9,371 matches
-
retragerea Marii Britanii din MRS. Astfel, relația franco-germană a devenit foarte tensionată, de asemenea făcând ca Germania să fie vulnerabilă în fața acuzației că se folosea de poziția sa pe piețele valutare europene pentru a impune costurile unificării asupra vecinilor săi. Această acuzație este sprijinită de eșecul politicienilor germani de a urma sfatul oferit de Bundesbank, care a emis avertizări cu privire la rapiditatea unificării economice și monetare germane (Lippert și Stevens-Strohmann, 1993, p. 41). Politicienii germani păreau dispuși să suspende imperativele Bundesbank atunci când miza
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și 118). Japonia are un rol limitat în băncile de dezvoltare multilaterale regionale și globale, cu excepția ADB, unde deține un rol principal. De asemenea, acest comportament a atras critici potrivit cărora Japonia încearcă să stabilească o hegemonie regională în Asia. Acuzațiile au devenit puternice mai ales după ce Malaezia a cerut în 1991 să se creeze Gruparea Economică din Asia de Est (EAEG) care să fie condusă de Japonia. Spre deosebire de alte instituții economice regionale, propunerea ar fi inclus Japonia, dar ar fi
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
drepturilor omului și de extinderea necondiționată a aranjamentelor comerciale ce decurg din statutul Națiunii Celei Mai Favorizate (MFN) (Gu, 1996, p. 312). Decizia Chinei de a se alătura MTCR poate părea surprinzătoare pentru că acesta avea ca țintă China, după apariția acuzațiilor potrivit cărora ea a oferit tehnologia rachetelor Arabiei Saudite, Pakistanului, Iranului și Siriei. Totuși, China s-a alăturat MTCR numai după ce SUA au acceptat să anuleze sancțiunile din domeniul înaltei tehnologii, și a subliniat că angajamentul său nu este în
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Totuși, China s-a alăturat MTCR numai după ce SUA au acceptat să anuleze sancțiunile din domeniul înaltei tehnologii, și a subliniat că angajamentul său nu este în nici un caz ireversibil (Godement, 1997, p. 102). Mai mult, au existat în continuare acuzații că RPC încalcă regulile regimului (Mullins, 1995, p. 138). Astfel, conform predicțiilor neorealiste, MTCR fie este atât de slab încât nu impune constrângeri reale asupra transferurilor de rachete ale Chinei, fie este ineficient, probabil. În cele din urmă, aspecte ale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de peste un deceniu din domeniu nu a reușit să ofere un cadru general pentru analiza ordinii post-Război Rece. Prin urmare, el evită această abordare în favoarea unei analize pe baze istorice (Clark, 2001, p. 36). Dacă este corectă, ea reprezintă o acuzație gravă la adresa dezbaterilor din teoria relațiilor internaționale din ultimele două decenii. Abordările sistemice presupun că sfârșitul Războiului Rece ar fi trebuit să reprezinte o situație ideală, atât cât se poate, pentru testarea și rafinarea teoriilor concurente. Totuși, potrivit unei viziuni
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
luarea de contramăsuri pentru a face față amenințărilor teroriste internaționale vor avea impact asupra capacității SUA de a-și menține poziția globală în viitor. Argumentele în favoarea stabilității, precum cele oferite de Kennedy și Wohlforth sunt, așadar, îndoielnice, și vulnerabile la acuzația potrivit căreia cei doi autori exagerează, la rândul lor, succesele militare americane de scurtă durată în detrimentul analizei dificultăților interne și internaționale de lungă durată, cu care SUA se vor confrunta, probabil, ca urmare a susținerii acestei strategii. În mod ironic
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
al Universității din București, susținând teza Filosofia lui Tolstoi, tipărită în 1944. Din 1947 e reîncadrat ca șef de lucrări, iar din 1949 șef al Catedrei de slavistică la Universitatea din Iași. Va fi înlăturat din învățământ în 1952, sub acuzația de „naționalism șovin”, „reacționarism” etc. În 1958 este rechemat la Universitate, unde predă istoria literaturii ruse. Este autorul unor studii despre Al. Mateevici, Antioh Cantemir, N. Dobroliubov, N. Cernâșevski, Lev Tolstoi, Alexei Tolstoi, Al. Pușkin, M. Șolohov, K. Fedin ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287413_a_288742]
-
publicistică, cu articolul Câteva considerații asupra spiritului critic în istoria culturii române (1/1905), capitol din viitorul studiu Spiritul critic în cultura românească. În alt articol, Doi critici și mai mulți scriitori (2/1905), Ibrăileanu demonstrează lipsa de fundament a acuzațiilor aduse de H. Sanielevici operei lui M. Sadoveanu, iar în articolul Poporanismul (3/1906), precizează că ideea „întoarcerii la popor”, promovată de „Sămănătorul”, aparține curentului de la „Dacia literară” (1840). După cinci numere, C. n. își încetează apariția. Seria a doua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
compensație, splendidei, atotbinefăcătoarei și istoricește repetatei înfloriri a umanismului creștin". Un adevăr aproape ignorat de conștiința publică. Între cauzele marginalizării martiriului e faptul că au fost puține situații în care s-a apelat la reacții de răspuns prin proteste sau acuzații, creștinismul încă de la origini definindu-se prin iertare, iar persecuțiile de orice nivel au fost asumate de creștini ca un dar al milei lui Dumnezeu. În pofida unei lungi istorii a martiriului, credința nu s-a modificat și nici nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
alt oraș din țară. Așadar numai ușurință patriotico-democratică, numai tendință de risipă a banilor publici nu i se poate imputa acestui consiliu. Cu mijloace puține a gospodărit totdeauna bine (Agenția Havas ne comunică..., "Timpul", 2 mai 1880). Sînt argumente în contra acuzațiilor de la foaia lui C.A. Rosetti că Iașul, Consiliul comunal ar fi refuzat cele zece milioane acordate în domenii. Și poetul limpezește situația reală și motivația refuzului: Nu vor fi voind oamenii să primească, sub denumirea de zece milioane, o
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
populației, publicat sub numele de Kinsey Report, a spulberat orice iluzie asupra acestei, omenești, chestiuni), ci pentru că acolo este drastic pedepsit orice abuz de putere care ia această formă (forțarea subordonaților sau a studenților să presteze servicii sexuale este o acuzație cu efecte devastatoare, imediate, pentru cariera celui în cauză). Mi-am zis, deci, că date fiind și circumstanțele agravante (încercarea lui de a o șterge rapid din America), dosarul e închis și justiția americană își va urma cursul, în ciuda spectacolului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
SUA. De aceea spuneam că, acum, cheia întregii afaceri stă în mâinile procurorului (pentru cei interesați, cel mai serios și detaliat dosar al chestiunii pe http://www.lefigaro.fr/politique/affaire-dsk/ ), pentru că el ar putea să nu mai dea curs acuzațiilor și, atunci, nu ar mai fi proces penal, iar DSK ar ieși imaculat din punct de vedere legal (nu există publicitate negativă pentru un politician!) și s-ar putea întoarce victorios în Franța, unde, ca un erou în lupta împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
câștige niște bani drept compensație și i-a spus iubitului din pușcărie, într-un idiom tradus cu greu de poliție, că "știe ea ce face". Schimbă această declarație realitatea faptei, adică agresiunea probată de evidențe materiale, așa cum susținea inițial procurorul? Acuzația, dublată de aceste evidențe criminalistice, probate științific, ar fi adus, în 99,99% din cazuri, proces, și, aproape sigur, condamnare. Este oare DSK membru al unei minorități alese, de 0,01%, pentru care chiar un procuror care-și riscă cariera
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dantura aurită rup ușa cabinetului directorial amenințând și răcnind să li se execute imediat doleanțele și mofturile loazelor lor; fătuci isterice, lejer alfabetizate, de la televiziuni care spurcă mediul public, interoghează în direct, obraznic și inchizitorial, profesori asupra cărora plutește nu știu ce acuzație încă nedemonstrată; iar la clasă, ce să mai spui: hârțogăraia inutilă, stufoasele și cretinele activități extracuriculare îl sufocă pe bietul profesor în contextul în care conținutul materiei pe care o predă la clasă este ultima dintre grijile acestuia, biet proletar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
zilnic, de exemplu) și care nu au nimic de-a face cu personajele murdare, dominate de alcool și de rea-credință pe care ni le-a tot prezentat mass-media de scandal. Apoi, cerințele elementare ale societății democratice ne spun că orice acuzație trebuie sprijinită de probe. Atunci când este pusă la îndoială buna-credință a unui judecător, legea ne cere să aducem și probe care să sprijine o astfel de interpretare. În lipsa flagrantului, e greu, bineînțeles, de dovedit că o decizie judecătorească a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și-au încheiat operațiunea în nordul Fâșiei Gază (urmând șase luni de încetare a focului); la 28 septembrie, premierul israelian, Ehud Olmert a demisionat ca urmare a implicării în câteva dosare de corupție (la 26 noiembrie a fost pus sub acuzație, Tzipi Livni fiind mandatata să organizeze noul guvern israelian); la 15 octombrie, Siria și Libanul au stabilit relații diplomatice pentru prima dată (după 60 de ani) de la proclamarea independenței, acesta fiind un prim pas către normalizarea relațiilor bilaterale (marcate de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
asistență.762 Situația minorităților, în mod special a minorității arabe din Israel, extinderea construirii de locuințe evreiești, restricțiile de mișcare și de liberă trecere în (și dinspre) Gază și Cisiordania, continuarea demolării caselor aparținând palestinienilor, precum și detenția administrativă (fără o acuzație formală, inclusiv a minorilor), reprezintă alte probleme semnalate de UE în convorbirile/dezbaterile sale cu autoritățile israeliene. În pofida acestor carențe, Comisia Europeană a continuat să sprijine activitățile privind implementarea Planului de Acțiune pentru statul Israel, în 2008 fiind alocată o
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
orice caz, dorința de a ieși din banal, din serie, din obișnuitul biografiei comune. Aceste considerații nu exclud, firește, pozițiile contrarii. Cei mai mulți autori de jurnale sunt conștienți de interpretarea ce se poate da gestului lor. Ei prevăd nu numai posibilele acuzații, dar și neajunsurile practice ale demersului În care s-au angrenat: confruntarea cu sine, pericolul exagerărilor, primejdia perceperii greșite a deciziei de a ține un jurnal. În orice caz, orgoliul autoportretizării conduce, În viziunea lui Jean Rousset, la trei variante
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
confesiv devine opera de creație prin Însuși actul enunțării, răsfrânt asupra locutorului. În fine, cunoașterea de sine se Împotmolește În echivocul Întreprinderii 30. Mobilul analizei eului nu e niciodată clar. El ezită (fără să-și dea seama) Între justificare și acuzație, Între eliberare și Înlănțuirea În compromis, Între recuperarea prin cuvânt și risipa prin aluzii ori imagini nebuloase. Cei mai mulți autori de jurnale se rezumă la a spune că jurnalul este o Întreprindere strict particulară: pentru mine Însumi. În loc să vadă implicațiile genului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
formă de reacție la incriminări. Anna Freud stabilește, În analiza energiei pulsionale inconștiente, termenul care, aplicat În studiul jurnalelor intime, redă una din dimensiunile sale ne-literare: termenul de recriminări profilactice 38. Autorul de jurnale Își pregătește alibiuri pentru eventualele acuzații. El trăiește cu privirea În trecut, cu ochii țintă la agresivitățile zilei care i se scurge printre degete, dar cu gândul la versiunea definitivă, din pagină. Versiunea pe care o va impune, cuvintele prin care răspunde astfel cuvintelor ofensatoare. Jurnalul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
1994:20]. Un atare principiu îl poate disculpa parțial pe Adam, avînd în vedere că "incompetența (ne)vinovată" este un viciu inerent sistemului de organizare a lumii însăși. În consecință, generalizat fiind, acest viciu nu mai poate fi considerat o acuzație foarte gravă la adresa individului însuși. Adam și-a atins nivelul de "incompetență edenică" în momentul în care a cunoscut binele amestecat cu răul; și atunci a fost "promovat prin cădere". În virtutea acestui principiu se pare că așa cum autorii menționează "niciodată
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Ghidul mincinosului (Dale 1992) este clasificată de librari drept o carte umoristică, după cum a fost și intenția celui care a editat-o. În ciuda riscului de a fi dați în judecată pentru calomnie sau defăimare, oamenii se lansează mai ușor în acuzații de minciună la adresa cuiva decît în alte atacuri la persoană. Max Black (1983:117-118) oferă un exemplu ilustrativ pentru o lansare aproape frivolă într-o acuzație de acest gen, cînd citează o afirmație făcută de către Mary McCarthy în privința textelor scriitoarei
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fi dați în judecată pentru calomnie sau defăimare, oamenii se lansează mai ușor în acuzații de minciună la adresa cuiva decît în alte atacuri la persoană. Max Black (1983:117-118) oferă un exemplu ilustrativ pentru o lansare aproape frivolă într-o acuzație de acest gen, cînd citează o afirmație făcută de către Mary McCarthy în privința textelor scriitoarei Lillian Hellman: "Am spus odată într-un interviu că fiecare cuvînt pe care îl scrie este o minciună, incluzînd prepozițiile și articolele". Black nu se poate
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fost adevăratele mele sentimente în privința petrecerii, vor spune că sînt un mincinos. În viziunea lucrării de față, majoritatea așa-ziselor minciuni sociale nu sînt de fapt minciuni, deoarece ele nu au scopul de a induce în eroare. Înșelătoria neintenționată și acuzațiile nejustificate apar atunci cînd există o discrepanță între punctul de vedere al celui care face afirmația, indiferent dacă minte sau nu, și percepția celui care a receptat mesajul. După cum vom vedea și mai tîrziu, acest gen de discrepanță nu apare
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
despre prezent sau trecut. (Phillips 1991) Parlamentarii, fie ei miniștri sau politicieni cu alte funcții, sînt uneori prinși cu minciuna cînd fac afirmații neadevărate asupra unor lucruri care s-au întîmplat în trecut, și atunci sînt acuzați de nesinceritate. Aceste acuzații au de obicei o tentă accentuată de indignare, pentru a arăta clar că, în acest context, spre deosebire de alte medii electorale, este greșit să se mintă. Același lucru îl sugerează și un comentariu poetic asupra afacerii Profumo din 1963. John Profumo
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]