9,399 matches
-
DINAȘTII STREINE, SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE / S-AU SĂVÂRȘIT / UNIREA PRINCIPATELOR 1859/ SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI 1863/ ÎMPROPRIETĂRIREA / ȚĂRÂNILOR / 1864. Medalia apare cu atat mai interesantă cu cât este primul document în metal care-i glorifica faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o placheta (zinc, 105/78 mm) cu specific artizanal, care prezintă chipul destul de reușit al domnitorului Cuza, orientat spre dreapta, cu mustață și barbișon. Cuza este îmbrăcat în tunica militară cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
interesantă cu cât este primul document în metal care-i glorifica faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o placheta (zinc, 105/78 mm) cu specific artizanal, care prezintă chipul destul de reușit al domnitorului Cuza, orientat spre dreapta, cu mustață și barbișon. Cuza este îmbrăcat în tunica militară cu două ornamente pe piept și guler înalt cu broderie. Din informațiile pe care le deținem, placheta (fig. 80unifață) a fost rodul inițiativei celor care lucrau
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aurit) s-a îngrijit familia de comercianți Elias Saraga din Iași, la o firmă din străinătate cu care era în relații de afaceri (fig. 82av și 82rv redau în desen proiectul inițial al medaliei). În 1912, cu ocazia dezvelirii statuii domnitorului Al.I.Cuza din piață centrala a orașului Iași, a fost bătută o medalie, din aur, argint și bronz, de mai multe dimensiuni, cu și fără toarta. Aversul prezintă bustul lui Cuza privit din față, încadrat de două inscripții semicirculare
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1864-11 FEBRUAR 1866. După cum se vede este gravat greșit 5/24 FEBRUAR, în loc de 5/24 IANUARIE (fig. 83av). Reversul medaliei înfățișează impunătoarea statuie din Piață Unirii, încadrată de inscripția CUZA VODĂ. Deasupra statuii - o altă inscripție semicirculara: ROMÂNIA RECUNOSCĂTOARE MARELUI DOMNITOR ROMÂN (fig. 83rv). Exceptând greșeală de pe avers, medalia reda, cu simt al proporțiilor și finețe în execuție, impozanta statuie care domină centrul orașului Iași de mai bine de un secol. Din cele 12 medalii închinate lui Cuza în perioada 1873-1914
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mai fost dedicate medalii timp de aproape o jumătate de veac. Și au fost cel puțin două ocazii importante: în 1920, la centenarul nașterii sale și în 1934, la împlinirea a 75 de ani de la Unirea Principatelor. Abia în 1959 domnitorul Al. I. Cuza apare, cum era și normal, pe medalia Centenarului Unirii Principatelor (fig. 84av și 84rv), în 1960, împreună cu Mihail Kogălniceanu, pe medalia Centenarului Universității din Iași, iar în 1984, pe o medalie de expoziție filatelica, care prin efigie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fig. 88av). Credem că în actualitate se abuzează de prezența lui Cuza pe unele medalii care fie nu aduc noutăți ale portretului medalistic, fie sunt copii palide ale celor de pe vechi medalii, fie prezintă imagini cu expresii ale feței domnitorului care nu încântă privirea celui care le contemplă. Prezentăm, în final, cateva considerații cu privire la imaginea medalistica a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistica a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de pe vechi medalii, fie prezintă imagini cu expresii ale feței domnitorului care nu încântă privirea celui care le contemplă. Prezentăm, în final, cateva considerații cu privire la imaginea medalistica a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistica a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănita peste tunica cu epoleți cu franjuri împletite - nu s-a impus. Această apare doar pe medaliile din perioada 1859-1862. Portretul medalistic care
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medaliile de expoziție din 1864-1865. În afară de chipul acolat cu altele de pe medaliile din 1911 și 1960, se mai realizează două portrete medalistice pe medalia semicentenarului din 1909 și pe cea a monumentului din 1912. Se impun câteva precizări în legătură cu imaginea domnitorului de pe medalia din 1912. Expresia fetei de pe aceste medalii este discutabila. Discutabila este și vestimentația militară a bustului. Sunt detalii, dar nu suficiente (din moment ce nu se poate observa steaua mare de pe epoletul vizibil), ca ținută militară respectivă (gulerul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și efigia, apare pe două medalii. Ele sunt dedicate de cetățenii din Turnu Măgurele și respectiv județul Dîmbovița marelui om de stat. Prima PENTRU MĂREȚUL FAPT DIN 2/14 MAIU 1864 și a doua PENTRU AGERA ESSECUTARE MĂREȚELOR CUGETĂRI PRINȚULUI DOMNITOR ALESSANDRU IOAN I DE LA 2 MAIU 1864 cum precizează inscripțiile de pe reversul celor două medalii{\cîte 86}. Numele Kogălniceanu mai apare pe o medalie a Expoziției Universale de la Paris din 1867. Nu putem preciza dacă cel recompensat a fost marele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Al. I. Cuza le-am prezentat medagrafic în periplul istoric de mai sus. Vom face acum câteva considerații privind chipul medalistic al lui Kogălniceanu. Pe medalia din 1911, după cum s-a putut observa, acesta este acolat protocolar cu cel al domnitorului Al.I.Cuza și, pentru a respecta această cerință, profesorul de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii Celești Fabio, cel care a conceput medalia, a trebuit să-l plaseze pe Kogălniceanu în prim plan. Plasamentul da posibilitatea privitorului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Fabio apare pe o realizare de tip medalistic, Ștefan cel Mare și Sfânt, inițiată la Iași în anul 2004 de profesorul maistru Victor Antăluță care își asociază numele cu cel al modestului profesor ieșean, cu al Ioanei Bassarab și al domnitorului comemorat. Menționam că realizarea această copie pe avers imaginea domnitorului de pe medalia SNR din anul 1904, bătută la firma Wilh. Mayer și Frz.Wilhelm din Stuttgart, după machetă lui Celești Fabio. Reversul este copiat după Ioana Bassarab;} {\footnote 28. Statutul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Mare și Sfânt, inițiată la Iași în anul 2004 de profesorul maistru Victor Antăluță care își asociază numele cu cel al modestului profesor ieșean, cu al Ioanei Bassarab și al domnitorului comemorat. Menționam că realizarea această copie pe avers imaginea domnitorului de pe medalia SNR din anul 1904, bătută la firma Wilh. Mayer și Frz.Wilhelm din Stuttgart, după machetă lui Celești Fabio. Reversul este copiat după Ioana Bassarab;} {\footnote 28. Statutul familiei Saraga în raport cu medalia ieșeana l-am conturat în comunicarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
71. Idem, pag. 30;} {\footnote 72. Const. Moisil, Arta noastră medalistica, CNA., anul I, nr. 5, 1920, pag. 29 - 33;} {\footnote 73. BSNR, ăn III, trim. III / IV, 1905; trim. I / ÎI, 1906, pag. 22;} {\footnote 74. Personalitatea și opera domnitorului Al Ioan Cuza reflectată în medalistica, Muzeul Național XV, București, 2003, planșa a II-a, prezentată în catalog la pag. 233 sub nr. 10 si11/12;} {\footnote 75. C. C. Giurăscu, Viața și opera lui Cuza Vodă, Ed. Științifică, București, 1970
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Amic al lui C. A. Rosetti, S. lucrează timp de mai mulți ani în redacția ziarului „Românul”. Arestat de patru ori sub domnia lui Al. I. Cuza, ar fi fost, după propria mărturie, unul din cei care au pregătit răsturnarea domnitorului. Înainte de 1861 mai îndeplinise funcția de director în Prefectura de Poliție a Bucureștiului. Mai târziu avea să fie ajutor de primar al Capitalei. Din 1866 până în 1877 colonelul S. este comandantul Legiunii a IV-a de Gardă Civică. În ultimii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
unui lexic tăios, a afirmațiilor tranșante și a aprecierilor fără menajamente"306. Un exemplu în acest sens îl oferă articolul "S-a obrăznicit turcul", publicat la 1 septembrie 1876, în Curierul de Iași, în care jurnalistul satirizează pretențiile Porții ca domnitorul României să sărbătorească cu salve de tun și iluminații suirea pe tron a lui Abdul Hamid al II-lea: "Dacă sultanul și vizirul ar veni în țară împreună c-o trupă de voltijori, ca să ne facă plăcerea să se deie
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
realiza o imagine cât mai fidelă a epocii în care se afirmă ca publicist Mihai Eminescu, prezentăm succint în cele ce urmează situația politică, economică, socială și culturală din Principate. b. Crearea primelor structuri democratice în Principate. Dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859, în Moldova, și la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească, constituie evenimentul politic care deschide calea reformelor democratice în Principate. Fără a insista pe legile și reformele emise în timpul domniei lui
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
alta, și anumite fenomene nesănătoase"323. Eterogenă și marcată de contraste, societatea românească a veacului al XIX-lea trece printr-o serie de prefaceri favorizate de noile condiții economice și politice din Principate. e. Libertatea presei, stabilită prin Constituție. Înlăturarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, marchează trecerea într-o nouă etapă a evoluției istorice a statului român modern. Constituția aprobată în același an reprezintă rezultatul compromisului dintre reprezentanții claselor dominante, animați de două ideologii: conservatoare și liberală
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în cântecul de lume -, și altul mai nou, cuprinzând variantele moldo-muntene. Acestea din urmă se disting printr-o realizare artistică desăvârșită. Balada debutează printr-un ritual - alegerea locului pentru mănăstire. Însoțit de Meșterul Manole și de grupul său de zidari, domnitorul Negru Vodă pornește pe malul Argeșului în căutarea unui zid părăsit, pe ruinele căruia urmează să-și înalțe ctitoria. Un ciobănaș întâlnit în cale îl ajută să ajungă la locul căutat, aflat într-o poiană, lângă o mlaștină. Rămășițele zidului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
fac pe Caplea să întârzie, dar nu reușesc s-o întoarcă din drum. Și, astfel, zidarii dau curs jurământului. Meșterul însuși participă la săvârșirea crudului ritual, menit să asigure durabilitate zidurilor. Terminată, biserica impresionează prin frumusețea ei, mărind totodată orgoliul domnitorului. Pentru năzuința lor de a zidi altă mănăstire „Mult mai luminoasă/ Și mult mai frumoasă”, meșterul și discipolii săi sunt condamnați la pieire. Asemenea legendarului Dedal, Manole plăsmuiește aripi de șindrilă și încearcă să zboare. El se prăbușește însă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Bibliei. S-a tipărit la București în numai zece luni, din noiembrie 1687 până în septembrie 1688, reprezentând în epocă o importantă realizare filologică. Apariția cărții s-a impus la un moment dat ca un deziderat al politicii culturale promovate de domnitorul Șerban Cantacuzino. Biblia de la București a suscitat întrebări referitoare la autorul sau autorii traducerii, precum și la raporturile textului cu tălmăcirile anterioare, parțiale, din Scriptură în limba română - tipăriturile lui Coresi, Palia de la Orăștie, Noul Testament de la Bălgrad, tipăriturile mitropolitului Dosoftei al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
tradiție umanistă ale cărei manifestări au putut fi recunoscute la noi încă din prima jumătate a secolului al XVII-lea. În traducerea Vechiului Testament, datând din perioada șederii sale la Constantinopol, între anii 1661 și 1664, ca reprezentant diplomatic al domnitorului Grigore Ghica al Țării Românești, Milescu s-a folosit de o ediție protestantă, prestigioasă în epocă, Septuaginta tipărită la Frankfurt pe Main în 1597. Lipsa de prejudecată în alegerea ediției, ca și strădania de a transpune în limba română un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
unor cărturari ai epocii din Țara Românească sau din Moldova, lui Stoica Ludescu ori, semnificativ, mitropolitului Dosoftei, căruia i-a fost dăruită cartea (în care apar și câteva însemnări autografe - comentarii explicative -, intervenții târzii pe text ale ierarhului moldovean) în numele domnitorului Constantin Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir va adnota de asemenea în marginea unui exemplar din ediția din 1688, moștenită de la părintele său, domnitorul Constantin Cantemir. Ediții: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură, București, 1688; Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, coordonator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
dăruită cartea (în care apar și câteva însemnări autografe - comentarii explicative -, intervenții târzii pe text ale ierarhului moldovean) în numele domnitorului Constantin Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir va adnota de asemenea în marginea unui exemplar din ediția din 1688, moștenită de la părintele său, domnitorul Constantin Cantemir. Ediții: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură, București, 1688; Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, coordonator I. C. Chițimia, București, 1988; Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, I-V, Iași, 1988-1997, XI, Iași, 2003; Biblia 1688, I-II, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
un mormînt. Nu sînt patimi mai nobili, mai mari, mai lăudate, Mai vrednici să s-aprinză În inimi bărbătești? Nădejdi, viață, cinste, simțirile-nfocate, Femeii le jertfești! Crezi tu că pentru tine răsare sau sfințește Acel uriaș falnic, a zilii domnitor? La patrie, În lume, la tot ce pătimește, Nimic nu ești dator?” Figura contestației (figura promisiunii ratate și a aspirației spre altă formă de plenitudine: sentimentul datoriei, de pildă, sau alte patimi demne de o inimă bărbătească!), contestația, zic, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
coadă de balaur, geme cu turbare și participă la acțiunea de pedepsire a tiranului. În alte poeme, morții țin discursuri, corbii croncănesc, albele iele joacă pe morminte. Fratele cel mic, Îndepărtat de tron prin otrăvire, participă la orgiile turbate ale domnitorului. Dochia iese noaptea din mormînt și cere iubitului, viu, un dulce jurămînt de credință... Unele balade trec mai departe de această figurație neagră, prea decorativă, prea insistentă pentru a nu trezi bănuială. Poemul Făt-Frumos tratează, Încă stîngaci, motivul Înțelegerii cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]