamnă în cetate.” (G.Bacovia, p. 124), „De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva/ Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceapă-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categoriei gramaticale a diatezei, în alcătuirea planului expresiei mai multor termeni corelativi: • diateza reflexivă: „Când mă privesc într-o fântână/mă văd cu-adevărat în zi/așa cum sunt și-am fost și-oi fi.” (L. Blaga, p. 372) • diateza reciprocă: „Șoptesc cu zgomotul de guri/ Ce se sărută.” (M. Eminescu, I, p.228). „Mai nainte de-a se despărți, își împărțiră câte o basma și se înțeleseră zicând.” (P. Ispirescu, p. 163) • diateza dinamică: „Iar când te văd zâmbind copilărește,/ Se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezinențe libere la nominativ-acuzativ, înscrise în flexiune internă, la genitiv-dativ, sau numai prin flexiune internă (pronumele al câtelea/a câta). Pronumele compus cel ce nu are feminin. Pronumele compus ceea ce are formă de feminin, dar sens neutru: „Urechea lui îi șoptea în gânduri lungi tocmai ceea ce voia el să i se răspundă.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 46) La nominativ-acuzativ dezinențele sunt aceleași cu cele din flexiunea nominală: -i/-e: câți/câte. La genitiv-dativ, dezinențele de caz, diferite în funcție de gen, sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezenta acțiunea: • fie, din perspectiva opoziției aspectuale durativ-momentan, ca durativă: „Vai! tot mai gândești la anii când visam în academii.” (M. Eminescu) • fie, din perspectiva opoziției iterativ-noniterativ, ca iterativă: „Și peste arbori răsfirați / Răsare blânda lună, Ce ne găsea îmbrățișați, / Șoptindu-ne-mpreună.” (M. Eminescu) • fie, concomitent, din amândouă perspectivele: „A noastre inimi își jurau / Credință pe toți vecii, Când pe cărări se scuturau / De floare liliecii.” (M. Eminescu) Predominarea uneia sau alteia dintre valorile aspectuale este adeseori condiționată de conținutul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a fost neliniștit. Verbele copulative lexico-gramaticale (a deveni, a părea etc.) participă la predicație, și prin conținutul lor lexical (insuficient, dar fundamental pentru orientarea actualizării semanticii enunțului), și prin componenta semantică de natură gramaticală, dezvoltată de flectiv: „Dan întoarse foile, șopti și umbra deveni om.” (M. Eminescu) În desfășurarea predicației, copulele lexico-gramaticale își actualizează propriul plan semantic, împlinit prin relația de complementaritate cu un nume (devine, pare + profesor) și împreună cu care actualizează planul semantic al termenului-subiect: Tânărul acela pare/devine profesor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Trebuie să fi ținut bani berechet, gândeau toți băieții de prăvălie.” (E. Barbu) Semiauxiliarul dezvoltă „proiecția enunțării asupra enunțului.” Mai rar se realizează prin acest tip structural funcția de atribut: „... S-o confunde cu atâtea alte adrese pe care le șoptiseră atâția alți răniți, trăgând să moară, în ultimele luni.” (M. Eliade) Semiauxiliarul nu dezvoltă cu verbul principal din sintagmă nici o relație sintactică. El marchează doar, aici, ipoteza sub semnul căreia subiectul vorbitor consideră conținutul informațional obiectiv exprimat prin planul semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Readuc melancolia-mi / Iară ea se face vers.” (M. Eminescu) Prin predicație intră în proces de devenire/de schimbare identitatea sau caracteristici ale subiectului, în funcție de clasa morfologică (adjectiv, substantiv etc.) și de conținutul lexical al numelui predicativ: „Dan întoarse foile, șopti, umbra deveni om.” (M. Eminescu) „Nu! nu mă voi face comediantul acelui rău, care stăpânește lumea...” (M. Eminescu) „S-au făcut ca ceara albă fața roșă ca un măr.” (M. Eminescu) Predicatul descriptivtc "Predicatul descriptiv" Planul semantic al predicației desfășurată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
O. Paler, Viața..., 92) COORDONAREA ADVERSATIVĂTC "COORDONAREA ADVERSATIV|" Coordonarea adversativă se desfășoară între termeni care se asociază în constituirea planului semantic al enunțului sau al unor funcții sintactice în pofida caracterului lor divergent, în mod obiectiv sau în mod subiectiv: „O, șoptește-mi - zice dânsul - tu ochii plini d-eros Dulci cuvinte ne-nțelese, însă pline de-nțeles,” (M. Eminescu, I, 82), „Nu se luptă cu nimeni dar se simte învins.” (L. Blaga, 108) Din acest punct de vedere, al raportului semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bee), capră (mee), broască (oac), curcanul (glu), cucu (cu-cu). Complicarea jocului: pe baza suportului audio, elevii vor fi solicitați să identifice auditiv sunetele / onomatopeea și să o asocieze cu imaginea. fiecare copil va veni la profesor, acesta îi va șopti la ureche numele unui animal, iar copilul va imită mersul animalului și va emite onomatopeea corespunzătoare, ceilalți copii ghicind animalul (joc mim). Observație: Formarea deprinderii de a pronunța corect diferite sunete este un proces dificil, se realizează în timp. Prin
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
aprecia corectitudinea formulelor de adresare, bogăția de idei, comportamentul elevilor. * Următorul joc „Mim” Clasa este împărțită în trei echipe (Steluțele și Brăduții). Câte un elev din fiecare echipă va ieși în fața clasei și va mimă un cuvânt pe care il șoptește profesorului (Moș Crăciun, brăduț, minge, profesor, violonist, munți, ostaș, doctor): Elevul din fața va încerca prin gesturi și mimica să-i facă pe coechipierii lui să depisteze cuvântul spus. Cand coechipierii vor ghici cuvântul, echipa primește un punct. Reguli de joc
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mai zăresc pe dâmburi Cardurile de copii. Rapsodii de toamnă (fragment) de George Topârceanu A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor Cu acorduri lungi de lira I-au răspuns fânețile Toate florile șoptiră, Întorcându-și fetele Un salcâm privi spre munte Mândru că o flamura. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai tarziu o coțofana Fără ocupație A adus o veste n goana Și-a făcut senzație.\ Cică-n munte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și așteptând sfârșitul cel de obște, avem mare bucurie de oaspeți. Fără a mai rosti vreo vorbă, jupâneasa Avramia se întoarse către cele două serve ale sale, care aștepta u la ușa casei mici și, aplecându se spre ele, le șopti porunci prip ite. Pe când oaspeții suiau în casa cea mare, domn ul abate de Marenne auzi cârcâiri de spaimă și bătăi de a ripă în poiată și-l gâdilă o ascuțită plăcere, uitând cu desăvârșire filosofia și sentimentul milei. Gospodina
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
jupâneasa Avramia intră cu zama de găină aburind în străchini, având ș i pe servele sale cu sine, cu alte străchini de zamă și de sarmale . Domnul de Marenne primi în nări mireasma și ochii i se înduioșa ră. - Poftiți, șopti gospodina, cu fruntea plecată, împărțind linguri albe de lemn de paltin și ieși de înd ată cu f emeile. Șătrarul aștepta să-și vadă musafirii gustând. Când observă pe fața lui ava Paul ceea ce aștepta și ceea ce dorea, rânji ușor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
eram așa de aprins, încât i-am mărturisit mai multe decât se cuvenea. Atunci bătrâna a susp inat și și-a adus aminte de iubirile și nefericirile tinereților ei și m-a mângâiat, încredințându-mă că va găsi vreme să șoptească fetei ceea ce doream. - Iată ce se cheamă operă de binefacere. Acea stă domn iță Ruxanda, prințule, este desigur aceea despre care am auzit în Franța și în Polonia. A fost fiică a Voievodului Vasile Lupu și soață nefericită a lui
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat și precipitat de bătută”... Invitați să-i degustăm vinul, Manole Arcașu se mândrea, șoptindu-ne, ca o binecuvântare: „e COTNARIUL meu de viață lungă...” Fără discuție, scriitorii care au scris despre Cotnari și vinul de aici sunt mult mai numeroși. Lucrările literare ale profesorului Avram D. Tudose și ale inginerul ui Ion N eamțu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
arătări. Deodată își ia zborul, căci se aud fâlfâiri de aripi în văzduhul mohorât.Violetul amurgului nu lasă ca tălpilor cu codiță să li se observe culorile. De departe, se aude glasul plăpând și firav al unui greieraș. Frunzele își șoptesc una celeilalte: despre ce oare ? Vorbesc despre concertul unei vrăbiuțe care, în timpul zilei, le chema pe puținele rămase cu dânsa printr-un semn: Cip-cirip ! Un vânt sălbatic ia tălpile de pe brațele arătărilor care rămân goale și pustii. Plantele, iarba și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
o prietenie veșnică, triumfală și o fericire durabilă. Visam de bucurie și-mi vedeam vacanța ca un fulg ce-mi purta mereu numai fericire. Simona Palade A PLECAT CIRCUL Iată că a sosit și clipa când ochii mi se umbresc șoptind : A plecat circul ! Împreună cu Alina, prietena mea cea mai bună, ne uităm la locul unde aseară încă se înălța o cupolă multicoloră ce acoperea arena circului. Aceasta era înconjurată de scaune așezate în trepte din ce în ce mai înalte spre margini, pentru ca spectatorii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
lângă mine și, parcă, ghicind starea mea, mi s-a așezat alături și, clipe lungi și dese ca umbra unei păduri am stat una lângă alta. Mama, buna și răbdătoarea mea mamă, cea care a păstrat tăcerea și magia momentului. Șoptind aproape, mi-a spus o poveste cu Zâna Zăpezilor care se numea Iarna. Și Iarna asta era frumoasă și mereu simpatică pentru copii. Atunci când ea sosește, își trimite mai întâi curtea regală, așa cum îi stă bine unei prințese. Ei, bine
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
universul ei, te vei simți într-adevăr iubit și protejat Cartea reprezintă o sursă inepuizabilă de informare, fără de care ai fi trist și nefericit. Doamna literelor va fi mereu cu tine ori de cîte ori vei fi trist sau nefericit, șoptindu-ți dulci cuvinte sfinte, cântându-ți frumusețile pământului ca o vioară fermecată. Universul cărții este singurul din care poți să afli tot ce te interesează, foșnetul de mătase al paginilor te vrăjește, astfel încât uiți de toate grijile și supărările tale
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
magic MAMA. Lumea magică a cuvintelor a luat ființă odată cu șirul literelor din alfabet, odată cu cărțile ce au fost scrise și prețuite de oamenii înțelepți. Marea este o părticică din alfabet și vorbește cu valurile ei frumoase, încercând parcă să șoptească ceva. Munții, podișurile și câmpiile vorbesc și ei cu crestetele lor, încercând să ne deslușească tainele veșniciei. Dacă nu ar exista cuvântul, nimic pe lume nu ar avea sens. În noi există sentimentul și bucuria de a citi ce este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
universul ei, te vei simți într-adevăr iubit și protejat. Cartea reprezintă o sursă inepuizabilă de informare, fără de care ai fi trist și nefericit. Doamna literelor va fi mereu cu tine ori de cîte ori vei fi trist sau nefericit, șoptindu-ți dulci cuvinte sfinte, cântându-ți frumusețile pământului ca o vioară fermecată. Universul cărții este singurul din care poți să afli tot ce te interesează, foșnetul de mătase al paginilor te vrăjește, astfel încât uiți de toate grijile și supărările tale
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Tot ce-mi vine în minte exprimă o stare de bucurie. Dar din ce este formată ea ? Aaa !..din sentimente dulci, împletite cu amintiri dureroase. Dar toate sunt formate doar din cuvinte. Până și propria conștiință este gata să-mi șoptească cuvinte. Acum observ că orice aș vrea să fac, să exprim, nu se face decât prin cuvinte. Nu pot face chiar nimic fără cuvântul cuvânt. La început, a fost cuvântul..Marele filozof Origen, la versetul acesta, a scris 18 cărți
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a unei linii melodice predominant cromatice (desfășurată în sens descendent), precum și prin aportul sonorității disonante a intervalului de cvartă mărită plasat în debutul celui de-al treilea motiv, realimentând în mod evident stridența sonoră. Astfel, asistăm la un ritual magic șoptit de rezonanțele misterioase ale vibrațiilor celeste ce alunecă pe razele luminii selenare, aurind conturul formelor în tainica feerie a nopții. La nivelul primei măsuri, efectul pedalei de rezonanță se va activa în mod anticipativ (pe parcursul pauzei introductive) în scopul de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]