9,951 matches
-
nici un alt fel n-ar putea deveni Houellebecq revelatorul unei epoci, astăzi, cînd singurele adevăruri acceptate sînt cele survenite prin vehiculul umorului negru. Dacă Daniel 1 este un comic, Houellebecq nu glumește deloc literatura sa este declarat maximalistă. Patetismul lui deranjează uneori, dar el nu face altceva decît să confirme importanța mesajului. Revin la ceea ce spuneam la Început: literatura lui Houelebecq rupe cu ideea modernă de Literatură, dotată cu autonomie ontologică În ultimii 200 de ani, ceea ce nu face decît să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
comercială, la Echenoz. Pentru Martin Page, cel din Libelula, există o artiști funciari, al căror mediu de creație și existență este libertatea. Societatea, de cum reușește să-i cumpere pentru a-i etala În vitrină, Îi ucide. Nu numai maniheismul scriitorului deranjează - așa moderat cum se manifestă el, mascat de imageria loufoque - dar mai ales inadecvarea registrelor de limbaj la condiția socială a personajelor. Puteți aprecia ușor dacă povestea spusă lui Fio de bunica ei - jitană, repet - are parte de un limbaj
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ușor de obținut. Dacă dezvoltarea sa necesită o muncă deosebită de cercetare și cunoștințe noi, firma trebuie să mai aștepte, deoarece inovația de succes pe baza incongruențelor de realitate economică este Întotdeauna simplă și evidentă. De obicei, inovatorii nu sunt deranjați de marii concurenți până când aceștia cresc suficient de mult pentru a transforma Întregul sector. 2. Incongruența dintre percepție și realitate conduce, de obicei, la Îndreptarea eforturilor Într-o direcție greșită, pentru că realitatea este interpretată În mod eronat, iar managerii nu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
va părea imposibil să accepte atitudini diferite de ale sale. Va fi și incapabil să înțeleagă câteva dintre sentimentele elevilor, care vor fi deosebit de diferite de ale sale. Se poate simți supărat sau ranchiunos din cauza atitudinilor elevilor față de el și deranjat de comportamentele elevilor. Poate fi foarte critic și evaluativ. Dar când experimentează atitudini deloc facilitatoare, trebuie să se străduiască să se apropie de ele, să realizeze că-i aparțin și să le emită în modul în care le simte. O dată ce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ruptură categorică față de un trecut lipsit de conștiință artistică. Plasat însă într-un cadru mai generos, al culturii europene, el pare la locul lui. Cantemir este mai degrabă un scriitor european decât unul român. Acest lucru nu trebuie să ne deranjeze, ci, dimpotrivă, să ne bucure. Odată cu el, devenim și noi europeni cu câteva secole mai devreme. IV. SCRIERILE DE TINEREȚE ALE LUI CANTEMIR ÎNTRE TEOLOGIE ȘI FILOSOFIE Există o continuitate a operei lui Dimitrie Cantemir sau e vorba de preocupări
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
observat un lucru, care își are tâlcul său: în această lume a bestiarului cantemirian, care este una a rapacității, a lăcomiei, a dorinței de putere și chiar a prostiei arogante, cei dedați studiului sunt rejectați către margine ca incomozi; ei deranjează planurile celor puternici, tulbură jocurile de culise și deconspiră intrigile murdare. Nu e o lume care să aprecieze rațiunea, mintea modelată de cultură, ci una care favorizează viclenia primară, instinctuală. Să revenim însă la intervenția Ciacalului: pentru început, el sfidează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cateterului trebuie să fie la cel puțin 2 cm față de precedentul, pe tegument indemn și uscat. Zonele ce trebuie evitate sunt cele din jurul ombilicului, la mică distanță de acesta, la nivelul taliei sau în zonele în care hainele ar putea deranja cateterul (lenjerie, pantaloni, curea etc.) Inserția cateterului trebuie efectuată în condiții aseptice (spălarea mâinilor, dezinfecția tegumentului din zona aleasă, pe o arie de aproximativ 5-8 cm, cu soluții de alcool 900 sau soluție de betadină 1-2 %). Controlul zilnic al locului
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
de ființe rezultate din propriul lor genom. În cazul acesta, mutanții pot fi reprezentați ca homines superiori, care, miloși, îi lasă pe ultimii reprezentanți ai lui homo sapiens să se stingă în rezervații sau în alte locuri, acolo unde nu deranjează, cum vedem la Pelot. Dar mutanții pot fi și persecutați de oameni, ca în Slan sau în Copiii lui Darwin. Și ei se pot simți singuri și izolați într-o lume ostilă, cum arată Alfred Bester în Omul demolat (1953
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
la care sunt expuși copiii în comunitate și, de asemenea, păreau incapabile să vadă suferința copiilor. Părinții/mamele aveau tendința de a conștientiza doar problemele comportamentale externalizate ale copiilor și mai puțin cele internalizate. Ele remarcau mai degrabă ceea ce le deranja existența lor cotidiană și mai puțin starea de fapt în care se află copilul. în general, în cazul mamelor și fiicelor acestora, există un acord mai ridicat privind expunerea fetelor la scene violente. Surprinzător, mamele cu soți recunosc și raportează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în acțiunile comune ale adultului cu copilul. Acțiuni cu scop, în care într-o stare de calm, copilul simte că participă. Foarte adesea, adultul, fie din teamă că s-ar putea lovi copilul sau pur și simplu nedorind să fie deranjat în acțiunea lui de copil, nu îl lăsa să se simtă important, participativ. Interdicțiile sunt importante, dar ele trebuie să aibă o limită sănătoasă. în aceste activități împărtășite cu copilul, acesta își dezvoltă încrederea în sine, bazându-se pe încrederea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
e singura însă, mai există și Danielii Skavenski sau Panii Anton. De ce pentru noi această formă sună atât de strident? Să facem o încercare exact în stilul lui Heliade Rădulescu, pe un material contemporan. Brebanii. Cărtăreștii. Simona Popeștii. Ce ne deranjează? Faptul că s-a operat asupra numelui, că integritatea lui fonetică a fost alterată? Totuși, acceptăm cu ușurință sufixarea în -an și, așa cum avem eminescian, primim și cărtărescian. Cu numele Simonei Popescu e puțin mai greu, dar operațiunea a reușit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acceptăm cu ușurință sufixarea în -an și, așa cum avem eminescian, primim și cărtărescian. Cu numele Simonei Popescu e puțin mai greu, dar operațiunea a reușit în cazul lui Camil Petrescu unde s-a impus de multă vreme camilpetrescian. Nu ne deranjează atât ideea că un nume propriu de scriitor poate da naștere unei forme derivate, ci tipul precis de derivare. Pentru că între cărtărescian și Cărtăreștii simțim o diferență majoră. Ambele deformează numele propriu, dar valorile care o justifică sunt diferite. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai avu Leonizi, nici Aristoteli și Platoni, nici Demosteni și Isocrați, nici însuși Alexandri, când [Roma] nu mai avu Cincinați, Reguli, Scipioni și Catoni, nici Ciceroni, Virgili și Ovizi, nici însuși Cesari"123. Se înțelege de aici ideea care ne deranjează în "Cărtăreștii": dincolo de posibilitatea oarecum naivă a multiplicării unei individualități, e sugestia că în spatele creației s-ar găsi un soi de program, imperativul unei necesități istorice, execuția inevitabilă a unei legi secrete, ocuparea obligatorie a unei poziții predeterminate. Or, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Heliade Rădulescu se teme de cei care scriu așa cum politicienii se tem de cei care votează. După trei decenii, frica lui Titu Maiorescu și-a schimbat obiectul: denunțând inflația de scriitori, criticul are în vedere abundența sensibilităților poetice. Ceea ce îl deranjează în supralicitarea producției contemporane de literatură e proliferarea "geniilor", în sensul calificării facile de noi vocații. Când Heliade Rădulescu se plânge de mulțimea autorilor, se referă la înmulțirea celor care practică scrisul; când Maiorescu face același lucru, se gândește la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în Penitenciarul Iași era de serviciu pe sectorul respectiv Enache, cum v-am spus, un băiat care-și făcea datoria conform funcției pe care o avea, fără să umilească sau să facă mizerii suplimentare deținuților, să-i bată sau să deranjeze pe cineva. Era un om liniștit și trecea aproape neobservat când era tura lui. În schimb, când era de serviciu Guzgă...! Ăla avea toată dantura îmbrăcată parcă în argint, arăta ca o pasăre de pradă. Am intrat în camera în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-l roadă și să-l lingă, era ceva degradant. Militarii se distrau pe tema asta. Revenind, Andone zice: "Uite, dom'le, domnul deținut stă de vorbă cu sergentul Andone cu p...-n sus!" La care eu am spus: "Dacă te deranjează, lasă că mă întorc cu ea în jos!" - și m-am întors pe burtă. Andone a început să urle: "Deținut, drepți!" Atât mi-a trebuit: m-am ridicat și am pus mâna pe hârleț, pe cazma, și i-am zis
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pietre. C. I.: Dar n-ați avut supraveghetori la lucrare? S. Ț.: Nu, pentru că era chiar gard în gard cu colonia. La Luciu Giurgeni era comandant atunci maiorul Ionescu, care parcă era permanent absent: mergea cu capul în jos, nu deranja pe nimeni. În fine, în această manieră am ajuns cu construcția noastră la suprafața terenului și am pus un strat vizibil de 20 de cm de beton. Am făcut un calcul: cât timp stăm noi în lagărul ăsta? Poate că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
încărcau sacii, să strângă elevatorul și să ne trimită un sac numai cu miez de floarea soarelui. Și venea sacul plin doar cu miez de floarea soarelui, numai cu miez. Păi, era sărbătoarea sărbătorilor! Era soare, frumos, liniște, nu ne deranja nimeni. Escorta era formată din doi soldați înțelegători. De altfel, unul dintre ei era din satul în care sora mea și-a făcut stagiul de felceră medicală, că ea a urmat școala medie tehnică sanitară, și o cunoștea pe sora
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
te demontează complet! Este un moment pe care l-ai vrut cu toată ființa și dintr-o dată îți dai seama că îl ai, că l-ai atins!!! Eram lucid, conștient de faptul că în Germania nu mă mai poate nimeni deranja. Ei, bine, trăind acest moment de maximă intensitate a sentimentului de libertate, care a fost efectul? Nu m-am mai putut ridica din pat! C. I.: V-a răpus libertatea! S. Ț.: M-a lăsat toată structura musculară care suplinise
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
hectar de pământ care pleca de la casă până la șosea, iar primăria l-a dat unora de și-au făcut casă. Treaba a rămas așa bâlbâită, iar eu nu m-am mai dus să mă cert cu ei. Nu m-a deranjat prea tare că mi-au luat pământul, că noi avem pământ, ci obrăznicia. Că odată m-am întâlnit cu ăla de și-a făcut casă și mi s-a adresat obraznic, că pe atunci n-aveam mașină și veneam cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Securitate sau la Partid și să vezi ce suflet au avut acești prieteni cu care râdeam tot timpul sau ne invitau la agape studențești, la fel de fel de petreceri, și îți scormoneau sufletul ca să aibă ce turna la Securitate. C.I.: Vă deranjează dacă vă cer nume? D.V.: Nu, nu mă deranjează, dar nu vă dau nume. Nu vreau să dau nume, pentru că așa ar trebui să vă dau și numele unor prieteni actuali. O să ziceți: "Cum!? Vă mai sunt încă prieteni dacă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au avut acești prieteni cu care râdeam tot timpul sau ne invitau la agape studențești, la fel de fel de petreceri, și îți scormoneau sufletul ca să aibă ce turna la Securitate. C.I.: Vă deranjează dacă vă cer nume? D.V.: Nu, nu mă deranjează, dar nu vă dau nume. Nu vreau să dau nume, pentru că așa ar trebui să vă dau și numele unor prieteni actuali. O să ziceți: "Cum!? Vă mai sunt încă prieteni dacă au fost turnători?" Odioși turnători au fost! Odioși! Și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
restrânsă, de familie, sau chiar de una cu deschidere mai largă, persoana care nu se află pe lista invitaților nu are loc la masă, adică, așa cum spune zicala, n-are scaun. Nu numai musafirii nedoriți, sosiți intempestiv la o petrecere deranjează cu prezența lor. Chiar și unele vizite neagreate provoacă reacții negative, de respingere din partea gazdelor. În astfel de situații, acestea recurg la manifestări subtile pentru ca musafirii să înțeleagă inoportunitatea prezenței lor. Înscenarea unui conflict spontan între gazde, cu accente și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru că oamenii nu vor ca el să exprime ne-spusul, tăcutul și tăinuitul, să facă public (în sensul de publicitate) ceea ce trebuie să rămână treaba unui cerc închis, să învie, activeze și ațâțe ceea ce fiecare încearcă să uite. Privirea străinului deranjează: el face vizibil, și ceea ce face el vizibil este, în cazul de față, o imagine dezagreabilă și degradantă, niște rufe murdare care nu ar trebui spălate decât în familie. Evident străinul va răvăși însă lucrurile, imobilismul, stagnarea, inerția, marasmul, torpoarea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ansamblul semăna mai degrabă cu un zumzăit cântat") și cele câteva aproximări ale limbajului său de exemplu : "Eu să fi evitat dacă era posibil". Gândesc că ordonanța mea va face posibilul pentru liniștea dumneavoastră" sau și "mi-e frică să deranjez") nu sunt deloc un obstacol în înțelegere. Acest ușor decalaj între nativ și străin nu face decât să sublinieze că o distanță, chiar și foarte redusă, subzistă între protagoniști, între limba natală și cea învățată (cucerită). Werner von Ebrennac are
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]