9,472 matches
-
Writers of America pentru întreaga activitate. s-a născut pe 7 iulie 1907 în Butler, Missouri, Statele Unite. Copilăria și-a petrecut-o în Kansas, Missouri. Curentul religios, social, conservator, protestant, evanghelic numit "Bible Belt" i-a influențat clar lucrările de ficțiune, mai ales cele târzii, experiențele sale din copilărie au stabilit atmosfera culturală din "Time Enough for Love" ("Timp suficient pentru iubire") și "To Sail Beyond the Sunset" ("Navigând dincolo de apus") , printre altele. Cu toate acestea el se rupe mai târziu
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
o peritonită, după care a necesitat mai bine de doi ani de recuperare. De îndată ce s-a simțit suficient de întremat ca să scrie din nou, a început lucrul la "Time Enough for Love" (1973), care a introdus multe teme regăsite în ficțiunile sale ulterioare. La mijlocul anilor '70, Heinlein a scris două articole pentru "Britannica Compton Yearbook". El și Ginny au bătut țara în lung și-n lat ajutând la reorganizarea operațiunilor de donare a sângelui în Statele Unite; tot în acea peioadă, a
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
sănătatea sa a intrat în declin. S-a stabilit că problema era creată de un blocaj pe carotidă, Heinlein fiind protagonistul unuia dintre primele cazuri cunoscute de bypass carotidian. Heinlein și Virginia au fost fumători, fumatul fiind deseori prezent în ficțiunea sa, la fel ca și țigările cu autoaprindere. Tratamentul chirurgical al lui Heinlein i-a redat energia, el scriind cinci romane din 1980 până la moartea sa, care s-a produs pe 8 mai 1988 din cauza emfizemului pulmonar și a unei
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
pentru tineri. În 1957, James Blish a scris că unul dintre motivele succesului lui Heinlein "a fost dar de mecanismul din interiorul povestirilor sale, valabil acum ca și atunci. Heinlein pare să fi știu de la început, instinctiv, lecțiile tehnice despre ficțiune pe care alți autori le învață cu mare greutate (sau, de multe ori, nu le învață niciodată). Nu reușește întotdeauna să folosească acest mecanism în favoarea lui, dar e mereu atent la el." Heinlein și-a încheiat romanele pentru tineret cu
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
ale sale, cum ar fi individualismul, libertarianismul și exprimarea liberă a iubirii fizice și emoționale. Trei romane din acea perioadă, "Străin în țară străină", "Luna e o doamnă crudă" și "Time Enough for Love", au câștigat premiul Prometheus, destinat omagierii ficțiunii libertariene clasice și decernat de "Libertarian Futurist Society". În "Mises Daily", Jeff Riggenbach a descris "Luna e o doamnă crudă" ca "indiscutabil unul dintre cele mai influente trei romane libertariene ale ultimului secol". Heinlein nu a publicat "Străin în țară
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
și a avut o încercare nereușită de a obține un loc în California State Assembly în 1938. Primul roman al lui Heinlein, "For Us, The Living" (scris în 1939), constă în principal în discursuri care susțin sistemul creditului social. În ficțiunile pentru tineret ale lui Heinlein din anii '40-'50 încep să se fie prezentate virtuți conservatoriste. După 1945, el a început să aibă convingerea că un guvern mondial puternic ar fi singura opțiune a anihilării nucleare reciproce. Romanul din 1949
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
iar libertarienii și-au găsit inspirația în "Luna e o doamnă crudă". Ambele grupuri au rezonat cu temele libertății personale în gândire și acțiune. Heinlein a crescut într-o eră a segregării rasiale în Statele Unite și și-a scris majoritatea ficțiunilor influente în perioada de înflorire a mișcării pentru drepturile omului din SUA. Primele sale lucrări pentru tineret erau cu mult înaintea timpului lor atât prin respingerea explicită a rasismului, cât și prin folosirea unor protagoniști de culoare - în contextul SF
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
mai târziu că acestea erau africane sau de altă origine; în unele situații, coperțile cărților au arătat personajele ca fiind albe, deși textul specifica sau implica tenul negru al descendenței africane.. Tema rasială a fost elementul central al unora dintre ficțiunile lui Heinlein. Cel mai clar și controversat exemplu îl constituie "Farnham's Freehold", în care oamenii albi ai viitorului au devenit sclavii unor conducători negri canibali. În romanul din 1941 "Sixth Column" (cunoscut și ca "The Day After Tomorrow"), o
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
să rezolve verbal un diferend. S-a stabilit ulterior la Tonopah în Nevada tot ca proprietar de saloon în timpul boom-ului minier din acest loc, iar spre sfârșitul vieții s-a retras la Los Angeles. Erou a numeroase opere de ficțiune, unele apărute chiar în timpul vieții sale Wyatt Earp a devenit un erou semilegendar al frontierei, figura sa stând la baza unui mit pe care literatura și filmul l-a făcut celebru, acela al apărătorului cu orice preț al legii. Controversele
Wyatt Earp () [Corola-website/Science/319811_a_321140]
-
și lipsa profunzimii personajelor. Emmerich a răspuns că asemenea critici negative nu-l deranjează, deoarece el dorește să furnizeze „divertisment de popcorn” pentru spectatori. Afirmând că este „un realizator de film, nu un om de știință”, el își creează propriile ficțiuni pe baza unor fapte istorice sau științifice reale pentru a-și face mesajul „mai incitant”. Ca răspuns la acuzațiile de insensibilitate primite pentru includerea scenelor cu New York City distrus în "Unde vei fi poimâine?" la mai puțin de trei ani
Roland Emmerich () [Corola-website/Science/319178_a_320507]
-
mai târziu a scris scenariul al serialului de televiziune "". Munca de scenarist a lui Beagle a întrerupt orientarea sa anterioară de romancier, autor de non-ficțiune pentru reviste și scriitor de povestiri. Totuși, la mijlocul anilor '90 a revenit la proza de ficțiune și a continuat să scrie constant de atunci. În 2005, Beagle a publicat o continuare la "Ultima licornă", o nuveletă intitulată "Two Hearts", care avea să câștige premiul Hugo pentru cea mai bună nuveletă în 2006, premiul Nebula în 2007
Peter Beagle () [Corola-website/Science/319280_a_320609]
-
Leland E. Kirkemo. Filmul a atras din nou atenția asupra istoriei programului Apollo și a misiunilor spațiale americane în general. Filmul din 1974 "Houston, We've Got a Problem", deși prezintă evenimente din jurul incidentului Apollo 13, este o dramă de ficțiune despre crizele cu care s-a confruntat personalul de la sol, când situația de urgență le-a dat peste cap programul de lucru și a amplificat stresul vieții membrilor acestuia; doar câteva știri și vocea solemnă a naratorului tratează aspectele reale
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
Ginsberg. Când Ginsberg îi refuză avansurile amoroase, Burroughs pleacă într-o vacanță finanțată de suportul continuu al părinților la Roma să se întâlnească cu Alan Ansen. Când își dă seama că Roma și compania lui Ansen sunt îngrozitoare, inspirat de ficțiunea lui Paul Bowles se decide să se îndrepte spre Tanger în Maroc. Ajuns acolo, într-o casă deținută de un proxenet de homosexuali pentru turiști americani și englezi, închiriaza o cameră unde începe să scrie o sumedenie de pagini în
William S. Burroughs () [Corola-website/Science/315811_a_317140]
-
un loc unde părinții erau nevoiți să-i plătească în continuare renta lunară și un loc unde drogurile erau disponibile aproape pe gratis. A plecat din nou spre Tanger în noiembrie 1954 și a petrecut următorii patru ani acolo scriind ficțiune care avea să devină mai târziu Naked Lunch și tentative de a scrie articole comerciale despre Tanger. A trimis lui Ginsberg, agentul literar pentru Junkie, tot ce a scris în Maroc dar nici una din aceste scrieri nu a fost publicată
William S. Burroughs () [Corola-website/Science/315811_a_317140]
-
atenția privitorului neavizat prin aparenta ei simplitate, dar mustind de sevă la un al doilea nivel de lectură. Sobrietatea mijloacelor amplifică ambiguitatea jocului figurativ-abstract, aici și dincolo, interior și exterior, ducând selecția de piese luate în ansamblul lor către o ficțiune romanescă, în care un element simplu se subsumează întotdeauna ansamblului construcției. Actualitatea demersului estetic al graficianului explică impactul avut asupra publicului și specialiștilor, numărul remarcabil de premii decernate acestui artist tânăr: Premiul UAP-Arad, Premiul de Onoare la Bienala Internațională de
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
fiction, inclusiv romanul "Ralph 124C 41+" în 1911. Deși foarte influent în acea perioadă și plin de numeroase idei specifice genului, subiectul, personajele și stilul sunt văzute de cititorul modern ca superficiale și învechite. Gernsback și-a combinat scrierile de ficțiune și science fiction în populara revistă "Everyday Science and Mechanics" la care a fost editor în anii '30. În 1960 Gernsback a primit un premiu Hugo special pentru activitatea sa editorială. Înainte de a crea un gen literar, Gernsback a fost
Hugo Gernsback () [Corola-website/Science/316557_a_317886]
-
Gernsback a estimat că 400.000 de oameni în Statele Unite erau implicați în radioul amator. În 1913, a fondat o revistă asemănătoare, "The Electrical Experimenter", care a devenit "Science and Invention" în 1920. În aceste reviste a început să includă ficțiune științifică alături de jurnalism științific. Gernsback deținea 80 de patente când a murit în New York City la 19 august 1967.
Hugo Gernsback () [Corola-website/Science/316557_a_317886]
-
Iepure: Invazia Veneticilor, Jurnalul de Chișinău, anul VI, nr. 355/ 11 februarie 2005 2005, pag, 13; - Florentin Popescu: Literatura ținuturilor pierdute, Sud, p. 5; Nicolae Oprea: Romanul familial, Ziua literară, 29 sept. 2003, p. II; Marcel Duță: De la realitate la ficțiune, R.R. Cultural; - Mara Magda Maftei: Memorii ne-uitate, Viața Românească. Nr 3-4/ 2003, pag. 233-236; - Marian Drăghici: Cronica cenaclului Euridice, Ziua literară, 22.06.2004; Interviu în Ziua literară; interviu la televiziunea Alfa. - Petre Cichiordan: Paralele cu punct comun, Infoplus
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
Service to Children, precum și premiul Margaret Edwards. Pe 18 octombrie 2006, a primit "Maxine Cushing Gray Fellowship for Writers" pentru opera sa din partea "Washington Center for the Book". În 2002, Le Guin a primit premiul Malamud pentru "excelență în domeniul ficțiunii scurte." La convenția din 2009, fundația "Freedom From Religion" i-a acordat Ursulei premiul “Emperor Has No Clothes” ("Împăratul nu are haine*). Fundația FFR descrie premiul ca "celebrând 'discursul liber' al figurilor publice despre beneficiile religiei". Multe dintre operele science
Ursula K. Le Guin () [Corola-website/Science/316739_a_318068]
-
unul dintre elementele centrale îl reprezintă preocuparea personajelor principale pentru problemele de zi cu zi ale îngrijirii animalelor, grădinăritului și activităților domestice. Deși a folosit în general perspective exterioare pentru a explora teme politice și culturale, ea a scris și ficțiuni a căror acțiune se petrece mult mai aproape de casă; multe dintre povestiri se petrec în lumea noastră, în prezent sau în viitorul apropiat. Câteva opere science fiction ale lui Le Guin, incluzând romanele "Deposedații" și "Mâna stângă a întunericului", aparțin
Ursula K. Le Guin () [Corola-website/Science/316739_a_318068]
-
a beligeranților. Vitraliile arată că pentru populația din Vendée, "Declarația Drepturilor Omului", prezentată de mulți istorici ca un document care definește începutul unei epoci istorice noi, în care se elimină caracterul arbitrar al regimurilor absolutiste anterioare, este de fapt o ficțiune, realitatea fiind instaurarea unui regim mai brutal decât cel anterior. Vitraliile arată că pentru populația din Vendée, lozinca "Libertate, Egalitate, Fraternitate", considerată și în prezent ca o definiție a valorilor republicii franceze, nu era decât o frază demagogică, lipsită de
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
ce nu poate aspira la complexitatea Machinei. Bassam Kurdali, regizorul filmului Elephants Dream, a explicat acțiunea filmului spunând : Această poveste e foarte simplă - nici nu sunt sigur dacă o putem numi o poveste - este despre cum oamenii creează idei/povești/ficțiuni/realități sociale și le comunică sau le impun altora. Așa a creat Proog (în mintea lui) conceptul unui loc (unei mașini) sferic(e) pe care încearcă să i-o "arate" lui Emo. Când Emo respinge această idee, Proog devine disperat
Elephants Dream () [Corola-website/Science/315038_a_316367]
-
este un paradox ipotetic al călătoriei în timp, fiind prima dată descris de către scriitorul de ficțiune René Barjavel în cartea sa din 1943, " Le Voyageur Imprudent" (română: "Călătorul imprudent"). Paradoxul presupune ipostaza în care un om călătorește înapoi în timp și își ucide bunicul biologic, înainte ca acesta din urmă să o întâlnească pe bunica omului
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
pentru a preveni succesul crimei. Nicio faptă îndeplinită de călător, care să aibă efect de schimbare a viitorului nu va avea succes, căci întotdeauna va exista o formă de „ghinion” sau coincidență care va preveni rezultatul posibil. Foarte comun în ficțiune este nu numai eșecul personajului de a opri acțiunile pe care le dorește, ci și faptul că ajută, accidental, la înfăptuirea lor. Această teorie ar putea duce la griji cu privire la existența voii bune (în acest exemplu, voia bună poate fi
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
O legendă (din înseamnă „lucruri de citit”) este o povestire fantastică cu elemente istorice reale transmisă prin forma orală. Legenda este o narațiune populară în proză sau în versuri, în care se împletesc realitatea și ficțiunea. Legenda, spre deosebire de basm, este strâns legată de un element cheie și se concentrează pe un loc, un obiect, un personaj, o poveste, se explică originea unor ființe, plante sau animale, desfășurarea unor momente istorice sau faptele unor eroi ș.a.m.
Legendă () [Corola-website/Science/315113_a_316442]