9,951 matches
-
în considerare numai plaja luminoasă situată în interiorul unui cerc cu diametrul de 120 mm și se limitează plaja la următoarea arie maximă: clasa I ═ 100 cm2, fără ca aria unităților optice catadioptrice să trebuiască obligatoriu să atingă această suprafață; constructorul precizează conturul suprafeței de utilizat. Pentru clasa III, se ia în considerare totalitatea plajelor luminoase fără nici o limitare de dimensiune. VIII.3. Valorile CIL ale catadioptrilor roșii trebuie să fie cel puțin egale cu cele din tabelul de mai jos, exprimate în
jrc335as1976 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85470_a_86257]
-
din suprafața celui mai mic dreptunghi care le este circumscris. 1.14. Distanța dintre două lămpi Prin distanța dintre două lămpi, orientate in aceeași direcție, se înțelege distanța dintre proiecțiile ortogonale, pe un plan perpendicular pe axele de referință, a contururilor celor două plaje luminoase definite cum este precizat, de la caz la caz, la pct. 1.6. 1.15. Lampă facultativă Prin lampă facultativă se înțelege lampa a cărei prezență este lăsată la alegerea constructorului. 1.16. Indicator de funcționare Prin
jrc334as1976 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85469_a_86256]
-
altor suprafețe reflectoare ale vehiculului. 4.1.5 Vizibilitate geometrică Vizibilitatea plajei luminoase, cuprinzând și zonele ce nu par iluminate în direcția de observație considerată, trebuie să fie asigurată în interiorul unui spațiu divergent delimitat de generatoare ce se sprijină pe conturul plajei luminoase și fac un unghi de cel puțin 50 în raport cu axa de referință a farului. 4.1.6 Orientare Spre în față. În afară de dispozitivele necesare pentru a menține un reglaj corect și atunci când există două perechi de lămpi pentru
jrc334as1976 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85469_a_86256]
-
Pct. 1.14 se modifică după cum urmează: "1.14 Distanța dintre două lămpi Prin "distanța dintre două lămpi", orientate in aceeași direcție, se înțelege distanța cea mai mică dintre proiecțiile ortogonale, pe un plan perpendicular pe axele de referință, ale contururilor celor două plaje luminoase definite după cum se precizează, de la caz la caz, la pct. 1.6. Totuși, distanța dintre două lămpi poate fi măsurată fără a se determina exact contururile plajelor luminoase, în cazurile în care distanța este evident mai
jrc601as1980 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85739_a_86526]
-
ortogonale, pe un plan perpendicular pe axele de referință, ale contururilor celor două plaje luminoase definite după cum se precizează, de la caz la caz, la pct. 1.6. Totuși, distanța dintre două lămpi poate fi măsurată fără a se determina exact contururile plajelor luminoase, în cazurile în care distanța este evident mai mare decât cerințele minime ale directivei." După pct. 1.17 se adaugă noul pct. 1.18 după cum urmează: "1.18 Solul Prin sol se înțelege suprafața pe care stă vehiculul
jrc601as1980 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85739_a_86526]
-
modifică după cum urmează: "4.1.5 Vizibilitate geometrică Vizibilitatea plajei luminoase, cuprinzând și vizibilitatea în zonele ce nu par iluminate în direcția de observație considerată, trebuie să fie asigurată în interiorul unui spațiu divergent delimitat de generatoare ce se sprijină pe conturul plajei luminoase și fac un unghi de cel puțin 5 0 în raport cu axa de referință a farului. Originea unghiurilor de vizibilitate geometrică este conturul proiecției plajei luminoase pe un plan transversal tangent la partea cea mai din față a lentilei
jrc601as1980 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85739_a_86526]
-
considerată, trebuie să fie asigurată în interiorul unui spațiu divergent delimitat de generatoare ce se sprijină pe conturul plajei luminoase și fac un unghi de cel puțin 5 0 în raport cu axa de referință a farului. Originea unghiurilor de vizibilitate geometrică este conturul proiecției plajei luminoase pe un plan transversal tangent la partea cea mai din față a lentilei farului." Pct. 4.1.11 se modifică după cum urmează: "4.1.11 Indicator Indicator de anclanșare obligatoriu." Pct. 4.2.5 se modifică după cum
jrc601as1980 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85739_a_86526]
-
suprafața pistei de încercare la un unghi de 45° ± 10° față de planul vertical definit de direcția în care sunt evacuate gazele. Față de acest plan vertical microfonul trebuie poziționat pe partea care dă cea mai mare distanță posibilă între microfon și conturul vehiculului. Dacă sistemul de evacuare are mai multe țevi de eșapament, ale căror centre nu sunt la distanțe mai mari de de 0,3 m unele de celelalte și care sunt conectate la aceeași tobă de eșapament (aamortizor al zgomotului
jrc676as1981 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85814_a_86601]
-
sunt la distanțe mai mari de de 0,3 m unele de celelalte și care sunt conectate la aceeași tobă de eșapament (aamortizor al zgomotului), microfonul trebuie să fie orientat spre țeava de eșapament care este cea mai apropiată de conturul autovehiculului sau spre țeava situată cel mai sus în raport cu suprafața pistei de încercare. În orice alt caz trebuie făcute măsurători separate pentru fiecare din țevi, cifra cea mai mare înregistrată fiind considerată ca valoarea de încercare. În cazul autovehiculelor echipate
jrc676as1981 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85814_a_86601]
-
RAMURĂ ÎN CREȘTERE AVÂND O LUNGIME ÎNTRE 10 ȘI 20 CM 1.1. formă 1.2. culoare (la desfacerea mugurilor pentru a permite observarea antocianelor) 1.3. pilozitate 2. RAMURĂ ERBACEE ÎN PERIOADA ÎNFLORIRII 2.1. secțiune transversală (formă și contur) 2.2. pilozitate 3. RAMURĂ LEMNOASĂ-CURPEN 3.1. suprafață 3.2. merital 4. DISTRIBUIREA CÂRCEILOR 5. FRUNZE TINERE DIN PARTEA DE SUS A RAMURII ÎN CREȘTERE AVÂND O LUNGIME ÎNTRE 10 ȘI 30 CM (PRIMELE TREI FRUNZE SEPARATE DE ÎNMUGURIRE ȘI
32004L0029-ro () [Corola-website/Law/292653_a_293982]
-
partea înconjurătoare a caroseriei nu depășește 20 mm. 2.1.5. Sub rezerva dispozițiilor de la punctul 2.1.4, spațiul dintre componentele sistemului de protecție frontală și suprafața exterioară de dedesubt nu trebuie să depășească 80 mm. Discontinuitățile locale în conturul general al părții de dedesubt a caroseriei (cum ar fi deschiderile grilelor, prizelor de aer etc.) se ignoră. 2.1.6. În orice poziție laterală de-a lungul vehiculului, pentru a păstra beneficiile barei de protecție a vehiculului, distanța longitudinală
32005L0066-ro () [Corola-website/Law/293992_a_295321]
-
secțiune dorit și care este apoi fixat la rece pe anvelopa pregătită. Materialul nou trebuie vulcanizat; 2.41.2. "panglică de bobinaj", panglică de material pentru banda de rulare care este direct extrudată și bobinată pe anvelopa pregătită până la obținerea conturului de secțiune dorit. Materialul nou trebuie vulcanizat; 2.41.3. "extruziune directă", material pentru banda de rulare extrudat pentru a obține profilul de secțiune dorit. Extrudat direct pe anvelopa pregătită, materialul nou trebuie vulcanizat; 2.41.4. "prevulcanizată", banda de
32006D0443-ro () [Corola-website/Law/294834_a_296163]
-
dorit și care este de îndată fixat la rece pe anvelopa pregătită. Materialul nou trebuie vulcanizat; 2.41.2. "panglică de bobinaj", panglică de material pentru banda de rulare care este direct extrudată și bobinată pe anvelopa pregătită până la obținerea conturului de secțiune dorit. Materialul nou trebuie vulcanizat; 2.41.3. "extruziune directă", material pentru banda de rulare extrudat pentru a obține profilul de secțiune dorit. Extrudat direct pe anvelopa pregătită, materialul nou trebuie vulcanizat; 2.41.4. "prevulcanizată", banda de
32006D0443-ro () [Corola-website/Law/294834_a_296163]
-
punctul 1.1, iar marginea de sus este la înălțimea de 600 mm (a se vedea figura 5). 1.3. "Treimea sistemului de protecție frontală" înseamnă linia geometrică dintre colțurile sistemului de protecție frontală, măsurată cu o bandă flexibilă urmărind conturul orizontal exterior al sistemului de protecție frontală, împărțită în trei părți egale. 1.4. "Marginea anterioară a sistemului de protecție frontală" înseamnă structura exterioară cea mai ridicată a sistemului de protecție frontală și exclude capota și aripile, elementele superioare și
32006D0368-ro () [Corola-website/Law/294804_a_296133]
-
cea mai înaltă a sistemului de protecție frontală, oricare este mai înaltă. 1.8. "Treimea marginii anterioare a sistemului de protecție frontală" înseamnă linia geometrică dintre colțurile marginii anterioare a sistemului de protecție frontală măsurată cu o bandă flexibilă urmărind conturul orizontal exterior al sistemului de protecție frontală, împărțită în trei părți egale. 1.9. "Lungimea desfășurată a sistemului de protecție frontală" a oricărui punct de pe sistemul de protecție frontală înseamnă distanța la punctul respectiv măsurată cu o bandă flexibilă menținută
32006D0368-ro () [Corola-website/Law/294804_a_296133]
-
vezi figura 2). 2.5.6. "Treimea barei de protecție" se definește ca locul geometric al punctelor situate între "unghiurile barei de protecție" definite la punctul 2.5.5, măsurat cu o panglică împărțită în trei părți egale, care urmărește conturul exterior al barei de protecție. 2.6. "Avansul barei de protecție" pentru orice secțiune a unei mașini este distanța orizontală între linia de referință superioară a barei de protecție definită la punctul 2.5.1 și linia de referință a
32004D0090-ro () [Corola-website/Law/292256_a_293585]
-
figura 6). 2.9.6. "Treimea muchiei anterioare a capotei" se definește ca locul geometric al punctelor situate între "vârfurile unghiurilor de referință" definite la punctul 2.9.5, măsurat cu o panglică împărțită în trei părți egale, care urmărește conturul exterior al muchiei anterioare. 2.9.7. "Linia de referință posterioară a capotei" se definește ca locul geometric al celor mai retrase puncte de contact dintre o sferă și suprafața superioară a capotei definită la punctul 2.7, atunci când sfera
32004D0090-ro () [Corola-website/Law/292256_a_293585]
-
2.9.8. "Treimea feței capotei" se definește ca locul geometric al punctelor situate între liniile de referință ale marginilor laterale ale capotei definite la punctul 2.9.4, măsurat cu o panglică împărțită în trei părți egale, care urmărește conturul exterior al feței capotei. 2.9.9. "Intersecția liniei de referință posterioare cu linia de referință laterală ale capotei": în cazul în care linia de referință posterioară și linia de referință laterală ale capotei nu se intersectează, se prelungește și
32004D0090-ro () [Corola-website/Law/292256_a_293585]
-
acestor două unghiuri cu linia de referință laterală, șablonul este deplasat prin alunecare spre spate, până când arcul său intră în contact cu linia de referință posterioară a capotei. Pe parcursul operațiunii, șablonul este curbat astfel încât să urmărească cât mai aproape posibil conturul exterior al feței capotei, fără să fie șifonat sau pliat. În cazul în care contactul între șablon și linia de referință posterioară a capotei este tangențial și punctul de tangență se află în afara arcului trasat de punctele "C" și "D
32004D0090-ro () [Corola-website/Law/292256_a_293585]
-
capotei" are la bază un desen furnizat de constructor, proiecție cilindrică ortogonală pe planul orizontal zero al vehiculului. Producătorul indică un număr suficient de coordonate x și y pentru a marca efectiv aceste zone pe vehicul, ținându-se seama de conturul exterior al vehiculului în direcția z. 3.3.3. Zonele "A" și "B" de pe fața capotei pot fi alcătuite din mai multe părți, numărul acestor părți nefiind limitat. 3.3.4. Calculul suprafeței zonei de impact, precum și al suprafețelor zonelor
32004D0090-ro () [Corola-website/Law/292256_a_293585]
-
4.2.1. Starea vehiculului sau a subsistemului respectă cerințele prezentei părți, capitolul I. Temperatura stabilizată a aparaturii de încercare și a vehiculului sau subsistemului este de 20oC ± 4oC. 3.4.2.2. Încercările se fac pe fața capotei în interiorul conturului definit la punctele 3.2 și 3.4.2.3. Pentru încercările de coliziune cu sectorul posterior al capotei, capul-manechin folosit ca element de lovire nu intră în contact cu parbrizul sau cu montantul A înainte de impactul cu capota. 3
32004D0090-ro () [Corola-website/Law/292256_a_293585]
-
3.4.2.1. Starea vehiculului sau a subsistemului respectă cerințele prezentei părți, capitolul I. Temperatura stabilizată a aparaturii de încercare și a vehiculului sau subsistemului este de 20oC ± 4oC. 3.4.2.2. Încercările se fac pe parbriz în interiorul conturului definit la punctul 3.2. 3.4.2.3. La încercările de coliziune cu parbrizul se folosește un cap-manechin de adult folosit ca element de lovire definit la punctul 3.4.1, având punctele primului contact așezate în interiorul conturului descris
32004D0090-ro () [Corola-website/Law/292256_a_293585]
-
în interiorul conturului definit la punctul 3.2. 3.4.2.3. La încercările de coliziune cu parbrizul se folosește un cap-manechin de adult folosit ca element de lovire definit la punctul 3.4.1, având punctele primului contact așezate în interiorul conturului descris la punctul 3.4.2.2. Direcția de impact este specificată la punctul 3.4.2.4, iar viteza de impact este specificată la punctul 3.4.2.6. 3.4.2.4. Direcția de impact este situată în
32004D0090-ro () [Corola-website/Law/292256_a_293585]
-
4.2.1. Starea vehiculului sau a subsistemului respectă cerințele prezentei părți, capitolul I. Temperatura stabilizată a aparaturii de încercare și a vehiculului sau subsistemului este de 20oC ± 4oC. 3.4.2.2. Încercările se fac pe fața capotei în interiorul conturului definit la punctele 3.2, 3.4.2.3 și 3.4.2.4. Pentru încercările de coliziune cu sectorul posterior al feței capotei, capul-manechin folosit ca element de lovire nu intră în contact cu parbrizul sau cu montantul A
32004D0090-ro () [Corola-website/Law/292256_a_293585]
-
calculează la întregul efectiv de animale din fermă și se raportează la suprafața totală de pajiști permanente din fermă); - să declar, să delimitez și să localizez toate parcele agricole pe care le utilizez prin identificarea corectă a amplasamentului și a conturului acestora, precum și zonele de interes ecologic (ZIE) care contribuie la aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu în aplicația electronică GIS, pusă la dispoziție de către APIA, care permite prelucrarea datelor spațiale și alfanumerice; nedeclararea întregii suprafețe agricole utilizate atrage
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276591_a_277920]