9,827 matches
-
2016 , considerăm că excepția de neconstituționalitate formulată trebuia respinsă ca inadmisibilă pentru motivele care vor fi arătate în continuare. 2. Controlul de constituționalitate inițiat, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, de Avocatul Poporului este unul abstract, a posteriori și direct. Ceea ce interesează cauza de față este caracterul abstract al acestui control de constituționalitate [a se vedea și Decizia nr. 1.167 din 15 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din
DECIZIE nr. 541 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276201_a_277530]
-
motivele care vor fi arătate în continuare. 2. Controlul de constituționalitate inițiat, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, de Avocatul Poporului este unul abstract, a posteriori și direct. Ceea ce interesează cauza de față este caracterul abstract al acestui control de constituționalitate [a se vedea și Decizia nr. 1.167 din 15 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011]. Astfel, chiar dacă sesizarea Avocatului Poporului este denumită chiar prin
DECIZIE nr. 541 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276201_a_277530]
-
obiectul dreptului de proprietate privată reconstituit în temeiul Hotărârii Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrița-Năsăud nr. 825 din 9 noiembrie 2007, confirmată prin hotărâri judecătorești. În analiza pe care Curtea a realizat-o într-un control abstract de constituționalitate, aceasta nu a putut avea în vedere întreaga problematică de fapt, întrucât Curtea nu cunoaște dacă într-adevăr există o atare suprapunere sau dacă există erori sau nu în măsurătorile realizate și modul de transpunere normativă a acestora
DECIZIE nr. 541 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276201_a_277530]
-
a nu denatura sensul demersului constituțional, acela de a viza o problemă de constituționalitate existentă, așadar, actuală. 4. În lipsa unor date concrete, este greu de admis că instanța constituțională avea competența de a se pronunța, într-un control de constituționalitate abstract, asupra unei asemenea excepții de neconstituționalitate care a depășit sfera strict normativistă. Soluția solomonică la care a ajuns exprimă, de fapt, un truism în sensul că orice reglementare legală este constituțională în măsura în care nu încalcă Constituția. 5. În condițiile enunțate anterior
DECIZIE nr. 541 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276201_a_277530]
-
în afara/în lipsa verificării incidenței ipotezei, respectiv a nesocotirii dispoziției normei substanțiale. Ceea ce trebuie reținut este că într-un veritabil stat de drept, suplețea, verticalitatea, claritatea și, în fine, chiar logica legii nu pot și nu trebuie să reprezinte niște repere abstracte care rămân de domeniul teoreticului, ci este necesar ca acestea să concretizeze și să caracterizeze deopotrivă activitatea de edictare, cât și cea de interpretare și aplicare a normelor, demersuri indisolubile și interdependențe. 32. Accesibilitatea legii privește, în principal, aducerea la
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
fi asimilate cu cele ce rezultă dintr-un act de reglementare primară. Efectul relativ al acestui tip de hotărâre nu se referă la un raport juridic concret dintre consumator și profesionist, raportată la un anume litigiu, având în vedere controlul abstract efectuat de judecător în baza art. 12 și 13 din Legea nr. 193/2000 , în sensul că nu este apărat un drept subiectiv propriu al titularilor dreptului de sesizare, întrucât ipoteza normativă a dispozițiilor legale criticate vizează contenciosul de ordine
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
are la bază introducerea în materia procesual penală a principiului oportunității urmăririi penale. Din această perspectivă, art. 318 din Codul de procedură penală stabilește care sunt condițiile de aplicare a renunțării la urmărirea penală. Prima dintre acestea vizează pericolul social abstract al infracțiunii, aprecierea asupra oportunității urmăririi penale fiind condiționată de legiuitor de pedeapsa prevăzută de lege pentru sancționarea infracțiunii care constituie obiectul urmăririi penale, respectiv pedeapsa amenzii ori cea a închisorii de cel mult 7 ani. În ceea ce privește criteriile în baza
DECIZIE nr. 33 din 11 decembrie 2015 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: dacă judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de renunţare la urmărire penală are posibilitatea ca, în urma admiterii plângerii, să schimbe soluţia din renunţare la urmărirea penală în clasare atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268484_a_269813]
-
din Codul penal anterior. În art. 318 din Codul de procedură penală sunt stabilite condițiile care se cer a fi îndeplinite pentru a se dispune o soluție de renunțare la urmărirea penală. O primă condiție se referă la pericolul social abstract al infracțiunii, și anume infracțiunea să fie pedepsită de lege cu pedeapsa amenzii ori pedeapsa închisorii al cărei maxim special să nu depășească 7 ani. Referitor la criteriile în baza cărora procurorul poate decide dacă este oportun sau nu să
DECIZIE nr. 33 din 11 decembrie 2015 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: dacă judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de renunţare la urmărire penală are posibilitatea ca, în urma admiterii plângerii, să schimbe soluţia din renunţare la urmărirea penală în clasare atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268484_a_269813]
-
împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, întrucât și-ar pierde caracterul concret (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 766 din 5 iunie 2011 , sau Decizia nr. 338 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
mai jos se definesc după cum urmează: a) schemă de ajutoare - orice act pe baza căruia, fără să mai fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului în mod general și abstract, precum și orice act pe baza căruia pot fi acordate ajutoare care nu sunt legate de un proiect specific, uneia sau mai multor întreprinderi, pentru o perioadă nedefinită de timp și pentru o valoare nedefinită; ... b) producția agricolă primară - producția de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 45 din 23 octombrie 2015 (*actualizată*) privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270331_a_271660]
-
fi asimilate cu cele ce rezultă dintr-un act de reglementare primară. Efectul relativ al acestui tip de hotărâre nu se referă la un raport juridic concret dintre consumator și profesionist, raportată la un anume litigiu, având în vedere controlul abstract efectuat de judecător în baza art. 12 și 13 din Legea nr. 193/2000 , în sensul că nu este apărat un drept subiectiv propriu al titularilor dreptului de sesizare, întrucât ipoteza normativă a dispozițiilor legale criticate vizează contenciosul de ordine
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
consumator, se menține până când utilizarea unei clauze-tip practicată de profesionist este constatată ca fiind abuzivă în cadrul unei acțiuni în încetare, în condițiile art. 12-13 din Legea nr. 193/2000 . Această acțiune, în urma căreia judecătorul efectuează un control de tip abstract, nu are în vedere o anumită clauză concretă inserată într-un contract. Cele două categorii de acțiuni nu se confundă, ele având o tipologie diferită. Astfel, nu pot fi întrunite condițiile autorității de lucru judecat prevăzute de art. 430-431 din
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
epurare a apelor uzate și biogaz ( Hotărârea Guvernului nr. 443/2003 ) Schemă de ajutor de stat - orice act în baza căruia, în condițiile îndeplinirii anumitor criterii, pot fi acordate ajutoare individuale unor întreprinderi definite în cadrul actului, în mod general și abstract și orice act în baza căruia un ajutor care nu este legat de un proiect specific poate fi acordat uneia sau mai multor întreprinderi pentru o perioadă nedefinită și/ sau într-o valoare nedefinită. Sistemul Unic de Management al Informației
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.287 din 30 iulie 2008 , privind cererea de propuneri de proiecte şi ghidul solicitantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273438_a_274767]
-
dezvoltării regionale prin realizarea de investiții, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole", denumită în continuare schemă, în baza căreia pot fi acordate alocări specifice individuale întreprinderilor definite în mod general și abstract, cu respectarea prevederilor art. 13 și 14 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, publicat în
ORDIN nr. 854 din 15 iulie 2016 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 3.433/2015 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273702_a_275031]
-
decembrie 2015, că individualizarea sancțiunilor de drept penal este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabilește normativ pedepsele și celelalte sancțiuni de drept penal, prin fixarea unor limite minime și maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă în abstract importanței valorii sociale ocrotite prin săvârșirea faptei incriminate, iar, pe de altă parte, judiciară - pe care o realizează judecătorul în cadrul limitelor stabilite de lege. 16. Cu acel prilej, Curtea a subliniat importanța individualizării legale a sancțiunilor de drept penal prin
DECIZIE nr. 256 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273743_a_275072]
-
obiectivului(lor). Riscul se măsoară în termeni specifici impactului și probabilității. Schemă de ajutor de stat - orice act în baza căruia, în condițiile îndeplinirii anumitor criterii, pot fi acordate ajutoare individuale unor întreprinderi definite în cadrul actului, în mod general și abstract și, orice act în baza căruia un ajutor care nu este legat de un proiect specific poate fi acordat uneia sau mai multor întreprinderi pentru o perioadă nedefinită și/sau într-o valoare nedefinită. Sistem electroenergetic național (SEN) - sistemul electroenergetic
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.286/2008 privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte de investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate, din cadrul operaţiunii 4.1c) "Investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate" din axa prioritară 4 "Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice" a Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273524_a_274853]
-
scheme, se aplică următoarele definiții: 1. schemă de ajutoare - înseamnă orice act pe baza căruia, fără să mai fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului în mod general și abstract, precum și orice act pe baza căruia pot fi acordate ajutoare care nu sunt legate de un proiect specific uneia sau mai multor întreprinderi, pentru o perioadă nedefinită de timp și pentru o valoare nedefinită; 2. întreprindere - în baza art. 1
SCHEMA DE AJUTOR DE STAT din 2 august 2016 Sprijin acordat întreprinderilor pentru investiţii necesare dezvoltării, modernizării sau adaptării infrastructurii silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274061_a_275390]
-
pe de altă parte, în ipoteza normativă a art. 146 lit. c) din Constituție, sesizarea Curții Constituționale nu se face prin încheiere pronunțată de instanța judecătorească, în speță nefiind incidente reglementările referitoare la ipoteza unui control concret, ci a celui abstract de constituționalitate. 42. Curtea constată că art. 146 alin. (11) din Regulamentul Senatului este, de asemenea, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind lipsit de precizia de care trebuie să fie caracterizată o normă juridică. Reglementarea criticată - referindu-se
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
sensul anulării conexării sau a dispunerii acesteia (în cazul când instanța ulterior învestită a respins cererea de conexare), pare a nu mai avea nicio consecință practică. Or, drepturile și libertățile fundamentale reglementate prin Constituție trebuie să fie efective, și nu abstracte sau iluzorii, tocmai pentru a asigura un nivel ridicat de protecție subiectelor de drept*4). *4) A se vedea, în acest sens, ad similis, Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 170 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272115_a_273444]
-
prin lege a sancțiunilor de drept penal: pedepse, măsuri educative și măsuri de siguranță. În această etapă, legiuitorul stabilește pedepsele și celelalte sancțiuni de drept penal, prin fixarea unor limite minime și maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă, în abstract, importanței valorii sociale ocrotite prin incriminare. În cadrul acestei operațiuni, "trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental care face obiectul limitării impuse de sancțiune și valoarea socială a cărei protecție a determinat limitarea" (M. Cobo del Rosal, T.S. Vives Anton, "Derecho
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
citată anterior, că individualizarea sancțiunilor de drept penal este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabilește normativ pedepsele și celelalte sancțiuni de drept penal, prin fixarea unor limite minime și maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă în abstract importanței valorii sociale ocrotite, iar, pe de altă parte, judiciară - pe care o realizează judecătorul în cadrul limitelor stabilite de lege. Curtea a subliniat importanța individualizării legale a sancțiunilor de drept penal prin aceea că legiuitorul nu poate să confere judecătorului
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
și anume de stabilirea faptului dacă obligarea la despăgubiri, printr-o hotărâre a unei instanțe civile, poate constitui un impediment în sensul art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție. Or, condiția ca întrebarea să tindă la interpretarea în abstract a unor dispoziții legale, iar nu la stabilirea modului de aplicare concretă a acestor dispoziții în cauza de față, reprezintă, de asemenea, o condiție de admisibilitate a întrebării formulate. A subliniat că, în cauză, apelul exercitat vizează stabilirea unei chestiuni
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Instanța observă că măsura criticată urmărește un scop legitim - executarea obligațiilor statului rezultând din legislația adoptată în materia despăgubirilor este o măsură adecvată -, capabilă în mod abstract să ducă la îndeplinirea scopului urmărit de asigurare a tuturor plăților și este o măsură menită să păstreze un just echilibru între cerințele de interes general referitoare la funcționalitatea sistemului bugetar în general și al celui de despăgubiri în special
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic, primește din partea gestionarului fondului cinegetic o cotă de 81% din tariful de gestionare a fondului cinegetic. Prin urmare, în privința caracterului adecvat al măsurii, constată că aceasta este adaptată și este capabilă, în abstract, să îndeplinească exigențele scopului urmărit, respectiv vânătoarea se va face doar în baza unei autorizații de vânătoare și doar cu plata unei sume ce ar putea fi interpretată ca echivalent pentru despăgubiri în cazul limitării dreptului de proprietate. În schimb
DECIZIE nr. 295 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274219_a_275548]
-
3.1.8.1.2. În redactarea proiectului raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele principii: a) prezentarea constatărilor într-o manieră pertinentă și incontestabilă; ... b) evitarea utilizării expresiilor imprecise, a stilului eliptic de exprimare, a limbajului abstract; ... c) promovarea unui limbaj simplu și uzual și a unui stil de exprimare concret; ... d) evitarea redactării jignitoare și tendențioase; ... e) prezentarea succintă a constatărilor pozitive și prezentarea detaliată și fundamentată a constatărilor negative; ... f) ierarhizarea constatărilor în funcție de importanță; ... g
ORDIN nr. 288 din 5 mai 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261831_a_263160]