9,551 matches
-
1453 împreună cu cătunul Peștera ca “Parospestere” este păstrătorul unei biserici vechi de piatră, închinată praznicului ”Pogorârii Duhului Sfânt”. Etapei inițiale de construcție a bisericii îi aparțin doar nava și altarul, pronaosul și turnul fiind adaosuri târzii, precum o dovedește și inscripția unuia din clopote (“Gloria in Excelsis Deo 1717”) adus cu acel prilej; celălalt clopot a fost turnat „spre mărirea lui Dumnezeu”, în anul 1796. Frapantă la această biserică este planimetria altarului, semicircular la interior și heptagonal în exterior; absida este
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș () [Corola-website/Science/326960_a_328289]
-
Mușat, iar desăvârșirea consolidării instituționale, economice și culturale s-a realizat în timpul lui Alexandru cel Bun. Petru I Mușat bate primele monede de argint (groși) și de bronz în 1377 (totuși de la Bogdan I se păstrează prima monedă moldovenească, cu inscripția: "Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)"). La origini, structura politică internă permitea marilor feudali să aibă o putere atât de mare, încât la prestarea jurămîntului de vasalitate al domnitorului către suzeranul Poloniei, acesta pentru a fi sigur ca va fi ascultat cerea
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
Promovare Turistică Suceava (pe latura vestică). În curtea bibliotecii se află bustul scriitorului Traian Chelariu (1906-1966), monument din bronz realizat de sculptorița Florica Hociung. Bustul este așezat pe un soclu pe care este aplicată o placă albă de marmură cu inscripția: "„Traian Chelariu - scriitor - 1906-1966”". La data de 21 iulie 1994, bustul a fost amplasat în fața intrării principale a Universității „Ștefan cel Mare”. În anul 1997 a fost dat jos de pe soclu, fiind apoi uitat într-un subsol. La data de
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
- cunoscută și sub numele de Stela lui Israel sau Stela Victoriei lui Merneptah - este o inscripție a faraonului Merneptah (care a domnit în perioada: 1213 - 1203 î.Hr.), care apare pe reversul unui stele de granit ridicată de către faraonul Amenhotep al III-lea. Obiectul a fost descoperit de către Flinders Petrie în 1896, la Teba. Stela a câștigat
Stela lui Merneptah () [Corola-website/Science/323542_a_324871]
-
în partea centrală. În anul 1989, cu sprijinul enoriașilor acestei parohii, a fost ridicată o cruce de beton în apropiere de absida altarului. Pe fața vestică a crucii se află o placă de marmură pe care s-a săpat următoarea inscripție: ""Această Sf. cruce s-a ridicat în anul 1989 în fața Sf. Altar al bisericii NAȘTEREA M. DOMNULUI, cu osteneala și sprijinul enoriașilor acestei Parohii, a membrilor Cons. Parohial și a Comitetului Parohial. Coordonatorul lucrărilor fiind cons. Savin Ungureanu, iar slujitori
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
de credincioșii ca fiind „făcătoare de minuni”. La baza dealului Runc, într-un parc amenajat lângă Biserica "Nașterea Maicii Domnului", s-a aflat până prin anii '60 ai secolului al XX-lea o cruce de piatră pe care s-a săpat inscripția: ""în amintirea părăsirii beuturii alcoolului - 1894"". Într-o duminică de septembrie a anului 1894, după slujba de la biserică, mai mulți credincioși ortodocși din localitate au fost puși de preot să jure, în fața unui butoi plin cu rachiu, că se lasă
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
de cupru; piesele de 5, 10, 20 și 50 p de cupru-nichel, piesa de £1 de nichel-alamă și piesa de £2 este bimetalică (interirul de cupru-nichel și exteriorul de nichel-alamă). Aversul pieselor poartă portretul Reginei Elisabeta a II-a și inscripția "QUEEN ELIZABETH II ST.HELENA • ASCENSION". Reversul pieselor poartă valoarea nominală și o ilustrație: Actual există bancnote de 5, 10 și 20 lire. Primele bancnote de 2½ și 5 șilingi și 1 și 5 lire au fost emise în 1716
Liră din Sfânta Elena () [Corola-website/Science/323595_a_324924]
-
fundamente și baze de coloane din anii 41-44 e.n., din vremea regelui Herodes Antipas, care au slujit mai târziu și colonia romană Aelia Capitolina întemeiată de împăratul Adrian în locul Ierusalimului. Pe piatra de căpătâi a arcului ușii se vede o inscripție romană neclară din secolul al III-lea e.n. care menționează Colonia Aelia Capitolina. În timpul lui Adrian în secolul al II-lea e.n., romanii au clădit o poartă nouă (asa și se numea:Poarta Nouă) În piața romană de dincolo de poartă
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
romană era compusă din trei intrări cu arcuri, una mare centrală, înlocuită de actuala poarta Damasc și două mici laterale, dintre care a rămas integral cea dinspre est. Pe partea inferioară a primei pietre deasupra arcului roman se poate vedea inscripția: CO.AEL.CAP.D.D. adica COLONIA AELIA CAPITOLINA DECRETO DECURIONUM (ordinul celor zece aleși, n.n. ai orașului) Coridorul din spatele porții duce la secțiunea internă a turnului de est al porții, unul din cele două turnuri aflate de o parte și
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
ca temelii ale porții otomane. Poarta a fost clădită într-un stil fastuos, disproporționat față de celelalte porți ale cetății. Înălțimea ei este de 5m, are două turnuri, ambele echipate cu machicoulis și este prevăzută cu creneluri, ambrazuri, ornamente de piatră, inscripții, o ușă somptuoasă de lemn acoperită cu metal,etc. Deasupra arcului porții se afla o fereastră și un turnuleț. O inscripție în limba arabă deasupra intrării face cunoscut că «Cel ce a poruncit zidirea acestui binecuvântat zid a fost marele
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
este de 5m, are două turnuri, ambele echipate cu machicoulis și este prevăzută cu creneluri, ambrazuri, ornamente de piatră, inscripții, o ușă somptuoasă de lemn acoperită cu metal,etc. Deasupra arcului porții se afla o fereastră și un turnuleț. O inscripție în limba arabă deasupra intrării face cunoscut că «Cel ce a poruncit zidirea acestui binecuvântat zid a fost marele sultan, strălucitul conducător, sultanul turcilor, arabilor și persanilor, (Suleiman fiul) lui Selim Han, să-i dea Allah domnie și stăpânire veșnică
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
Ea este accesibilă prin urcarea unei poteci către partea de sus a căderilor de apă, traversarea unui podeț și urmarea traseului de la baza dealului. Marginea este marcată de o placă cu un text scris în limbile engleză, germană și franceză. Inscripția în limba engleză este următoarea: "At this fearful place, Sherlock Holmes vanquished Professor Moriarty, on 4 May 1891." (în ). Acest loc este marcat și de o cruce mare care poate fi văzută și de pe platforma de belvedere. Povestirea "The Adventurous
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
medievale și păstrează de atunci cel puțin jumătatea inferioară a părții centrale. Această parte expune acum cele mai vechi fragmente din fostele decorații pictate: o Răstignire, alături de o suprafață al secco cu urme de la o pictură nonfigurativă și de la o inscripție ce conținea cifra 6. O altă etapă din istoria edificiului, petrecută până la anul 1800, a constituit-o supraînălțarea zidurilor naosului, extinderea spațiului cu un pronaos și dotarea cu bolți în leagăn. Ea s-a prelungit și în anii 1802-1804, când
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
edificiului, petrecută până la anul 1800, a constituit-o supraînălțarea zidurilor naosului, extinderea spațiului cu un pronaos și dotarea cu bolți în leagăn. Ea s-a prelungit și în anii 1802-1804, când cu ajutorul parohului Petru și a unor localnici (numiți de inscripții chirilice pe latura nordică a navei), s-a intenționat decorarea întregului lăcaș cu pictură murală. În primul rând s-a reușit pictarea naosului până la nașterea bolții și probabil spațiul altarului, prin mâna pictorului Ioan de Poplaca, pictor format la Pășinari
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
Biserica reformată a fost construită în perioada 1784-1786, sub conducerea meșterului Samuel Krempels și a dulgherului Johannes Schneider. Inaugurarea oficială a lăcașului de cult a avut loc la 26 noiembrie 1786. Deasupra portalului de intrare în biserică se află următoarea inscripție în limba latină: ""DEO CREATORI REDEMTORI SANCTIFICATORI SACRUM JOSEPHO.II. AUGUSTO PRINCIPE ANNUENTE COETUS FIDELIUM HELVETICAE CONFESSIONIS POSUIT. MDCCLXXXVI."", în traducere aproximativă ar fi ""Lui Dumnezeu creatorul, mântuitorul și sanctificatorul, augustul principe Iosif al II-lea a înălțat (această biserică
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
cele patru puncte cardinale și deasupra cărora se află câte un orologiu. Turnul are un acoperiș în șase ape, dar de formă piramidală. Portalul de intrare este simplu și are un ancadrament dreptunghiular de piatră cu un panou cu o inscripție și un fronton triunghiular. În interior, biserica are formă de sală cu absidă, cu o boltă semicilindrică susținută de arce dublouri. Pereții laterali interiori sunt marcați de pilaștri dublați care susțin antablamente identice cu cele din exterior. Înspre altar este
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
Francisc I, care s-a aflat într-o vizită la Sibiu. Bustul a fost realizat din plumb în anul 1828 de către sculptorul vienez Procop. Pe soclul de piatră al bustului a fost așezată o placă de marmură roșie cu următoarea inscripție votivă în limba latină: ""FRANCISCO.I. AUGUSTO. A.D. III. SEPTEMBR. MDCCCXVII HUNC XYSTUM DEAMBULATIONE COLUSTRANTI SACRUM ESSE IUSERUNT PIETATIS MONUMENTUM CIVES CIBINIENSES MDCCCXXVIII"". Monumentul statuar a fost amplasat într-o nișă a zidului sudic de incintă a Cetății Sibiului, la mijlocul
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
istoric. După finalizarea lucrărilor, în interiorul nișei centrale a fost amplasat copia bustului împăratului Francisc I al Austriei. La dorința Fundației austriece Klagenfurt - Hermannstadt Sibiu, Consiliul Local al municipiului Sibiu a amplasat în stânga nișei o plăcuță bilingvă româno-germană, din material plastic. Inscripția în limba română este următoarea: "„Francisc I., Împărat al Austriei (1804 - 1835), care a consolidat în Europa și Transilvania o perioadă de 31 de ani de pace. Monumentul este un simbol al spiritului unității europene. * Monumentul a fost restaurat din
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
ei se află o scară de piatră cu trei trepte. Două coloane cu capiteluri decorate cu motive vegetale susțin un antablament format din trei registre. Deasupra arhitravei se află o friză cu denticuli, colorată în albastru și având săpată următoarea inscripție: ""JVSTITIA REGNORUM FUNDAMENTUM"". Friza susține un fronton de formă triunghiulară. Interiorul nișei este vopsit în culoarea roșie cu nuanțe portocalii. Bustul îl reprezintă pe împăratul Francisc I, îmbrăcat după moda romană, cu fruntea încununată cu lauri. Inițial, monumentul era flacat
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
după moda romană, cu fruntea încununată cu lauri. Inițial, monumentul era flacat la dreapta și la stânga de câte un sfinx bronzat. Bustul este așezat pe un soclu de piatră. Pe soclu se află o placă de marmură roșie cu următoarea inscripție votivă în limba română: ""FRANCISCO.I. AUGUSTO. A.D. III. SEPTEMBR. MDCCCXVII HUNC XYSTUM DEAMBULATIONE COLUSTRANTI SACRUM ESSE IUSERUNT PIETATIS MONUMENTUM CIVES CIBINIENSES MDCCCXVIII"". Placa de marmură cu inscripția votivă este flancată de două fascii romane. Sub ea este reprezentată în
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
piatră. Pe soclu se află o placă de marmură roșie cu următoarea inscripție votivă în limba română: ""FRANCISCO.I. AUGUSTO. A.D. III. SEPTEMBR. MDCCCXVII HUNC XYSTUM DEAMBULATIONE COLUSTRANTI SACRUM ESSE IUSERUNT PIETATIS MONUMENTUM CIVES CIBINIENSES MDCCCXVIII"". Placa de marmură cu inscripția votivă este flancată de două fascii romane. Sub ea este reprezentată în basorelief stema orașului Sibiu, de culoare aurie. Pe platforma rotundă din fața monumentului era amenajată o fântână arteziană, care era înconjurată inițial de un gard de fier forjat. Pe
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
o lățime de 1,15 m. La partea superioară este amplasat un altorelief ce redă armamentul de paradă al armatei habsburgice (steagurile imperiale, coiful imperial și țevile tunurilor). La partea inferioară se află o placă de marmură roșie cu o inscripție votivă așezată între două colonete. Inscripția votivă a fost amplasată în amintirea generalului ("Generalmajor", cu rangul de la 6 octombrie 1826) Johann de Vecsey (d. 1. iulie 1833), care amenajase Platforma Invalizilor. Textul inscripției este în limba latină și are următorul
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
La partea superioară este amplasat un altorelief ce redă armamentul de paradă al armatei habsburgice (steagurile imperiale, coiful imperial și țevile tunurilor). La partea inferioară se află o placă de marmură roșie cu o inscripție votivă așezată între două colonete. Inscripția votivă a fost amplasată în amintirea generalului ("Generalmajor", cu rangul de la 6 octombrie 1826) Johann de Vecsey (d. 1. iulie 1833), care amenajase Platforma Invalizilor. Textul inscripției este în limba latină și are următorul cuprins: "„IOANNEM A VECSEY/ SUPREMUM EXCUBIARUM
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
o placă de marmură roșie cu o inscripție votivă așezată între două colonete. Inscripția votivă a fost amplasată în amintirea generalului ("Generalmajor", cu rangul de la 6 octombrie 1826) Johann de Vecsey (d. 1. iulie 1833), care amenajase Platforma Invalizilor. Textul inscripției este în limba latină și are următorul cuprins: "„IOANNEM A VECSEY/ SUPREMUM EXCUBIARUM/ PREAFECTUM/ A. D. CAL. FEBR. MDCCCXXVIII/ QUUM ESSET LEGIONIS XXXI/ TRIBUNUS/ PUBLUCUM AMBULACRUM/ ANNO MDCCCXXVII/ LIBERALI INDUSTRIA AUXISSE/ ET INSTRAURASSE/ EXIQUO MONUMENTO/ PREATEREUNTES NOMERE/ VOLUERUNT/ GRATI CIBINIENSES/ MDCCCXXVIII
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
următorul cuprins: "„IOANNEM A VECSEY/ SUPREMUM EXCUBIARUM/ PREAFECTUM/ A. D. CAL. FEBR. MDCCCXXVIII/ QUUM ESSET LEGIONIS XXXI/ TRIBUNUS/ PUBLUCUM AMBULACRUM/ ANNO MDCCCXXVII/ LIBERALI INDUSTRIA AUXISSE/ ET INSTRAURASSE/ EXIQUO MONUMENTO/ PREATEREUNTES NOMERE/ VOLUERUNT/ GRATI CIBINIENSES/ MDCCCXXVIII."". Traducerea aproximativă în limba română a inscripției este următoarea. ""Sibienii recunoscători au dorit să amintească trecătorilor printr-un modest monument că Ioan de Vecsey, comandantul suprem al gărzilor care și-a luat rămas bun de la acest oraș la calendele lui februarie 1828, pe când era tribun al legiunii
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]