10,827 matches
-
continuarea procesului de descentralizare. S-a convenit asupra faptului că eficiența și impactul PO DCA pot fi îmbunătățite prin concentrarea sprijinului asupra anumitor sectoare-cheie. Pentru a identifica sectoarele prioritare pentru PO DCA a avut loc o consultare preliminară la nivel decizional, pe baza stadiului actual de dezvoltare a strategiilor de descentralizare, pe baza responsabilităților din ce în ce mai mari ale administrației publice și pe baza contribuției generale la dezvoltarea socio-economică la nivel național (avându-se în vedere alocarea bugetară pentru aceste sectoare, numărul funcționarilor
ORDIN nr. 744 din 23 iulie 2012(*actualizat*) pentru aprobarea versiunii a V-a a Documentului-cadru de implementare a Programului operaţional "Dezvoltarea capacităţii administrative" 2007-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261315_a_262644]
-
ORDINUL nr. 179 din 10 aprilie 2014 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 306 din 25 aprilie 2014, prin modificarea unui acronim. Comitetul de monitorizare pentru Programul Operațional "Dezvoltarea capacității administrative", structura națională de tip partenerial, fără personalitate juridica, cu rol decizional în implementarea Programului Operațional "Dezvoltarea capacității administrative", a fost constituit prin ordin al ministrului internelor și reformei administrative. În data de 07.02.2008 a avut loc prima reuniune a Comitetului de monitorizare pentru Programul Operațional " Dezvoltarea capacității administrative", reuniune
ORDIN nr. 744 din 23 iulie 2012(*actualizat*) pentru aprobarea versiunii a V-a a Documentului-cadru de implementare a Programului operaţional "Dezvoltarea capacităţii administrative" 2007-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261315_a_262644]
-
care a și intrat în vigoare. Din fișa legislativă a proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reiese că la data pronunțării acestei decizii proiectul de lege se află la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în vederea legiferării. ... Potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție: "Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 45 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, ale art. 9 lit. a) din ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260841_a_262170]
-
este considerată adoptată și se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgență. Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)." Curtea observă că, în ceea ce privește Camera decizională, nu se prevede un termen imperativ concret în care aceasta să se pronunțe, ci doar necesitatea pronunțării în procedură de urgență. În aceste condiții, nu se poate reține încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție. II. Relativ la criticile de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 45 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, ale art. 9 lit. a) din ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260841_a_262170]
-
sunt: integritatea, obiectivitatea, transparența, receptivitatea și responsabilitatea profesională. ... (2) Personalul din sistemul administrației penitenciare va promova și va respecta principiile și valorile etice ale serviciului public în activitatea profesională și în relațiile cu cetățenii, precum și măsurile legale referitoare la transparența decizională, conflictul de interese și incompatibilități. Capitolul II Structura carierei funcționarului public cu statut special din sistemul administrației penitenciare Articolul 7 Funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt debutanți sau definitivi. Articolul 8 Funcționarii publici cu statut special
LEGE nr. 293 din 28 iunie 2004 (**republicată**) (*actualizată*) privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260779_a_262108]
-
de urgență spre dezbaterea Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, care a dezbătut și adoptat proiectul de lege, în procedură de urgență, în ședința din 18 iunie 2013, dată la care a și transmis proiectul Camerei Deputaților. 51. În calitate de Cameră decizională, Camera Deputaților a dezbătut și a adoptat legea în data de 17 decembrie 2013 și, ulterior, în data de 19 decembrie 2013 a trimis legea spre promulgare Președintelui României. 52. În temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție, Președintele a
DECIZIE nr. 157 din 19 martie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261030_a_262359]
-
prevăzute la pct. 11.2 prin e-mail, prin conferință telefonică sau în cadrul unei ședințe, după cum se consideră oportun la momentul respectiv. 11.5. Membrii colegiului cooperează îndeaproape cu alte autorități relevante, inclusiv bănci centrale, ministere de finanțe și alte autorități decizionale, în situațiile de urgență care privesc CPC, ori de câte ori este necesar și cu respectarea legislației naționale. 11.6. În scopul de a facilita cooperarea eficientă în situații de urgență, autoritatea coordonatoare coordonează elaborarea unui protocol cu privire la funcționarea colegiului în situații de
NORMĂ nr. 6 din 7 aprilie 2014 privind aplicarea Ghidurilor şi recomandărilor ESMA privind acordurile scrise între membrii colegiilor pentru contrapărţi centrale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261037_a_262366]
-
activitatea sa, Ministerul Sănătății urmărește îndeplinirea următoarelor obiective generale: a) realizarea unui sistem de sănătate modern și performant, adaptat nevoilor populației și compatibil cu cel din statele membre ale Uniunii Europene; ... b) reorganizarea sistemului de sănătate, cu descentralizare organizațională și decizională; ... c) îmbunătățirea permanentă a stării de sănătate a populației și accesul echitabil la servicii de sănătate pentru toate categoriile de populație, inclusiv pentru cea din mediul rural; ... d) dezvoltarea sistemului calității actului medical și a siguranței pacientului; ... e) dezvoltarea unui
HOTĂRÂRE nr. 144 din 23 februarie 2010 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261058_a_262387]
-
în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii." 19. Partidele politice au, așadar, un important rol în transpunerea valorilor naționale și a democrației din concepte teoretice și abstracte într-un proces practic decizional, în beneficiul cetățenilor. Exprimarea voinței politice a membrilor partidului și punerea în operă a acesteia se realizează în mod plenar în procesul electoral, fiecare partid având, de principiu, vocația guvernării. Unul dintre principalele scopuri ale asocierii în partide politice îl
DECIZIE nr. 170 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (1) lit. e) şi f), art. 47 alin. (1) lit. b) şi art. 48 din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261235_a_262564]
-
reprezentarea studenților la nivelul comunității universitare se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului respectiv. ... (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi condiționat de către conducerea universității. ... (5) Studenții pot fi reprezentați în toate structurile decizionale și consultative din universitate. ... (6) Federațiile naționale studențești, legal constituite, sunt organismele care exprimă interesele studenților din universități, în raport cu instituțiile statului. ... (7) Organizațiile studențești care reprezintă interesele studenților la nivelul fiecărei comunități universitare pot avea reprezentanți de drept în structurile
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260809_a_262138]
-
și consultative din universitate. ... (6) Federațiile naționale studențești, legal constituite, sunt organismele care exprimă interesele studenților din universități, în raport cu instituțiile statului. ... (7) Organizațiile studențești care reprezintă interesele studenților la nivelul fiecărei comunități universitare pot avea reprezentanți de drept în structurile decizionale și executive ale universității. ... (8) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului colaborează, în dezvoltarea învățământului superior, cu federațiile naționale studențești, legal constituite, și se va consulta cu acestea ori de câte ori este nevoie. ... (9) Studenții pot participa la acțiuni de voluntariat, pentru
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260809_a_262138]
-
rectorului, sancționarea personalului cu performanțe profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii și a legislației în vigoare; ... n) îndeplinește alte atribuții, conform Cartei universitare. ... (3) Componența și mărimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta universitară, astfel încât să se asigure eficiența decizională și reprezentativitatea comunității academice. ... (4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani, cu posibilitatea înnoirii succesive de maximum două ori. Pentru studenți, durata mandatului se reglementează prin Carta universitară
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260809_a_262138]
-
un raport consiliului facultății privind starea facultății. Decanul conduce ședințele consiliului facultății și aplică hotărârile rectorului, consiliului de administrație și senatului universitar. Atribuțiile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile Cartei universitare și cu legislația în vigoare. (10) Consiliul facultății reprezintă organismul decizional și deliberativ al facultății. Consiliul facultății are următoarele atribuții: ... a) aprobă, la propunerea decanului, structura, organizarea și funcționarea facultății; ... b) aprobă programele de studii gestionate de facultate; ... c) controlează activitatea decanului și aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260809_a_262138]
-
membrii corpului profesional; ��... d) autorizarea furnizorilor de formare, formatorilor și evaluatorilor/examinatorilor în domeniul medierii și supravegherea calității formării; ... e) asigurarea calității serviciului de mediere; ... f) publicitatea Tabloului de mediatori, a furnizorilor de formare, formatorilor, examinatorilor/evaluatorilor; ... g) asigurarea transparenței decizionale, a participării la activitatea desfășurată de Consiliu, publicității ședințelor Consiliului cu excepțiile prevăzute de hotărârile Consiliului; ... h) orice alte atribuții care revin Consiliului în baza legii pentru organizarea profesiei și a serviciului de mediere în România. ... Articolul 5 (1) Accesul
REGULAMENT din 6 august 2011 (*actualizat*) privind normele de organizare a Consiliului de mediere pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu legislaţia în domeniu şi reglementările în domeniul medierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260918_a_262247]
-
Camera Deputaților verifică respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității de către proiectele legislative de la nivelul Uniunii Europene în conformitate cu tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în condițiile stabilite prin lege organică. ... (2) Senatul și Camera Deputaților sunt implicate în formularea pozițiilor României în cadrul procesului decizional la nivelul Uniunii Europene. ... (3) În scopul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la alineatele (1) și (2), Senatul și Camera Deputaților adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți." ... 55. Denumirea secțiunii a 2-a se modifică și va avea următorul cuprins: "Statutul
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
de a reglementa sau defini de principiu o anumită instituție, fiind, desigur, exclusă detalierea în amănunt. Însă, elementele reținute în definiția propusă unui concept constituțional - autonomia universitară - reflectă o abordare selectivă și imprecisă, care vizează mai degrabă conceperea unei independențe decizionale în privința elementelor patrimoniale ale autonomiei universitare decât constituționalizarea elementelor componente ale acestui concept. De altfel, orice constituționalizare realizată trebuie să respecte cerințele de precizie, claritate și previzibilitate a legii în mod cumulat pentru a nu se altera sensul conceptului constituțional
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Cu privire la modificările propuse alin. (1), Curtea observă că noua redactare a dispozițiilor constituționale privitoare la competența legislativă a Camerelor nu elimină principiul bicameralismului, dar simplifică rigorile sale, în sensul că este restrânsă sfera actelor normative în care Senatul are competență decizională. Astfel, proiectele de lege sau propunerile legislative adoptate de Senat se transmit Camerei Deputaților spre o examinare definitivă. Senatul rămâne doar ca o cameră care examinează proiectul de lege sau propunerea legislativă înaintea votului decisiv al celei de-a doua
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
la propunerea prim-ministrului. 265. Curtea observă că intenția inițiatorilor propunerii legislative de revizuire a Constituției a fost aceea de a elimina diferențele prevăzute în ipotezele celor trei alineate ale art. 85, respectiv modificarea alin. (2) în sensul înlăturării competenței decizionale a Președintelui României în numirea membrilor Guvernului. Însă norma constituțională propusă prevede, ca procedură parlamentară, doar audierea candidaților la funcția de membru al Guvernului în comisiile de specialitate ale Parlamentului. 266. Cu privire la rolul comisiilor permanente, Curtea constată că acestea sunt
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Dat fiind caracterul de organe de lucru interne al comisiilor parlamentare, natura juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este a unui act preliminar, cu caracter de recomandare, adoptat în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau Camerelor reunite. Rapoartele și avizele au caracter obligatoriu numai sub aspectul solicitării lor, nu și din perspectiva soluțiilor pe care la propun, Senatul și Camera Deputaților fiind singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul își îndeplinește atribuțiile
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
de veto, tot astfel nici Președintele României nu are drept de veto față de propunerea prim-ministrului, dar o poate refuza pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. Așa fiind, propunerea de modificare a alin. (2) al art. 85 nu înlătură competența decizională a Președintelui României în numirea membrilor Guvernului. 269. În considerarea acestor argumente, propunerea de revizuire a dispozițiilor art. 85 devine lipsită de logică juridică prin introducerea alin. (3^1) care prevede interdicția Președintelui României de a refuza propunerea prim-ministrului
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
condițiilor pentru exercitarea inițiativei referendare de către cetățeni: întrunirea numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei și caracterul constituțional al obiectului inițiativei referendare - respectarea limitei impuse de legiuitorul constituant. 283. În acest context, Curtea precizează că referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ -, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranității naționale, întemeiate pe art. 2 din Constituție, care consacră voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Linii directoare pentru organizarea referendumului, adoptat la cea de-a 68-a sesiune plenară (13-14 octombrie 2007), a reținut că efectele referendumului trebuie să fie expres prevăzute în Constituție sau prin lege, fie că referendumul este consultativ, fie că este decizional. Totodată, este preferabil ca un referendum asupra chestiunilor de principiu sau a altor propuneri formulate generic să aibă caracter consultativ. Dacă însă are caracter decizional, trebuie să existe norme care să prevadă în mod expres procedura ulterioară. 285. În cazul
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
expres prevăzute în Constituție sau prin lege, fie că referendumul este consultativ, fie că este decizional. Totodată, este preferabil ca un referendum asupra chestiunilor de principiu sau a altor propuneri formulate generic să aibă caracter consultativ. Dacă însă are caracter decizional, trebuie să existe norme care să prevadă în mod expres procedura ulterioară. 285. În cazul referendumului consultativ, faptul că nu este stabilită o astfel de procedură ulterioară nu se traduce într-o lipsă a efectelor acestui referendum. Din această perspectivă
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
în mod expres procedura ulterioară. 285. În cazul referendumului consultativ, faptul că nu este stabilită o astfel de procedură ulterioară nu se traduce într-o lipsă a efectelor acestui referendum. Din această perspectivă, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinței populare - această voință nu poate fi ignorată de aleșii poporului, întrucât este o expresie a suveranității naționale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinței populare - această voință nu poate fi ignorată de aleșii poporului, întrucât este o expresie a suveranității naționale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenția altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voința exprimată de corpul electoral (a se vedea Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012 , publicată
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]