10,318 matches
-
legionar. Pe urmă o iarnă am stat pe un bac pentru grâne... Acolo cum se trăia? Ne-o’ pus niște paturi din fier, cu tablă, și fără rogojină, fără nimica, dormeam direct pe ale. Și până pe la 2-3 noaptea când adormeam, tremuram, și ne încălzeam din tremurat, pur și simplu. Și să dormi pe un frig din ăla crunt cum o fost pe Dunăre... nu o fost ușor. Norocul meu că nu m-am îmbolnăvit de plămâni, de una, alta, că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pe ălalalt anchetator, și o trebuit să le desenez unde-i pus pistolul... Și dac-am recunoscut că am armă rezultatul a fost că m-o trimis să dorm. Și partea rea a fost că n-am putut să mai adorm. Înspre dimineață parc-am moțăit ceva, în fine. Dom’ne, m-au chemat în ziua următoare iar la anchetă pe la ora unșpe, așa: No, da’ pușca unde-i? Am rămas trăznit. Dom’ne, eu aveam un pistol... 7,65, Bayerische
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
poartă. Pă cine? Pă noi, pă cine? Cât timp îs și eu cu voi, în poartă nu rămâneți. Să mă scuipați în gură dacă rămâneți voi deseară la poartă. Mă gândeam așa întru mine: Astea o fi ceva vorbe de adormit copii. Dar ăla răspundea de noi, și sergentul major numa’ supraveghea cum lucrăm... Acuma când ne-am întors seara, cum am intrat pe poartă... ofițerul de servici care ne prelua strigă: Alinierea. Și zice șeful de escortă: ăi’ doi să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dat și eu telefon la vară-mea asta, și a venit George Serafim, nepotu’ meu, și m-a luat din Gara de Nord, și m-a dus la ei acasă, pe dr. Manolescu, nr. 10, unde de seara până dimineața n-am adormit. I-am povestit prin ce-am trecut, io am aflat ce s-a întâmplat pe-acas’ pe la mine pe-aci... ce face fata... că în pușcărie eu am primit divorț de la prima soție, cu care am o fată... Și stând de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și acolo, și să accidenta mulți... Și a’ fost multe zile că ne-au bătut la carceră. Aia era cât o sobă de mică, doar cât încăpea omu’... și un nenorocit de milițian a băgat sârmă ghimpată înăuntru, că mai adormeai și te rezemai de perete... Și nu puteai să te mai rezemi că te înțepa sârmele alea ghimpate și trebuia să stai numa’ așa... Nu era ușor... Care făcea câte o greșeală ce nu le convenea lor mergea acolo. Te
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ultima trebuie să plece îndată, din cauză că fratele ei Taxis e foarte bolnav. Dejunat. Orele 3-4 mers cu trăsura, cu mama și Elisabeta, la Josephslust. Minunat de înverzit, cald. Ora 5 intru la papa, el mă recunoaște și mă îmbrățișează, dar adoarme iarăși imediat după aceea. Priveliște tristă, rămân o jumătate de oră, de față mama și Koch. Ora 6½ cinat în sala pangermană. Pe terasă. Seara ceai și whist. Ora 10 în pat. Noapte minunată. Papa doarme mai liniștit. Joi, 16
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
liniștit. Joi, 16/28 mai Papa se scoală la ora 8. Mergem toți împreună la el la ora 9, dânsul se bucură că ne vede, vorbește puțin. Curând devine însă confuz, mă întreabă „dacă mai este cadavrul în casă”, apoi adoarme și la ora 10½ este dus în pat. Ora 12 dejunăm en famille. Jucat biliard cu Philipp. Ora 4 cu el și cu Fritz o promenadă, pe drum însă am fost avertizați să ne întoarcem, căci este pericol, pulsul a
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu sens gramatical este puțin numeroasă; se întâlnesc în flexiunea adjectivului, în exprimarea categoriei gramaticale a intensității; prefixele arhi-, stră-, supraetc. exprimă superlativul: străveche, supraaglomerat, arhicunoscut. În flexiunea verbală prefixul aexprimă un sens aspectual, dar caracterizează numai două verbe: a adormi și a amuți. Observații: Întrebuințarea ca morfeme gramaticale a prefixelor este accidentală; ele nu ating, nici generalitatea sufixelor (se, de exemplu este morfem de m.m.c.p. pentru toate verbele), nici caracterul lor sistematic. • dezinențele: morfeme care urmează altor sufixe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a doi poli temporali în interiorul subiectului; subiectul trece printr-un proces de transformare, evoluție sau involuție; timpul gramatical explicit, exterior, intră în complementaritate cu o temporalitate semantică implicită, interioară: a deveni, a evolua, a înflori, a îmbătrâni, a înnopta, a adormi, a se face frig etc. Observații: • Datorită sferei lor polisemantice, verbele pot aparține printr-unul din sensuri la o clasă, prin altul, la o altă clasă: Maria a albit de spaimă. (verb de devenire) Maria a albit toate cămășile. (verb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. • verbe de stare, expresie a vieții psihice a omului sau a unor manifestări de natură fiziologică: a râde, a plânge, a suspina, a boli, a respira, a dormi, a tuși, a strănuta etc. • verbe de devenire: a deveni, a adormi, a se ticăloși, a roși etc. • verbe de acțiune - de natură onomatopeică: a măcăi, a fâlfâi, a gâgâi, a mieuna etc. Planul semantic al verbelor obiective este orientat de către subiect spre exterior, reprezentând doar o depășire a sferei subiectului sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a semăna etc. • verbe de stare: a urî, a dori, a iubi, a-i fi dor etc. Alături de verbele totdeauna subiective sau totdeauna obiective, există verbe subiective și obiective totodată, subiective prin unul din sensuri, obiective prin altul. Verbul a adormi, spre exemplu, are, în general, caracter subiectiv: Eu adorm foarte greu., dar capătă caracter obiectiv atunci când este întrebuințat cu sens factitiv (cauzativ): L-am adormit foarte greu. (adică, L-am făcut să adoarmă...). În același mod se comportă a fierbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbe subiective și obiective totodată, subiective prin unul din sensuri, obiective prin altul. Verbul a adormi, spre exemplu, are, în general, caracter subiectiv: Eu adorm foarte greu., dar capătă caracter obiectiv atunci când este întrebuințat cu sens factitiv (cauzativ): L-am adormit foarte greu. (adică, L-am făcut să adoarmă...). În același mod se comportă a fierbe, verb îndeobște subiectiv: Apa fierbe la 100°C.; întrebuințat cu sens factitiv, este un verb obiectiv: Am fiert niște apă.” (Am făcut să fiarbă...) ș.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din sensuri, obiective prin altul. Verbul a adormi, spre exemplu, are, în general, caracter subiectiv: Eu adorm foarte greu., dar capătă caracter obiectiv atunci când este întrebuințat cu sens factitiv (cauzativ): L-am adormit foarte greu. (adică, L-am făcut să adoarmă...). În același mod se comportă a fierbe, verb îndeobște subiectiv: Apa fierbe la 100°C.; întrebuințat cu sens factitiv, este un verb obiectiv: Am fiert niște apă.” (Am făcut să fiarbă...) ș.a.m.d. Pe de altă parte, un verb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
taxiului.” (I. Vinea) Capacitatea flexionară a verbului este redusă la maximum; se prezintă sub formă de imperfect, persoana a III-a singular: era să cad; indicii de persoană și număr caracterizează doar verbul principal, totdeauna la conjunctiv prezent: era să adorm, era să adormi, era să adormim etc. În limba vorbită, își schimbă forma și semiauxiliarul în funcție de număr și persoană: „Dar cât pe ce erai să mă gâtui, jupâneșico.” (I. Creangă) Verbul A AVEA Este sinonim verbului a fi în exprimarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Capacitatea flexionară a verbului este redusă la maximum; se prezintă sub formă de imperfect, persoana a III-a singular: era să cad; indicii de persoană și număr caracterizează doar verbul principal, totdeauna la conjunctiv prezent: era să adorm, era să adormi, era să adormim etc. În limba vorbită, își schimbă forma și semiauxiliarul în funcție de număr și persoană: „Dar cât pe ce erai să mă gâtui, jupâneșico.” (I. Creangă) Verbul A AVEA Este sinonim verbului a fi în exprimarea sensurilor de • irealul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului este redusă la maximum; se prezintă sub formă de imperfect, persoana a III-a singular: era să cad; indicii de persoană și număr caracterizează doar verbul principal, totdeauna la conjunctiv prezent: era să adorm, era să adormi, era să adormim etc. În limba vorbită, își schimbă forma și semiauxiliarul în funcție de număr și persoană: „Dar cât pe ce erai să mă gâtui, jupâneșico.” (I. Creangă) Verbul A AVEA Este sinonim verbului a fi în exprimarea sensurilor de • irealul: Aveam să cad
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de specificul realizării tranzitivității. Există, însă, o serie de verbe care se caracterizează prin poziții variabile, fie în funcție de diferite componente ale planului lor semantic, fie în funcție de semantica termenului complement, fie în mod aleatoriu: un verb este intranzitiv, ca verb subiectiv: „Adormind de armonia / Codrului bătut de gânduri.” (M. Eminescu) și tranzitiv, ca verb factitiv: „Chiar moartea ce răspânde teroare-n omenire, Prin vinele-i vibrânde ghețoasele-i fiori, Acolo m-ar adoarme în dulce liniștire.” (M. Eminescu) intranzitiv, întrebuințat cu sensul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mod aleatoriu: un verb este intranzitiv, ca verb subiectiv: „Adormind de armonia / Codrului bătut de gânduri.” (M. Eminescu) și tranzitiv, ca verb factitiv: „Chiar moartea ce răspânde teroare-n omenire, Prin vinele-i vibrânde ghețoasele-i fiori, Acolo m-ar adoarme în dulce liniștire.” (M. Eminescu) intranzitiv, întrebuințat cu sensul său fundamental, noțional: „Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi și nouă toate.”; (M. Eminescu) și tranzitiv, când este întrebuințat cu un sens derivat sau figurat: „De treci codrii de aramă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de interpretare a realității extralingvistice. În funcție de diferite trăsături semantice ale verbului, componente ale sensului lexical, diateza activă dezvoltă trei variante: • subiectivă; verbul descrie o trăsătură dinamică a autorului acțiunii, interpretat ca subiect gramatical. Această variantă caracterizează verbele intranzitive: Copilul a adormit., Maria a revenit., Apa fierbe. etc. • obiectivă; verbul descrie o trăsătură dinamică a autorului acțiunii - subiect gramatical, raportând-o la obiectul-complement direct. Această variantă caracterizează verbele tranzitive: Copiii au adunat scoici., Profesorul a desenat un dinozaur. • factitivă; verbul descrie o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dinamică a autorului - subiect prin care acesta determină obiectul - complement să dezvolte el, ca autor secundar, o anumită trăsătură dinamică. Prin aceasta, verbul dezvoltă trăsătura semantică ‘factitiv’ sau ‘cauzativ’. Această variantă este dezvoltată mai ales de verbe intranzitive, subiective: El adoarme copilul. = șEl faceț copilul să adoarmă. L-am trecut strada. = șL-am făcut/ajutatț să treacă strada. El a fiert apă. = șEl a făcutțapa să fiarbă. dar și de verbe tranzitive: Și-a construit o casă. = $El a făcut, plătit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acesta determină obiectul - complement să dezvolte el, ca autor secundar, o anumită trăsătură dinamică. Prin aceasta, verbul dezvoltă trăsătura semantică ‘factitiv’ sau ‘cauzativ’. Această variantă este dezvoltată mai ales de verbe intranzitive, subiective: El adoarme copilul. = șEl faceț copilul să adoarmă. L-am trecut strada. = șL-am făcut/ajutatț să treacă strada. El a fiert apă. = șEl a făcutțapa să fiarbă. dar și de verbe tranzitive: Și-a construit o casă. = $El a făcut, plătit$$ oamenii să-i construiască o casă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiectiv, subiectul vorbitor descrie modul de desfășurare sau momente, etape în desfășurarea acțiunii verbale în planul enunțului - obiect al comunicării lingvistice. Acțiunea se poate înscrie în opoziția: (a) singularitate: a citi (b) pluralitate: a reciti sau (a) iminent: stă să adoarmă (b) incoativ: a adormi (c) continuativ: a dormi (d) terminativ: a termina de dormit Fiind o categorie gramaticală al cărei plan semantic se caracterizează prin solidaritate cu componenta temporală, în planul expresiei, aspectul subiectiv se manifestă prin aceleași morfeme prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
modul de desfășurare sau momente, etape în desfășurarea acțiunii verbale în planul enunțului - obiect al comunicării lingvistice. Acțiunea se poate înscrie în opoziția: (a) singularitate: a citi (b) pluralitate: a reciti sau (a) iminent: stă să adoarmă (b) incoativ: a adormi (c) continuativ: a dormi (d) terminativ: a termina de dormit Fiind o categorie gramaticală al cărei plan semantic se caracterizează prin solidaritate cu componenta temporală, în planul expresiei, aspectul subiectiv se manifestă prin aceleași morfeme prin care se exprimă opozițiile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebuințarea prefixului repentru exprimarea sensului frecventativ, iterativ ® pluralitatea acțiunii: a vedea/a revedea, a calcula/a recalcula, a scrie/a rescrie, a veni/a reveni etc. Pentru sensul „incoativ”, limba română recurge la prefixul (lexico-gramatical) a-, în structura verbelor a adormi, a aluneca. Observații: Prefixul reare în mod frecvent natură lexico-gramaticală; reluarea acțiunii înseamnă totodată și introducerea unor schimbări calitative: a reorganiza înseamnă a organiza din nou, dar altfel, iar în structura unor verbe își pierde total sensul „iterativ”: a reieși
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la vale spre Pașcani: de-acum și munții i-am pierdut din vedere, și înstrăinarea noastră este hotărâtă...” (I. Creangă) Raportul de simultaneitate temporală este, în mod frecvent, estompat sau chiar suspendat, impunându-se doar un sens nedeterminat de circumstanțialitate: „Adormind de armonia / Codrului bătut de gânduri Flori de tei de-asupra noastră / Or să cadă rânduri, rânduri.” (M. Eminescu) Suspendarea circumstanțialității (temporalității, cauzalității etc.) gramaticale prin absolutizarea trăsăturii semantice simultaneitate este proprie celei de a doua funcții sintactice a gerunziului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]