51,240 matches
-
supraviețuirea pe termen lung este mai redusă. Complicații infecțioase: orice infecție evoluează mai sever la pacientul cu TR, dată fiind imunosupresia cronică; infecțiile cresc riscul de rejet acut. în plus, în primele luni post-TR (când imunosupresia este maximă) apar cu frecvență sporită infecțiile oportuniste cu citomegalovirus, Pneumocistis carinii sau fungi. Ca urmare, majoritatea primitorilor de grefă vor urma în primele 3 luni post-operatorii un tratament de prevenție al acestor infecții oportuniste. Cele mai frecvente infecții în perioada precoce post-TR sunt cele
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de volum a compartimentului extracelular (deshidratare extracelulară). Când pierderile hidrosodate sunt izotonice apare deshidratarea pură normonatremică. Deshidratarea poate interesa sectorul interstițial și sectorul vascular. Starea de umplere sau de depleție a sectorului vascular se evaluează clinic prin: • măsurarea TA, a frecvenței cardiace, a variațiilor lor în decubit și în ortostatism (fiziologic se acceptă variații ale TA sub 10 mmHg) și apariția unei senzații de rău, vertij, concomitent cu modificările de poziție; • măsurarea diurezei și a variațiilor ei, dovadă a calității perfuziei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
atriul drept prin cateter central (normal 0 - 8 mmHg); • măsurarea presiunii arteriale de ocluzie (6-15 mmHg) prin cateterul Swann-Ganz (estimează în anumite situații presiunea de umplere a ventriculului stâng). în caz de diminuare a volumului sectorului plasmatic se observă accelerarea frecvenței cardiace, diminuarea presiunii arteriale în decubit sau în ortostatism, paloare cutanată și răcirea extremităților, diminuarea diurezei, aplatizarea venelor gâtului și a antebrațului, scăderea PVC și a presiunii arteriale de ocluzie. în caz de pierderi a peste 30 % din volumul plasmatic
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
nedestins, cu supresia sintezei de factor natriuretic atrial și eliberării de ADH. Receptorii de înaltă presiune (baroreceptorii) sunt localizați în aortă și în sinusul carotidian. Depleția volumului extracelular stimulează acești receptori, care activează sistemul nervos simpatic (SNS) și antrenează creșterea frecvenței cardiace, vasoconstricție și efect antinatriuretic. Stimularea lor induce de asemenea eliberarea de ADH. în caz de supraîncărcare sodată, acești receptori sunt inhibați, cu diminuarea tonusului simpatic și inducerea de efecte cardiovasculare opuse. 2. Factori fizici: mișcările fluidelor care traversează pereții
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Oncogeneza. La pacienții cu transplante de organe, dar nu și la cei cu boli autoimune, tratați cu AZA, s-a observat o incidență crescută a bolilor limfoproliferative și a cancerelor cutanate. La ambele categorii de pacienți a fost descrisă o frecvență mai mare a cancerului de col uterin și a leucemiei acute mieloblastice. C. MICOFENOLATUL DE MOFETIL 1. Mecanism de acțiune: Micofenolatul de mofetil (MMF) este un ester al acidului micofenolic, care este și metabolitul său activ. Acidul micofenolic inhibă inozin-monofosfat-dehidrogenaza
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prostatic specific (PSA) < 4.5 ng/ml Anticorpi anti membrană bazală glomerulară (MBG) < 15 UI/ml Anexa II. Ajustarea dozelor de medicamente la pacienții cu insuficiență renală MEDICAMENTUL EXCREȚIE NEALTERATĂ ( %) LEGAREA DE PROTEINE ( %) T½ N/AFECTARE RENALĂ (H) AJUSTAREA DOZEI/FRECVENȚEI ADMINISTRĂRII FUNCȚIE DE RFG (ML/MIN) DOZA SUPLIMENTARĂ PENTRU RFG > 50RFG 10-50RFG < 10HDDIALIZĂ PERITONEALĂAINS și inhibitori COX-2 Acetaminofen Gaura anionică urinară: (Naur + Kur) Clur în acidoza metabolică hipercloremică cauzată de diaree, gaura anionică urinară ar trebui
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
finalmente, după un scurt și dramatic incident conjugal, în compania liniștitoare a „bătrânului” ei socru Luca Delescu, intelectual prin vocație și cercetător consacrat, singura oază de umanitate într-o lume imundă, mercantilă, degradată din condiția moralității, fie ea și elementară. Frecvența figurilor feminine în literatura semnată de P.-B. nu este deloc întâmplătoare, corespunzând credinței că sufletul femeii, fiind mai complicat, e mai deschis investigațiilor analitice, mai apt pentru sondaje revelatoare. „Studiul femeii - declara scriitoarea - mi-a părut totdeauna mai interesant
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
fie nota esențială, specifică artei sale. Mini face de altfel, la un moment dat, o teorie insolită despre „trupul sufletesc”, ce nu e decât o intuiție percutantă pusă în seama unui personaj. Simptomatologia pronunțat fiziologică a stărilor interioare, unită cu frecvența cazurilor clinice, a și condus câteodată la concluzia existenței unei orientări naturaliste a romancierei. Totuși, nu se întâlnește decât întâmplător explicația pe bază de ereditate, prezența maladiilor justificându-se mai mult prin preocuparea predilectă pentru analiză. Căci este limpede că
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
concrete la scara condiției umane, ceea ce produce impresia unei atitudini preponderent mizantropice, marcată de un scepticism amar și ireductibil. Moartea, boala, schilodirea fizică sau morală, vulgaritatea, promiscuitatea etc. sunt pentru P.-B. fețele multiplicate ale urâtului ce prezidează existența umană. Frecvența mărturiilor de repulsie și chiar de oroare față de incarnările urâtului nu este întâmplătoare. Psihanalitic, s-ar putea vorbi de o reacție a feminității în raport cu tot ce o înjosește sau o vulnerează prin gest sau prin înfățișare, o reacție de conservare
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
și al lui Alexandru Gorșcovoz, șef de gară. După ce termină liceul la Baia Mare (1964), urmează Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1964-1971). Se înscrie în Baroul din Satu Mare, practicând avocatura. Între timp va absolvi, în sistemul învățământului fără frecvență, și Facultatea de Filosofie a Universității clujene (1977). Ca student, frecventează cenaclurile revistelor „Tribuna” și „Echinox” și debutează în 1967, la „Amfiteatru”. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Transilvania”, „Contemporanul”, „Flacăra” ș.a. Semnează și Alexandru Olar, Al. Olar-Varnali, Horia Algor. Numărându
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
Moș) și al lui Vasile Pop. Face liceul la Brașov (1942-1945), Zalău, Satu Mare și București. Între 1950 și 1951 urmează cursul unor școli militare din Ineu și Beiuș. Devine student la Facultatea de Filosofie a Universității din București, cursuri fără frecvență, abia în anii ’70. Lucrează ca redactor la o serie de publicații militare: „Imagini militare” (1952-1954), „Viața militară” (1954-1958, 1960-1970), „Înainte” (1971-1980), „Revista gărzilor patriotice” (1980-1984) și ca secretar de redacție la Editura Militară (1958-1960). P. face parte dintre cei
POP-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special Gruia la arat și Gruia în Țarigrad. Astăzi baladele românești despre Novăcești se întâlnesc mai rar, chiar în Banat, zona lor de maximă frecvență în trecut, deseori fiind contaminate cu alte motive. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 77-81, 144-147, 149-151; Simion Fl. Marian, Poezii poporale române, Cernăuți, 1873, 71-85, 142-150, 171-180; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 57-78; G.
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Sorin Titel, pentru „abateri grave de la disciplina de student”. Lucrează ca profesor suplinitor la școli din județul Prahova, mai întâi la Cărbunești, stabilindu-se în cele din urmă în Bertea. Reprimit în facultate, își finalizează pregătirea universitară la cursuri fără frecvență, luându-și licența în 1965. Predă limba și literatura română tot la Bertea până în 1998, când se pensionează. Din 1989 este președinte al Asociației de Prietenie „L’Espoir Bertea - Louvigny”. În 1991, invitat de Ministerul Culturii din Luxemburg, conferențiază în
NICOLAE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288435_a_289764]
-
N.-V. nu a găsit însă cel mai bun criteriu de ordonare a materialului, includerea lui în secțiunile Facerea lumei, Pământul, Aerul, Apa, Focul întâmpinând critici întemeiate. Dincolo de acest neajuns, cartea a fost adesea citată și folosită, uneori cu o frecvență foarte mare (Tudor Pamfile, în trilogia sa Sărbătorile la români, o citează de peste două sute de ori, iar în Mitologia românească, de aproximativ o sută treizeci de ori). Treptat, meritele lucrării sunt recunoscute: Ovidiu Bârlea, de exemplu, o socotește ca fiind
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
privind eficiența terapiilor comportamentale și cognitive există în majoritatea problemelor psihopatologice studiate. Aceste confirmări obiective a ceea ce numeroși clinicieni practicieni au observat deja neau orientat în selecția cazurilor clinice prezentate în lucrarea noastră. Cel de al doilea criteriu a fost frecvența tulburărilor psihopatologice întâlnite în populația generală. In vederea redactării celor douăsprezece capitole clinice ne-am adresat unor clinicieni experimentați, specializați în domeniile din care provin cazurile pe care, la cererea noastră, trebuiau să le prezinte. In cadrul contractului intelectual pe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
două elemente ale acestui răspuns, respectiv modificările fiziologice (emoțiile) care le însoțesc și limbajul (cognițiile). Fiecare dintre aceste elemente ale răspunsului prezintă o anumită topografie. Descrierea topografică este indispensabilă, deoarece numai ea permite studierea cu precizie a fluxului sau a frecvenței apariției comportamentului, a intensității sale cât și a duratei.Totuși, simpla descriere a topografiei, a debitului, a intensități și a duratei comportamentului nu este suficientă pentru a defini un comportament operant dacă nu o relaționăm de consecințele acestuia. Consecințele sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ca un declanșator; el nu forțează răspunsul care trebuie să se producă. El nu reprezintă decât unul dintre aspectele, uneori esențiale, ale circumstanțelor în care un răspuns este emis și întărit. Numeroase comportamente operante nu sunt astfel emise cu o frecvență crescută decât în prezența unor anumiți stimuli discriminativi. Regula de bază care guvernează controlul comportamentului prin intermediul stimulilor discriminativi poate fi enunțată astfel: frecvența de manifestare a unui comportament operant va fi crescută în prezența unui stimul discriminativ care, în trecut
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în care un răspuns este emis și întărit. Numeroase comportamente operante nu sunt astfel emise cu o frecvență crescută decât în prezența unor anumiți stimuli discriminativi. Regula de bază care guvernează controlul comportamentului prin intermediul stimulilor discriminativi poate fi enunțată astfel: frecvența de manifestare a unui comportament operant va fi crescută în prezența unui stimul discriminativ care, în trecut, a însoțit producerea acestui comportament și a semnalat motivul întăririi sale. Abordarea operantă Dacă este important să cunoaștem modul în care un comportament
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
colab., terapia de acceptare și implicare se bazează pe ideea că numeroase manifestări psihopatologice sunt tulburări legate de „evitări experiențiale”. Evitarea experiențială survine atunci când subiectul încearcă să evite contactul cu unele experiențe private nedorite și încearcă să modifice forma sau frecvența acestor evenimente și contextele care le-au generat în pofida unui cost funcțional negativ. Acceptarea Terapeutul care utilizează terapia de acceptare și implicare îi arată pacientului că, dacă este normal și adesea eficient să evităm unele situații aversive în lumea exterioară
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dobândite aceste comportamente, - să determine factorii actuali care le mențin. Datele obținute permit specificarea și alegerea procedurilor terapeutice adecvate. Autorii propun să prezinte informații în șapte dimensiuni: - examinarea problemei specifice în vederea precizării tuturor evenimentelor sau situațiilor relative la problemă (topografie, frecvență, intensitate, durată) și reliefarea țintelor acțiunii terapeutice; - clarificarea situației problemă identificând variabilele antecedente și consecutive care mențin comportamentul problemă; - analiza motivațională în scopul precizării elementului care, la un anume subiect, constituie o întărire în funcție de istoria sa personală; - analiza developmentală a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
subiectul ar trebui să schimbe sau să modifice în legătură cu ceea ce face, gândește sau resimte. Aceste scopuri sunt discutate în raport cu cererea și adoptate de comun acord. Evaluarea „comportamentelor problemă” Descrierea unor conduite trebuie, în mod ideal, să respecte criterii precise: topografie, frecvență, intensitate și durată. Fezabilitatea acestei descrieri se poate lovi de numeroase obstacole legate de natura și de numărul comportamentelor, de condițiile existențiale ale subiectului, de adeziunea sa și de reacțiile provocate. Este adesea preferabil să selectăm unele dintre ele în funcție de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
realizează mai ușor pentru comportamentele motorii, dar este mai laborioasă uneori pentru aspectele cognitive sau manifestările emoționale, atunci când trebuie să se delimiteze conținuturile gândurilor sau să se distingă aspectele fiziologice, expresive și subiective ale emoțiilor. Pentru o evaluare precisă a frecvenței, a intensității sau a duratei, subiectul este invitat să îndeplinească o sarcină care presupune un exercițiu de auto-observare după criterii determinate cu o durată limitată. Limitată la unul sau două comportamente circumscrise, această sarcină este propusă, niciodată impusă. Natura și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
poziționează într-un continuum pornind de la elemente foarte concrete până la constelații mai globale și abstracte. Contiguitatea acestora cu comportamentul problemă permite postularea rolului stimulului discriminativ. Unele evenimente au un efect declanșator (sau excitator), în timp ce altele au un efect inhibitor (diminuarea frecvenței sau a intensității). Identificarea stimulilor discriminativi contribuie la elaborarea ipotezelor explicative privind modul în care se manifestă sau nu comportamentele problemă. Inventarierea lor este ușor de realizat atunci când subiectul le verbalizează în mod explicit. In alte cazuri, acest inventar se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
consecințe negative). Aceste consecințe au un efect de întărire (consolidare) pozitiv sau negativ asupra comportamentului problemă în măsura în care amplifică sau diminuează probabilitatea apariției acestuia. Identificarea lor este esențială pentru explicarea modului în care acest comportament se menține la acest nivel al frecvenței, intensității și duratei sale. Conceptul de „contingențe de întărire” al lui Skinner insista inițial asupra rolului consecințelor externe situate în mediul fizic și social al subiectului. Ulterior, accentul a fost pus pe rolul consecințelor interne. Anticiparea unui eșec sau a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
metodelor utilizate și însușirii acestora. Sinteză explicativă La sfârșitul primelor ședințe, clinicianul trebuie să aibă o imagine suficient de clară în legătură cu ceea ce face subiectul, cu ceea ce nu mai face sau nu face, cu ceea ce gândește și simte. Sunt descrise topografia, frecvența și intensitatea comportamentelor problemă selectate. Sunt identificați principalii determinanți externi și interni (variabile contextuale și consecutive) cât și influența factorilor reliefați de istoria individuală. El poate ulterior să efectueze o sinteză a datelor primite și a determinanților evidențiați. Modelul de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]