10,287 matches
-
distribuția temperaturii și precipitațiilor. Se întălnesc păduri de foioase, preponderente ștejarul, fagul în amestec cu arțarul, cireș, tei. Această pădure este alcătuită din specii ca mierea ursului, firuța de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar și arbuști ca alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar și arbuști ca alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
vedere fizico-geografic satul Ștefan cel Mare este așezat în zona Podișului Central Moldovenesc, partea estică a sa fiind străbătută de râul Bârlad. Clima este moderată dar, uneori, verile sunt extrem de secetoase iar iernile geroase. Nu putem face nici o referire asupra faunei și florei deoarece împrejurimile satului sunt complet lipsite de păduri. Uneori, își mai fac apariția prin gospodăriile oamenilor vulpile și păsările răpitoare (ulii). Satul are 1323 ha de teren arabil și 168 ha pășuni (islaz sătesc). Înainte de 1989, pe coasta
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici se întâlnesc varză iepurelui ("Ligularia glaucă") și laleaua pestrița ("Filitillaria meleagris"). Fauna întâlnită pe teritoriul satului și a zonei agricole aferente lui este reprezentată de mamifere că porcul mistreț ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), dihorul ("Mustella putorius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șoarecele de casă ("Mus musculus
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Chiril. Distanțele rutiere față de principalele orașe apropiate sunt următoarele Este dată forma de relief montan, versantul nord vestic fiind dominat de pășuni și fânațe, spre deosebire de de versantul sud estic dominat preponderent de păduri de conifere. Demn de remarcat este abundenta faunei și florei locale, caracteristice regiunilor europene continentale cu climat alpin și subalpin. Numeroase plante și animale își găsesc refugiul și se dezvoltă în acest sanctuar natural înconjurat de munți, departe de orice sursă de poluare. De asemenea există specii protejate
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
dintre care mai frecvente sunt cele din grupa nevertebratelor. La tot pasul întâlnești melci, păianjeni, fluturi, albine, bondari. Cel mai cunoscut melc este melcul de livadă (Helix pomatico), gândaci (Cetania aurata), rădașca (Lucanus cervus), croitorul ( Cerambix cerdo). Foarte bogată este fauna măruntă: râme, ocarieni, miriapode. Un vertebrat des întâlnit este brotăcelul (Hylo arborio). Dintre reptilele existene putem enumera: șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerto agilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de frunze (Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
veverița, ariciul și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților, terenurilor mlăștinoase se observă o vegetație formată din stuf (Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz (Caret sp.), pipirig (Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde lăcustele (Tettigonia viridissima), greierii (Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
de danie emis la Suceava, la data de 15 iulie 1431 de către domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun. În estul comunei curge râul Siret care formează limita administrativ-teritorială a județului Suceava, în care se varsă râul hantesti care străbate satul Hănțești. Fauna este reprezentată de mistreți, cerbi, căprioare, iepuri, vulpi, rozătoare etc. Terenurile arabile au calitate medie. Activitățile mai importante ale cetățenilor sunt cultivarea plantelor, creșterea animalelor, prelucrarea lemnului. Satul Berești este așezat la o distanță de 4 km nord de centrul
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
sunt azi modelele unde în partea centrală se redau câte două, trei sau patru buchete de trandafiri ori lalele, dar aceasta depinde de lungimea covorului și mărimea acestuia. Se mai execută și covoare ce redau în geometrie stilizată flora ori fauna. O altă categorie de țesături, deși se produc în cantități mai mici, o reprezintă traistele, desagii, sacii și nelipsitele ștergare, ce asigură în totalitate nevoile țărănești. Traistele și desagii au la bază de obicei lâna. Ștergarul, elementul nelipsit din gospodăria
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
Unitatea administrativ-teritorială (U.A.T.) se învecinează la sud cu Comună Arbore și orașul Solca, la nord cu Comună Horodnic de Sus, la est cu Comună Volovat și Municipiul Rădăuți și la vest cu Comună Sucevita. b. Forme de relief, fauna, vegetația - specificități, influențe Fiind amplasată la confluienta râurilor Sucevita și Suceava, Comuna Marginea se constituie pe luncile și terasele acestora. În lungul pârâului Sucevita se întâlnesc două nivele de teren cu altitudine între 275 și 350 de metri. Relieful Morfologic
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Siret prin afluentul sau pe partea stângă râul Suceava. Râul Suceava colectează de pe teritoriul comunei Marginea apele râului Sucevita. Râul Sucevita prezintă un curs în general cu direcția E-S-E, ușor meandrat în zona în care traversează dealurile Piemontane. Vegetația și fauna Vegetația este reprezentată prin zonă paduroasă în partea de sud și sud - vest a comunei, caracterizată prin păduri de conifere și foioase. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestiera ale comunei Marginea reprezintă 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
împăduriri efectuate pe aceste terenuri. Trebuie remarcat faptul că din toată suprafața pădurii, circa 89% are productivitate inferioară, iar 1% sunt neprductive. Din pădurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
precipitațiile sunt relativ numeroase, satul fiind una din zonele județului cu precipitații abundente și cu mare rezervă de apă potabilă datorită pădurilor care înconjoară satul în partea de est, spre Aruncuta, cât și sud-est, spre Frata și Răzoare. Flora și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
una temperata, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
negre (plantat în urmă cu 20-30 de ani, în special în zona satului Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat serios. Fauna este formată din mistreți, căpriori, vulpi, iepuri, fazani, potârnichi, rața sălbatică, viezurele. Clima este una continental-moderată, cu temperaturii minime de -4 °C (ianuarie) și maxime de 30 °C (iulie-august). Precipitațiile atmosferice ating medii anuale de 600-700 mm. În partea de
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30 grade Celsius. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt relativ numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu precipitații relativ mari. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționam graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Conform
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
a lunii august circa 28°-30 °C. Vânturile în general sunt reduse ca intensitate. Precipitațiile sunt relativ numeroase. Satul este traversat de șoseaua de legătură Turda-Câmpia Turzii-Frata-Bercheșu, care se intersectează cu drumul național Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
relativ numeroase. Satul este traversat de șoseaua de legătură Turda-Câmpia Turzii-Frata-Bercheșu, care se intersectează cu drumul național Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala ocupație fiind cultura vegetală și creșterea animalelor. În sat există și câteva societăți comerciale specializate pe
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Mare, unde în toamna anului 1944 au căzut la datorie zeci de soldați români, dar și 13 localnici de etnie maghiară, uciși de formația paramilitară, ca represalii pentru omorârea militarilor români. Pe valea Galat se gaseste un punct fosilifer cu fauna din perioada pliocena.
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri, Someșul, favorizează existența unei faune bogate și variate, inclusiv cu valoare cinegetică: căpriori, mistreți, vulpi, iepuri. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele, melcii, batracienii, peștii. Incidental își fac apariția exemplare din specii nespecifice zonei, cum s-a întâmplat în jurul anului 1970 când a
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu mari precipitații și cu mare rezervă de apă potabilă, poate datorită și celor două păduri care înconjoară satul (la est și la vest). Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Dolj, la 24 km distanță de municipiul de reședință, Craiova și la 34 km de orașul Bechet. Se află pe DN 55 Craiova-Bechet și este traversată longitudinal de Jiu. Cuprinde o suprafață întinsă forestieră, fiind o zonă de câmpie, stepă. Fauna caracteristică este sălbatică: iepuri de câmp, vulpi, cerbi, căprioare, șerpi comuni, broaște țestoase comune, năpârcă. Suprafața comunei este de 4519 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bratovoești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Bratovoești, Dolj () [Corola-website/Science/300389_a_301718]
-
brun-roșcat de pădure dă rezultate aproape la fel de bune ca solurile de cernoziom în ceea ce privește cultura cerealelor. Coastele orientate către sud ale dealurilor din comună sunt favorabile culturii celor mai bune soiuri de viță de vie, iar părțile nordice pentru pomi fructiferi. Fauna comunei Breasta cuprinde diverse animale sălbatice, cum ar fi: iepuri, vulpi, cârtițe, șerpi, șopârle și dihori. În componența etnică și religioasă a populației, în afară de cetățenii autodeclarați români, un procent de 99,15%, au mai fost înregistrați reprezentanții a două etnii
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
porcinelor, ovinelor" etc.). "Îndiguirea" și, puțin mai târziu, "mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu flora și fauna unor mirabile bălți, păpurișuri, zăvoaie, cu bogăție piscicolă, de la crapi, mrene, la somni, știuci etc., cu scoici, rațe / gâște sălbatice etc., ori cu gușteri și șerpi, cu mistreți și lupi, cu căprioare, iepuri, fazani etc. Pentru "inconfundabilul" univers tatomireștean, a
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]