9,900 matches
-
asupra domeniului de acțiune al administrației (serviciile furnizate, genul de reglementări inițiate etc.), a sistemului de stimuli, dar și a modului de organizare a instituțiilor administrației publice. Formularea presupozițiilor ce susțin această filosofie reprezintă, de fapt, trasarea unui cadru În coordonatele căruia este efectuată o alegere a unui model al procesului politicilor publice la nivelul administrației publice. A accepta, de pildă, caracterul predominant al politicilor publice implementate prin reglementări specifice inițiate de administrație 1, comparativ cu cel care conduce la mutarea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a femeilor, conștiința politică oscilând Între expresia voinței participării politice 1 a femeilor din stările superioare și deja cunoscutul „Când va fi pâine?” al precupețelor franceze din stradă, vedem, totuși prefigurate rădăcinile acesteia, care s-au dezvoltat pe cele două coordonate: cetățenia activă și participativă și politicile sociale, ambele având ca principiu comun egalitatea, valoare civilă și socială existentă pe agenda politică a revoluționarilor 2. Primele politici de gen au fost rezultatul direct al acțiunii politice a „feminismului valului I”, având
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politicile economice. Un om politic care nu pune În topul priorităților sale securitatea națională fie este orbit de interesele proprii, fie este incapabil să Înțeleagă resorturile politicii mondiale (Morgenthau, 1985). Politica de securitate a unui stat se desfășoară pe câteva coordonate majore ale existenței sale. Prima ar fi statutul său de actor al sistemului internațional. Este extrem de important să Înțelegem Încă din debutul oricărei analize dacă subiectul nostru de investigat este o putere mondială, o putere majoră, o superputere, o putere
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ale României și dacă pot fi, În modul acesta, justificate. Pentru a putea evalua această problematică, este necesar, În opinia noastră, să răspundem la următoarea Întrebare: ce sunt aceste fregate și la ce au servit ele În trecut? Prin urmare, coordonatele fregatelor multirol de tipul 22 Batch II „HMS Coventry” și „HMS Londra”, rebotezate de autoritățile române „Regele Ferdinand F-221”, respectiv „Regina Maria F-222”, sunt de aproximativ 150 de metri lungime și 15 metri lățime, la bordul acestora aflându-se un
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
performante. În paragrafele următoare, ne propunem realizarea a două obiective: pe de o parte, vom face o evaluare a programului de modernizare și transformare a MIG-21 la varianta Lancer 1, iar, pe de altă parte, vom Încerca să stabilim principalele coordonate ale proiectului de Înlocuire a flotei de Lancer. În ambele cazuri, vom contura concluziile care se impun, urmând aceeași logică internă de argumentare ca În cazul fregatelor F22. Prăbușirea comunismului În 1989 a lăsat moștenire Forțelor Aeriene Române o serie
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
resortisant" în plan intern, cât și conținutul juridic complex al acestui termen în dreptul comunitar, s-a impus identificarea unei definiții a acestui termen care să fie cuprinsă în legea de ratificare (art. 3). Elementele acestei definiții sunt fundamentate pe următoarele coordonate: cuprinderea, atât a persoanei fizice, cât și a persoanei juridice cu relevanță deosebită în cadrul secțiunilor referitoare la libera circulație a serviciilor și capitalurilor din tratatele constitutive; raportarea la dreptul intern al statului respectiv, în conformitate cu "Declarația privind naționalitatea" anexată a Tratatului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
proces de programare este evident și se materializează într-un singur raport asupra progreselor realizate (rapport sur l'ètat d'avancement). Conștientă de răspunderile ce-i revin, Comisia Europeană a încercat, într-un proces derulat în două etape, să identifice coordonatele pe care se va înscrie, mai exact, trebuie să se înscrie dreptul muncii (național și, evident, cel comunitar). Astfel, într-o primă etapă, Comisia a împuternicit un grup de experți să redacteze, pe baza analizei și evaluării unor rapoarte (studii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mele. Aceeași logic] este valabil] și în cazul dușmanului. Tr]inicia unei relații este deci reflectat] de nivelul meu de încredere în aștept]rile pe care le am legate de comportamentul celorlalți. Concepția comun] asupra binelui și r]ului este coordonată principal] în orientarea unui acord asupra evalu]rii comportamentului. Aceast] funcție a moralei nu este, bineînțeles, specific] societ]ților de mici dimensiuni. Totuși, în cadrul acestora, orientarea moral] poate fi realizat] într-un mod oarecum diferit. Reluând studiile lui Schapera privind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Sibiu și, pe de altă parte, fără suportul financiar al grantului ID56/2007, coordonat de Bogdan Voicu. Capitolul 1 SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA. GLOBALIZAREA. REVOLUȚIA. RESURSE STRUCTURALE ȘI RESURSE MORALE Societatea românească s-a aflat în ultimele două decade pe coordonate ale schimbărilor sociale, politice, economice și culturale majore 1. Acestea pot fi văzute în multe feluri și pe nivele diferite: unii se pot concentra pe dimensiunile, evenimentele sau procesele "tangibile" sau "hard" de exemplu șomaj, inflație, migrație, locuire ș.a. -, iar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la naștere: familia, localitatea și semenii poartă, transmit și protejează viața. Acesta este motivul pentru care oamenii au atribuit întotdeauna și continuă să atribuie sacralitate obiectelor primordiale și atașamentelor pe care le au față de acestea" (Grosby, 1994:169). Pe aceleași coordonate, Connor (2004:45) afirmă că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală, ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte, identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Bădescu adusă în sociologie încearcă a fi un sistem de sociologie sofianică, a cărui cheie e înainte de orice metafora revelatoare. Noologia abisală, cum spune Blaga, "surprinde fizionomia etnică în dedesubturile ei câteodată deloc vizibile" (1936:143). Abisalitățile noologice nu au coordonatele spațiului nostru fizic, nici ale timpului nostru istoric, de aceea "a fixa intuiția noastră asupra lor ține de registrul metaforic al cunoașterii, nicidecum de adevărul lor intim" (Bădescu, 1997:118). Noologia lui Bădescu trece de limitele epistemologiei fenomenologice în care
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
același timp stare și proces. Altfel spus, identitățile "sunt construcții" (structuri sau esențe) și "se construiesc" (procese sau categorizări) în același timp, fapt constatat de la Durkheim (1964) la Weber (1968) sau de la Shils (1957) la Hall (1991). Tot pe aceleași coordonate se găsește și Connor (2004:45 ) când spune că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
folclorul, arta), tradițiile, limba, opera eponimă și personalitatea reprezentativă sunt definitorii pentru caracterizarea identității pe dimensiunea etnoculturală, spirituală. Aceste elemente sunt, în teoria noologică, cadre de trăire, cadre spirituale care prin actualizare deschid accesul la universul latențelor. Ele au devenit coordonate pe care le-am preluat în operaționalizare 37 și le-am urmărit în interviuri. 6.4.1. Identificări în plan etnospiritual Pentru început așa cum reiese din ghidul de interviu 38 am cerut persoanelor chestionate 39 să enumere câteva elemente care
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
respectă sărbătorile tradiționale; tinerii se compară cu părinții din punct de vedere al respectării sărbătorilor tradiționale; modul în care se respectă sărbătorile tradiționale în comunitatea; de care aparțin tinerii în raport cu zece ani în urmă. Ghidul de interviu * Să specifice câteva coordonate prin care apreciază că el / ea ca persoană își afirmă identitatea culturală, românească. * Câte cărți a citit în ultimele 12 lun (dacă a citit) i; motivație. * Din acestea, câte sunt scrise de autori români și câte de autori străini; să
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
capitolului că de această întrebare vor fi legate și altele, ce vizează aspecte privind schimbarea identității sau percepția schimbării. 2 Evident că o chestiune atât de bogată precum cea a identității nu poate fi surprinsă sau caracterizată doar prin câteva coordonate, dar analiza noastră oferă cel puțin posibilitatea întrezăririi unei perspective, propune o viziune. 3 Cu trimitere la ideea că "obiectivul social este produsul sau construcția subiectivului uman" (Rotariu și Iluț, 1999:9). 4 Eng.: agency. 5 Efectuarea de măsurări diferite
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ei, în numeroase situații). Apanajele puterii constantinopolitane își au așadar rostul lor atunci când sunt preluate de programele politice voievodale ale unor personaje istorice proclamate sau autoproclamate conducători cruciați. Acestei direcții politico-religioase fundamentale pentru secolele evului mediu românesc îi lipsește însă coordonata ecumenică expansionistă, care a caracterizat instituția basileică în etapele ei victorioase. În fond, era vorba de structuri instituționale, de soluții de politică internă și de opțiuni diplomatice, proprii, dar făurite în prezența Bizanțului sau chiar cu sprijinul său în acea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
răspunde în evul mediu unei structuri ideologice reale, impuse gândirii colective de evenimente istorice, dar și de credința creștină. Cele mai importante roluri sunt jucate de puterea laică și de Biserică, instituții reprezentate mai ales dincolo de timpul cotidian, pe toate coordonatele de mentalitate. De fapt, marile momente spectaculare ale istoriei se desfășoară între uman și divin, prin ceremonial sau ritual, și în înfruntarea alterității (păgâne) - chiar dacă gestionate de instituții diferite (puterea laică - puterea clericală), cu ideologii în principiu necoincidente și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
stăpânire, o chestiune fundamentală. (Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii 261) Realitatea istorică a începuturilor, memorată prin arhetipuri sacre și prin simbolistica topografică și heraldică, a impus motivul jertfei - implicit, înfruntarea morții și a destinului potrivnic - drept cea mai importantă coordonată a imaginarului românesc. Corelarea descălecatului Moldovei cu cel al Munteniei conduce către semnalarea celuilalt mit, al lui Negru-vodă, identificat, în urma unor vaste discuții științifice, cu Radu-Basarab, domn al Țării Românești în secolul XIV (Mazilu, Recitind literatura română veche I 136-39
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
-i "supus țării și lui Dumnezeu", dau criteriul moral suprem după care este ierarhizat și judecat evenimențialul. Acolo unde istoria, sub voința divină, nu intervine coercitiv, imaginarul își pune în funcțiune sistemul grilelor lui de prelucrare și de codificare, pe coordonatele mentalităților generale. Încrederea în destinul justițiar, care, în urma vinei, atrage pedeapsa binemeritată, așează medievalitatea în descendența unei gândiri antice de tip mitic, la dispoziția unei divinități a cărei judecată, proiectată eschatologic, va reface în mod indubitabil dreapta ierarhie a valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lui Cigala, lui Dorothei de Monembasia sau cele din Paleea historica transferă către imaginar narațiuni și personaje biblice, construite după modelul fabulosului precreștin. Textele sfinte devin, după această metamorfoză, niște basme sau povești din care mirabilul a fost expulzat, iar coordonata fantastică a ajuns consonantă cu creațiile și cu spiritul popular românesc. Ca și în legendele hagiografice, sacrul canonic (dogma și gândirea religioasă) este înlocuit de mit și de fabulos într-un epos eliberat de spaimă, mai aproape de umanitatea profană care
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
au mobilizat conștiințele credincioșilor în situații istorice dificile. Reflectând relația pe care domnul român a instituit-o cu lumea terestră, dar și cu lumea supraterestră (reperul principal, de delegat al divinității, rămâne Constantin I), discursul oficial despre putere ne relevă coordonatele pe care s-a constituit imaginarul. Să reamintim aici că registrele matricei teoretice reflectă modul în care puterea a organizat și a gestionat spațiul perceptibil, fie după ceea ce numim azi modelul antropologic, teoretizat încă de la Aristotel (masculin−feminin, stăpân−supus
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
elementelor de metodologie filosofică în Ființă și timp, în Probleme fundamentale ale fenomenologiei, chiar în Scrisoare despre umanism (adică și în lucrări mai târzii) etc. Aceste fapte, care pot fi luate, cumva, drept probe în susținerea ideii despre așezarea după coordonate judicativ-constitutive a ontologiei heideggeriene a umanului, sunt dublate de îndoieli și uimiri, așa încât opusul acestei evaluări este plauzibil. De asemenea, înseși temeiurile pe care se ridică analitica existențială a Dasein-ului, adică ontologia umanului, atât cât ea a fost edificată, țin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că timpul are propriile sale limite constitutive, că judecata nu este totul în "lume", că non-judicativul își poate juca un rost. Dar tot din această slăbiciune a timpului urmează și considerarea lui, în unele filosofii și științe, alături de spațiu, drept coordonată a ființării "obiective" sau a celei "subiective". În orizont judicativ, "ființa ca ființă" reprezintă un gând acreditat, posibil prin enunțarea identității cu sine a ființei, aceasta din urmă reprezentând potrivit autorizărilor judicative însăși identitatea absolută. Nu se află însă și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
semantică" a predicatului ca universal, altfel spus, ca însușire, ca o calitate a "subiectului", ca fel-de-a-fi-"așa". De aici poate, dubla sa "calitate" în istoria filosofiei: cadru, formă, perimetru, orizont, "încăpător" al evenimentelor, lucrurilor, faptelor etc., pe de o parte, coordonată, "modalitate de existență", dimensiune a evenimentelor, lucrurilor, faptelor etc. ale "lumii", pe de alta. Timpul, așadar, împarte sensurile de fapt-de-a-fi-"acesta" și fel-de-a- fi-"așa", pentru cele două veritabile "poziții" ale judecății, dar acum, fără rezervă, acte ale judicativului, păstrând
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a acestuia. Tocmai de aceea, faptele semnificative pentru o asemenea aflare: părtinirea, ordonarea și autorizarea (tuturor gândurilor, rostirilor și făptuirilor) trebuie luate din nou în seamă, ele fiind răspunzătoare de ceea ce se întâmplă semnificativ în acest "loc" judicativ (ale cărui coordonate au fost menționate mai sus). Dar nu trebuie uitat faptul că deja am luat în considerație un "sistem de referință" pentru dezvăluirile pe care reducția judicativă le va face mai departe, este vorba despre unitatea de viață omenească. De altfel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]