9,602 matches
-
oferă o soluție satisfăcătoare, care corespunde aspirațiilor intime ale actorului și care intră în acord cu cu alte valori ale siste-mului. În cazul unei societăți dornice să se modernizeze și să se dezvolte, sunt de luat în calcul valori ca inovația, spiritul între-prinzător sau progresul. În faza de descompunere, Gorbaciov s-a ocupat mai întâi de ceea ce a considerat el ca fiind contravalori, spre exemplu alcoolismul și birocrația. În faza de recompunere a pus accent pe două valori-cheie: glasnost și perestroika
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
econo-mice, Everett Hagen (1964) a atras atenția asupra grupurilor sociale care se considerau lezate, având în cadrul societății un statut nedemn de ele. Și-au început ascensiunea socială și au ajuns la putere prin adoptarea noilor valori, care favorizau economisirea, investițiile, inovația, reușita în afaceri. Iată povestea burgheziei întreprinzătoare în raport cu aristocrația sau a anumitor minorități religioase sau etnice (evreii, libanezii, chinezii din diaspora...). Pentru a arăta că societatea nu cunoaște determinismul absolut, să luăm aminte că, în situații asemănătoare, grupul care se
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
întreprinzătoare în raport cu aristocrația sau a anumitor minorități religioase sau etnice (evreii, libanezii, chinezii din diaspora...). Pentru a arăta că societatea nu cunoaște determinismul absolut, să luăm aminte că, în situații asemănătoare, grupul care se simte discriminat poate să refuze calea inovației și să opteze pentru o strategie de asimilare. Acesta consideră clasa superioară drept grupul său de referință, ale cărui valori vrea să le adopte și căruia dorește să i se alăture. Aceasta a fost alegerea multor evrei în secolul XIX
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este imaginația. Ea ne permite să trecem dincolo de cunoștințele dobândite, să deschidem uși asupra necunoscutului, să avem în vedere toate ipotezele care trebuie testate. Ea este facultatea de a concepe ceea ce încă nu există, devenind, astfel, scena invențiilor, descoperirilor, a inovațiilor. Ea conferă spiritului fertilitate și creativitate. Intuiția, care anunță adesea imaginația, se poate desfășura mai ușor în starea de somnolență care precede somnul sau trezirea, deoarece rațiunea de rutină, care de obicei ne controlează reflexele, se relaxează și suntem mai
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ele au fost pregătite demult. Noile valori și comportamente care se răspândesc brusc sunt formulate cu mai mult sau mai puțin timp înainte. Ideile directoare, marcante ale unei epoci, lucrurile pe care toată lumea le împărtășește acum au fost în trecut inovații îndrăznețe. Chiar și într-o lume în care evenimentele se precipită, este nevoie de 30-40 de ani pentru ca modul de a gândi al unui autor să iasă din cărțile sale, să se răspândească și să facă parte din spiritul timpului
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o valoare, deoarece creează bogăție. În acest sens, ei disprețuiesc trândăvia nobililor. De fapt, Evul Mediu cunoaște o evoluție tehnologică remarcabilă. Să luăm moara de vânt, moara de apă, scripetele, diferitele instrumente optice, orologiul, imprimeria... O mare parte din aceste inovații vin din Orient (cifrele romane sunt înlocuite cu cifrele arabe) sau din Extremul Orient. În spatele acestor progrese se ascunde figura meșteșugarului, a inventatorului, a artizanului, idealul lor de lucru bine făcut. Spiritul prometeic nu va înceta să lucreze, iar valorizarea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
deja în circulație: el este un individ cu personalitate puternică, este un șef, are încredere în sine; rațiunea devine raționalitate, iar aceasta, aplicată afacerilor, rezultă în eficacitate; ideea de progres îl animă: el prosperă îmbunătățind condițiile de producție și introducând inovațiile. Altele sunt valorile noi, ca economisirea și investițiile. Deși catolicismul este mereu neîncrezător la adresa banului, acesta devine un lucru serios, care trebuie fructificat. Protestantismul încurajează această atitudine. Economismul se răspândește. Este o concepție în care ocupațiile și slujbele cele mai
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mea", mașina "mea", lucrurile "mele"...; -piața ca loc de regularizare a ofertei și a cererii (victorioasă în fața modelului opus, al planificării realizate de stat); -competiția (care trebuie, fără îndoială, moderată, pentru a corecta excesele); -admirația pentru tehnologie, pentru invenții și inovații care asigură progresul. 3. În ciuda școlilor numeroase și a rivalităților, pro-testele din secolul XIX împoriva capitalismului triumfător au dus nu doar la reforme sociale substanțiale, dar mișcările muncitorești și socialismul în general au contribuit la îmbogățirea sistemului nostru de valori
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
întâmplă să spunem despre o reușită surprinzătoare: "Era imposibil și totuși au reușit". Dacă Cristofor Columb ar fi avut doar bun-simț, nu ar mai fi plecat. Bunul-simț nu este totul. Nu este făcut pentru descoperiri, pentru invenții. Nu se opune inovațiilor sau gândirii abstracte, le este complementar. Dacă realismul are nevoie de aripi, idealismul are nevoie de picioare. Iată bunul-simț. Acesta nu contrazice ideile generoase, le face operaționale. Îndeplinește mereu o funcție de clarificare, pregătește terenul pentru judecata care va fi reținută
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
îndreptățite? Am numit această capacitatea uimitoare a oamenilor de a-și crea și recrea posibilele și imposibilele imaginație zămislitoare de lumi. Posibil. Cuvîntul acesta exprimă o idee veche, care-i intrigă de cînd lumea pe filosofi. Luîndu-l drept sinonim pentru inovație, progres, curaj și libertate, omul modern vede în posibil o valoare certă. Cartea de față nu e însă o apologie a posibilului. Stadiul cercetărilor mele datorează mult ideii de a asocia conceptului de posibil contrariul său. A trece de la o
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
el, acesta este sensul. Soluția la care se gîndește este responsabilitatea ca principiu născut din "euristica fricii": să fii responsabil înseamnă să-ți fie frică pentru soarta umanității. Din moment ce oamenii de știință și experții nu pot prevedea toate consecințele unei inovații tehnologice, trebuie să fii capabil să-ți imaginezi de la început ce poate fi mai rău, ca să-l poți împiedica. Nu e vorba despre frica obișnuită, cea care paralizează. Dimpotrivă, e una care dă forță și curaj: forța de a împiedica
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
durează cinsprezece minute, față de o oră, cît dura tehnica precedentă. În plus, concentratele fac posibil un tratament preventiv: produsul poate fi injectat imediat ce apar semnele premergătoare unei hemoragii. Pentru hemofili, în special, sistemul concentratelor reprezintă un progres. Întreprinderile care comercializează inovația tehnologică fac presiuni foarte mari în întreaga lume. Prin subtile și agresive tehnici de marketing, oferta creeză și stimulează cererea: Nimic mai bun decît să-l faci pe consumatorul potențial să simtă nevoia. În consecință, întreprinderile sponsorizează vacanțe iarna la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sistemul modern al concentratelor. În ciuda unei idei intens vehiculate, nu toate țările au procedat în același fel. Există o excepție notabilă. În Belgia a vut loc ceva șocant, scandalos, dar salvator: cîțiva oameni (responsabilii națiunii) au refuzat schimbarea, au respins inovația tehnologică, au spus nu progresului. Singura țară modernă care nu s-a supus imperativului modernizării a fost Belgia. Tocmai pentru că ea a refuzat tehnica concentratelor, n-a cedat în fața presiunii comerciale a unei "tehnici și mai performante", a hotărît în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sîngele contaminat, la sfîrșitul lui 1981.Reamintim că problema depistării s-a pus odată cu descoperirea virusului HIV, adică începînd din 1983, la sfîrșitul aceluiași an punîndu-se la punct și tehnica sîngelui "încălzit". Evitarea catastrofei era posibilă chiar de la început: fără inovația tehnică, fără să se cunoască natura bolii, într-o situație de maximă incertitudine. Dar trebuia să ai curajul să refuzi progresul, să revii din punct de vedere tehnologic în urmă. Trebuia, așa cum au făcut-o responsabilii belgieni, să exersezi acea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
combate. Oamenii nu sunt deloc condamnați să aleagă între progres și regres tehnologic: raționamentul lui sau (avansăm sau stagnăm, progresăm sau regresăm) îi condamnă prea adesea la nefericire și ticăloșii. Imposibil să nu cauți modernizarea, progresul tehnologic. Imposibil să refuzi inovația tehnică propusă de întreprinderi. Imposibil să nu dorești să trăiești tot timpul într-un și mai mare confort. Imposibil să nu vrei să reduci la maximum incertitudinea atunci cînd iei o hotărîre: mai ales în cazul deciziilor importante este imposibil
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
profesional, neplăceri la serviciu 105, umilințe, poluare... Devin vizibile trei mari spaime, reprezentînd trei posibile: moarte, barbarie, război. Moarte: de exemplu, muncitori bolnavi de cancer după ce au lucrat cu materiale periculoase (amiantă, produse radioactive...) Am vorbit deja despre strategii de inovație tehnologică care au dus la moartea a zeci de mii de persoane. Să reamintim și întreprinderile care dau faliment, uzinele închise, regiunile devastate de crize economice, licențierile. Apoi șomajul, excluderea socială care pot duce la sinucideri. Cadrele superioare care se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să întreținem acest război, să contribuim la el. Să fii modern înseamnă să fii un războinic economic, și, ca să folosim limbajul de război din domeniu, înseamnă să cauți să cîștigi, sau măcar să nu pierzi, lupta cu prețurile, cu productivitatea, competitivitatea, inovația. Europa modernă nu incarnează, de fapt, o idee războinică? Nu cumva, pentru că își spun că, grație Europei, vor fi și mai puternici în războiul mondial dintre întreprinderi (în special cu firmele americane), mulți francezi, germani, italieni, olandezi își doresc o
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și va continua să fie valabil și în secolul XXI. Totuși, veți găsi și capitole noi, care prezintă informații de ultimă oră cu privire la schimbările din domeniul forței de muncă, noi abordări în educație și aplicații ale analizei comportamentale pentru elaborarea inovațiilor în afaceri și pentru dezvoltarea creativității în general. Toți trebuie să fim la zi cu analiza comportamentală pe măsură ce aplicațiile sale schimbă lumea și, la rândul lor, sunt schimbate de lume. Utilizarea analizei comportamentale nu trebuie lăsată să devină un capriciu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
cu un avion necesită precizie și utilizarea unor proceduri deja stabilite. Având în vedere că sunt atâtea firme care se luptă să supraviețuiască, și numărul mare care eșuează dintre acestea, de ce tolerăm atât de multe abordări subiective în managementul angajaților? Inovația în management nu este greșită, dar inovația fără informații, managementul „la ghici” sau tehnicile de genul „hai să încercăm și să vedem ce se întâmplă” sunt prea costisitoare pentru a mai fi tolerate. Obținerea rezultatelor maxime de la angajați și a
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
unor proceduri deja stabilite. Având în vedere că sunt atâtea firme care se luptă să supraviețuiască, și numărul mare care eșuează dintre acestea, de ce tolerăm atât de multe abordări subiective în managementul angajaților? Inovația în management nu este greșită, dar inovația fără informații, managementul „la ghici” sau tehnicile de genul „hai să încercăm și să vedem ce se întâmplă” sunt prea costisitoare pentru a mai fi tolerate. Obținerea rezultatelor maxime de la angajați și a unor produse vizibil superioare necesită o înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
sunt principiile noastre călăuzitoare și valorile?”. Deși valorile nu sunt de obicei stabilite în termeni ficși, procedând astfel este singura modalitate prin care vă puteți asigura că organizația dumneavoastră le va respecta cu sfințenie. Concepte ca onestitate, muncă în echipă, inovație, grijă pentru oameni, servirea clienților, respectarea calității etc. pot fi definite în termeni comportamentali. De fapt, dacă nu puteți defini valorile organizației voastre în termeni de comportamente specifice, acestea se vor dovedi practic inutile în încercarea de a vă ajuta
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ingenioase. Personalul din departamentele de marketing care se întâlnește în ședințe cu designerii pune deseori întrebări și face sugestii la care inginerii nu s-au gândit vreodată. Deoarece sunt într-un cadru nefamiliar, ei trebuie să se comporte diferit, iar inovația este singura lor variantă comportamentală. Consecințe. Ca și în cazul altor comportamente, fiecare dintre consecințe are un efect previzibil asupra procesului creativ. Să le luăm pe fiecare pe rând. Întărirea pozitivă După cum ați învățat deja, întărirea pozitivă poate fi folosită
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
contraproductivă pentru procesul creativ. Când întăriți pozitiv variabila corectă de comportament (cu alte cuvinte, comportamente noi), veți obține mai multe. Acest tip de variabilitate este sufletul creativității. Întărirea negativă Întărirea negativă are o valoare limitată în coordonarea creativității și a inovației. După cum am discutat mai devreme, este unul dintre motivele pentru care oamenii „se opun schimbării” la locul de muncă. Cu toate acestea, întărirea negativă poate fi utilizată pentru a spori creativitatea, dar nu uitați că oamenii vă vor da numai
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
aceste condiții, dar la un preț foarte mare pentru organizație. Ca atare, oamenii nu vă vor da mai multă creativitate decât cereți. Pedepsele și penalizările În mod evident, pedeapsa și penalizarea nu au nici o valoare în promovarea creativității și a inovației. Cei mai mulți manageri înțeleg acest lucru. Cum este legată de creativitate și inovație, problema în cele mai multe organizații o constituie nu pedeapsa deliberată, ci pedeapsa neintenționată. Sistemele, procesele și procedurile deseori pedepsesc și penalizează comportamentele legate de implementarea noilor idei. Bugetele, practicile
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
oamenii nu vă vor da mai multă creativitate decât cereți. Pedepsele și penalizările În mod evident, pedeapsa și penalizarea nu au nici o valoare în promovarea creativității și a inovației. Cei mai mulți manageri înțeleg acest lucru. Cum este legată de creativitate și inovație, problema în cele mai multe organizații o constituie nu pedeapsa deliberată, ci pedeapsa neintenționată. Sistemele, procesele și procedurile deseori pedepsesc și penalizează comportamentele legate de implementarea noilor idei. Bugetele, practicile de contabilitate, descrierea postului, compensațiile și sistemele manageriale sunt numai câțiva dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]