10,713 matches
-
prin vămi, cunoașterea pravilelor țării, cântările bisericești, tipicul slujbei religioase etc. Planul de învățământ al colegiului din Orăștie cuprindea gramatica, retorica, logica, psihologia, metafizica, istoria și algebra, iar colegiul din Alba-Iulia, fondat în 1622, era organizat pe trei facultăți: teologică, filosofică și literară, cu programe școlare conforme practicii pedagogice europene din acele timpuri. Elementele de fizică carteziană se susțineau în cadrul colegiilor reformate din Aiud și cel din Târgu Mureș. Școala de la Sf. Sava din București, reorganizată ca o academie de către Constantin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
picturii etc. Academia Domnească de la Sfântu Sava din București și-a diversificat tot mai mult planul de învățământ începând cu anul 1776, ca urmare a hrisovului lui Alexandru Ipsilanti, în programa analitică punându-se accent pe disciplinele științifice în detrimentul celor filosofice. Astfel, logica aristotelică a început să fie înlocuită cu tratate noi, precum logica lui Wolff, a lui Baumeister și a lui Condillac. Profesorii din această instituție încep să-și elaboreze propriile cursuri: Iosif Moesiodax a elaborat lucrarea Însemnări fizice, în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
iar după-amiaza, elevii cărora li s-a predat logica să fie deprinși cu scheme silogistice și ,,încercări dialectice și sofistice”, iar elevii care au studiat dimineața retorica, după-amiază ,,să le dea paradigme retorice”, iar cei ,,ce se îndeletnicesc cu lucrările filosofice” să fie puși să rezolve exerciții, să facă repetiții și dictări, să converseze și să dezlege antiteze. Cel de-al doilea dascăl, avea ca orar zilnic, de asemenea, două lecții dimineața, începând de la discursurile lui Socrate, după care să predea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de comportament, mai mult sub forma unei educații a disciplinei, a supunerii tacite față de constrângerile impuse de educator, Herbart susținea necesitatea unei educații de tip rigorist și coercitiv. Herbert Spencer (1820-1903) s-a impus posterității în special prin lucrările sale filosofice, fundamentate pe tezele dominante ale spiritului științific de secol XIX, mai ales pe teza biologică a evoluționismului. Deși preocupat funciarmente de problematica filosofică, orizontul său ideatic se întinde și asupra dezbaterilor de natură psihologică, sociologică, biologică și pedagogică din epocă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de tip rigorist și coercitiv. Herbert Spencer (1820-1903) s-a impus posterității în special prin lucrările sale filosofice, fundamentate pe tezele dominante ale spiritului științific de secol XIX, mai ales pe teza biologică a evoluționismului. Deși preocupat funciarmente de problematica filosofică, orizontul său ideatic se întinde și asupra dezbaterilor de natură psihologică, sociologică, biologică și pedagogică din epocă. Această afirmație se justifică prin însăși titlul și conținutul lucrărilor publicate în timpul vieții sale: Principii de biologie, Principii de psihologie, Principii de morală
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogică din epocă. Această afirmație se justifică prin însăși titlul și conținutul lucrărilor publicate în timpul vieții sale: Principii de biologie, Principii de psihologie, Principii de morală, Eseuri despre educație etc. Întreaga sa concepție pedagogică este centrată pe osatura convingerilor sale filosofice. Adept al teoriei evoluționismului, Spencer admitea, prin analogie cu lumea biologicului, că societatea nu este decât un organism social și, prin urmare, se supune și ea acțiunii legilor biologice. Dat fiind faptul că una din principalele legi biologice este legea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ca profesor pe Ziller, unul dintre discipolii lui Herbart) va deveni un adevărat susținător al herbartianismului, în special în pedagogie. În opinia sa, la fel ca și pentru Herbart, pedagogia este știința educației - o știință practică bazată pe două discipline filosofice: etica filosofică, care deservește scopul educației și psihologia, care formulează principiile și metodele demersului paideutic. Cele mai importante opere ale autorului ardelean sunt: Organul pedagogic (1863), Compendiu de pedagogie pentru părinți, educatori și toți bărbații de școală (1868) și Psihologia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe Ziller, unul dintre discipolii lui Herbart) va deveni un adevărat susținător al herbartianismului, în special în pedagogie. În opinia sa, la fel ca și pentru Herbart, pedagogia este știința educației - o știință practică bazată pe două discipline filosofice: etica filosofică, care deservește scopul educației și psihologia, care formulează principiile și metodele demersului paideutic. Cele mai importante opere ale autorului ardelean sunt: Organul pedagogic (1863), Compendiu de pedagogie pentru părinți, educatori și toți bărbații de școală (1868) și Psihologia empirică (1881
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
contradicție între pedagogia pedocentrică, susținută mai ales de pedagogii psihanaliști, și pedagogia sociocentrică, impusă mai ales de sociologie. Rezolvarea acestui conflict nu se putea produce, în opinia lui B. Russell, decât printr-o pedagogie a conformismului. Pedocentrismul avea ca sursă filosofică teoria ,,elanului creator” a lui Bergson, dar și teoria ,,instinctelor” a lui Nietzsche. Apărea, astfel, cel puțin o întrebare: oare individul se dezvoltă exclusiv prin forțele sale interne, sau, dimpotrivă, prin participarea la lumea istorică și socială ? Din acest punct
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fi urmată de succes, ipoteza de la care s-a pornit va deveni astfel un adevăr și se va constitui pentru acțiunile viitoare într-un instrument eficient de rezolvare a problemelor. Concepția sa pedagogică decurge în mod direct din opțiunea sa filosofică, dar și din orientarea sa social-politică pe care a nutrit-o de-a lungul vieții. Dewey era convins că schimbările democratice care s-au produs în societatea americană, cât și marile progrese înregistrate de știința modernă vor determina cu certitudine
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
s-au constituit adevărate sisteme pedagogice orientate spre investigarea unor domenii specifice, precum: pedagogie generală, pedagogie școlară, pedagogie experimentală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii etc. Acești teoreticieni ai educației s-au străduit să întemeieze propriile sisteme pedagogice pornind de la diversele teorii filosofice, sociologice sau psihologice, care fundamentaseră deja diferite sisteme teoretice în domeniul educației din celelalte state europene. Influența filosofică în pedagogia românească de până la jumătatea secolului XX s-a dezvoltat în trei direcții, constituindu-se trei modalități de abordare diferită a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
experimentală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii etc. Acești teoreticieni ai educației s-au străduit să întemeieze propriile sisteme pedagogice pornind de la diversele teorii filosofice, sociologice sau psihologice, care fundamentaseră deja diferite sisteme teoretice în domeniul educației din celelalte state europene. Influența filosofică în pedagogia românească de până la jumătatea secolului XX s-a dezvoltat în trei direcții, constituindu-se trei modalități de abordare diferită a problemelor școlii și educației: școala formativ-organicistă, reprezentată în principal de G. G. Antonescu; pedagogia culturii, acoperită în special
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
remarcat mai degrabă pe tărâmul didacticii generale, didacticii speciale (practica pedagogică), mai puțin în domeniul teoriei pedagogice propriu-zise. Spiru Haret (1851-1912), primul doctor român în matematică cu o teză în mecanică celestă, titlu obținut la Paris, și-a extrapolat viziunea filosofică mecanicistă și asupra domeniului social. N-a fost un pedagog propriu-zis, dar în lucrările sale științifice, în rapoartele sale către Ministerul Instrucțiunii Publice, precum și rapoartele sale către Coroană transpar câteva idei ci adevărat pedagogice: educația trebuie realizată în spiritul unității
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de marcă în spațiul românesc pe Vladimir Ghidionescu. Pedagogia experimentală propunea ca noutate recomandarea de a se întemeia educația și învățământul pe o psihologie integrală, în care accentul urma să se focalizeze pe voință, respingându-se astfel concentrarea pe psihologia filosofică și intelectualistă, așa cum o promovase Herbart. A doua variantă interbelică, școala activă, a fost reprezentată în mod special prin concepția ,,centrelor de interes” a lui O. Decroly. În spiritul acestei concepții a fost elaborat și adoptat un proiect de programă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogică și de creativitate la 41 de ani. Încercând să identifice o unitate în diversitatea studiilor, articolelor și concepțiilor vremii sale, Bârsănescu constată acel spirit unitar materializat în patru ipostaze succesive: pedagogia clasică (pe care el o mai denumea și filosofică), pedagogia experimentală, pedagogia științifică și pedagogia științifică a fenomenului educativ, fiecare dintre acestea aducându-și aportul la progresul pedagogiei ca știință. În ce privește pedagogia clasică, în optica sa aceasta a fost axată pe idealul educației, beneficia de un caracter unitar, dar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Ion Nisipeanu (1885-1945), profesor la Școala Normală din Râmnicu-Vâlcea, apoi tot restul vieții președinte al Asociației profesorilor secundari din București, rămâne un virulent susținător al ,,școlii active”. Cristalizarea concepției sale pedagogice privind școala activă a fost legată indiscutabil de spiritul filosofic schopenhauerian. Dacă esența lumii constă în voință, dacă esența ființei umane constă tot din voință, atunci omul nu se poate împlini decât tot prin procese volitive, prin activități susținute voluntar. Constrângerile de orice fel, precum și pasivitatea, ar anihila această tendință
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
tehnic, schimbările calitative și cantitative înregistrate în viața omului actual sunt realități neîndoielnice. Bombardamentul informațional specific postmodernismului obligă la o reproiectare a programelor analitice și curriculei școlare. Personalitatea marcantă contemporană ce și-a legat numele nu doar de o concepție filosofică originală, ci și de abordarea problemelor pedagogice dintr-o nouă perspectivă - aceea a pedagogiei prospective - rămâne culturologul francez Gaston Berger (1896-1961). Dinamica socială fără precedent impune schimbări continue și în domeniul educației. Una dintre consecințele imediate ale dinamicii sociale constă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de pedagogi contemporani, între care mai cunoscuți sunt: G. Mialaret, B. Schwartz, Bogdan Suchodolski. Ultimul dintre ei, autor a mai multor lucrări pedagogice cu tentă futurologică - Pentru o pedagogie la scara epocii noastre, Educația pentru viitor, Pedagogia și marile curente filosofice - critică concepțiile și teoriile educative anacronice, care nu mai sunt în pas cu existența actuală a omului, definind tendințele dezvoltării educației din perspectiva ,,mutației semnelor” lumii contemporane. În analizele sale filosofico-pedagogice, gânditorul polonez surprinde existența a două tendințe fundamentale în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru viață; capabilitățile voluntar-intelectuale ale corpului didactic de autoperfecționare profesională continuă. DISCURSUL PEDAGOGIC ÎNTRE EXISTENȚA ȘI ESENȚA UMANĂ Abordarea problematicii raportului dintre existență și esență umană din perspectiva discursului pedagogic presupune o trecere în revistă a principalilor filosofi și curente filosofice care au avut în centrul preocupărilor lor problematica omului, omul ca ființă creatoare, omul ca ființă cunoscătoare. În acest sens, ne-am propus o analiză sintetică asupra preocupărilor filosofice din întreaga istorie a filosofiei în legătură cu modul de raportare a idealului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogic presupune o trecere în revistă a principalilor filosofi și curente filosofice care au avut în centrul preocupărilor lor problematica omului, omul ca ființă creatoare, omul ca ființă cunoscătoare. În acest sens, ne-am propus o analiză sintetică asupra preocupărilor filosofice din întreaga istorie a filosofiei în legătură cu modul de raportare a idealului educației la omul ca existență sau esență. Una dintre direcțiile de evoluție ale gândirii psihologice, psihologia umanistă, s-a afirmat la jumătatea secolului trecut, ca reacție la adresa behaviorismului și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lumea, fiind preocupat în întreaga sa carieră de implementarea acesteia în viața cotidiană, în problemele de educație și de muncă, precum și în situația persoanelor care suferă de afecțiuni emoționale. Autorul poate fi considerat unul dintre fondatorii pragmatismului american în investigația filosofică. Sören Kirkegaard (1813-1855), filosof danez, trebuie considerat unul dintre precursorii existențialismului contemporan. Autorul vorbește despre trei moduri de existență umană: estetică, etică și religioasă. Modul estetic apare ca fiind dominat fie numai de scopuri senzuale, fie numai de scopuri intelectual-raționale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
existențial, cel religios, este legat funciarmente de divinitate și se confruntă cu un conflict între imperativele credinței și cele reale ale nevoilor umane. Martin Heidegger (1889-1976) rămâne cel mai important și mai original reprezentant al existențialismului contemporan, capodopera gândirii sale filosofice fiind lucrarea ,,Ființă și timp”. Lumea în care trăim, în optica acestui gânditor, prezintă trei caracteristici fundamentale: factualitatea, existențialitatea și decăderea. Factualitatea semnifică simplul act de existență în această lume. Cea de-a doua caracteristică, existențialitatea, se raportează la un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
comunitar sunt copleșitoare și potrivnice. Heidegger depășește faptul că oamenii sunt preocupați de nimicuri, dar și de tehnologie, pierzând din vedere cel mai important aspect: existența lor concretă în lume. Edmund Husserl (1859-1038), considerat fondatorul fenomenologiei, consideră că întreaga mișcare filosofică fenomenologică trebuie să investigheze tot ceea ce face parte din experiența personală. Termenul de fenomen înseamnă apariție, ilustrând în mod concret tot ceea ce rezultă din experiență. Opinăm că fenomenologia anticipează orientarea umanistă prin accentul pus pe experiența personală, pe descrierea fenomenului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
subiectul să raporteze ceea ce este firesc, respectiv conținutul, impresiile, asociațiile interpersonale etc. Jean Paul Sartre (1905-1980) este considerat cel mai reprezentativ gânditor al existențialismului contemporan. Inițial, autorul și-a propus cunoașterea tezelor fenomenologice formulate de Husserl, iar mai apoi gândirea filosofică a lui Heidegger, motiv pentru care se va deplasa în Germania obținând o bursă de studii. Teza esențială a curentului de gândire fundamentat la mijlocul secolului trecut, devenit o modă în anii '50 - '60, este redată în formula: existența premerge și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o antropologie și filosofie subiectivă împotriva căreia se îndreaptă Heidegger. O astfel de filosofie a inspirat o parte din pedagogii ,,educației noi”, deoarece actul didactic trebuie să cultive libertatea și responsabilitatea activă a subiectului educogen, respectiv elevul. Perspectiva de analiză filosofică asupra ,,aspectelor istorice” ale educației și instruirii oferă un alt criteriu de înțelegere și interpretare ,,a problematicii esențiale care condiționează atât cuceririle, cât și erorile gândirii pedagogice moderne.” Un astfel de criteriu urmărește să evidențieze o serie de corespondențe între
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]