9,926 matches
-
transporturi grele. În Germania, de la 1 ianuarie 2005, camioanele plătesc în avans o taxă la automate distribuitoare pentru traseele dinainte înregistrate, sau prin datele cutiei OBU ("On Board Unit") înregistrate prin satelit, taxarea fiind făcută de către firma "Toll Collect". Forma intersecției va fi influențată de topografia terenului, pentru a asigura posibilitatea circulației la viteză mai ridicată de pe o autostradă pe altă autostradă.
Autostradă () [Corola-website/Science/300223_a_301552]
-
și pe tronsonul Drajna - Fetești, însă numai pe două dintre cele patru benzi de circulație, pentru ca celălalt sens să fie terminat în anul următor. Din 6 iunie 2006 traficul pe Autostrada Soarelui este supravegheat video. Camerele sunt instalate îndeosebi în intersecțiile autostrăzii cu șoselele de legatură și sunt menite să monitorizeze traficul rutier și să descurajeze furturile de materiale de pe autostradă. Sistemul de supraveghere video va fi dublat de polițiștii de la Poliția Rutieră care vor monitoriza traficul și vor patrula pe
Autostrada A2 (România) () [Corola-website/Science/300225_a_301554]
-
Coridorului IV pan-european de transport, aflată în construcție, din care sunt funcționale trei segmente: unul de 109,6 km care leagă Bucureștiul, capitala României, de Pitești, reședința județului Argeș (care are un capăt în vestul Bucureștiului și celălalt la intersecția cu DN7, la nord de Pitești); un alt segment de care ocolește orașul Sibiu pe la nord (între localitățile Șelimbăr și Șura Mică) și merge mai departe până la Deva, ocolind orașele Sebeș și Orăștie; și tronsonul Traian Vuia-Nădlac, de 143 km
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
ocolește Piteștiul pe la est. De asemenea, în 2008, în zona Bascov, s-a realizat un pasaj subteran cu o bandă pe sens, prin care DN7 subtraversează DN7C, ce face legătura între Pitești și Curtea de Argeș, eliminându-se astfel, ambuteiajele de la această intersecție, care uneori se întindeau până la autostradă. Autostrada de 17,5 km, ce înconjoară Sibiul pe la nord și est, între Șelimbăr și Șura Mică, împreună cu un alt drum de legătură de 3,3 km, a fost inaugurată la 1 decembrie 2010
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
lot al autostrăzii Deva-Lugoj. Lucrările la tronsonul de 32 km Timișoara-Arad au demarat în anul 2009, fiind încredințate firmelor Astaldi și FCC Construccion, și a fost dat în folosință la 17 decembrie 2011. Varianta de ocolire a municipiului Arad, între intersecția cu DN69 și cea cu DN7, a fost inițial disponibilă doar pe un singur fir, și a fost ulterior finalizată în 6 iunie 2012. Porțiunea de 9,5 km, de la Giarmata la Izvin, care face legătura cu DN6 și care
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
ul (oficial numerotat DN7C) este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
km. Apoi, drumul trece prin apropierea cascadei Bâlea, o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România, aflată la altitudinea de aproximativ 1230 m.d.M., ajungând apoi la Cabana Bâlea Cascadă. De acolo până la intersecția cu DN1 (drumul european E68), în apropierea comunei Cârțișoara, mai sunt 21 km. Transfăgărășanul trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, pentru construcția lui fiind necesară dislocarea mai multor milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
Pețelca este un sat ce aparține orașului Teiuș din județul Alba, Transilvania, România. În prezent componentă a orașului Teiuș, localitatea Pețelca este situată la intersecția meridianului de 2344’ longitudine estică cu paralela de 4613’ latitudine nordică, în partea central-vestică a României, în sectorul nord-estic al județului Alba, pe versantul stâng al văii râului Mureș, la o altitudine medie de 290 m. La est
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
însă una este cea mai probabilă. Prima relatare ar fi faptul că satul a fost numit așa datorită crucii duble pe care o forma,aceasta este și cea mai probabilă istorie.Într-adevăr localitatea este și în zi de azi intersecție între patru localități: Tisa nouă (pe vremea aceea Wiesenhaid), Firiteaz, Sânnicolau Mic (astăzi cartier al Aradului) și Șagu. La fiecare deal vecin cu dealul Cruceniului există o cruce care semnifică intrarea în sat. A doua relatare este o legendă, însă
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
duminică. În Cruceni sunt 3 cruci vechi,nemțesti.Restul,ortodoxe,sunt construite mai târziu,recent.Acestea se află în sat.Mai sunt patru la ieșire din sat.Dintre acele 3 cruci vechi care sunt în sat,una se află la intersecția cu Tisa Nouă,una în fața bisericii romano-catolice și ultima în cimitirul satului.Celelalte 4 se află la ieșirea din sat,înspre fiecare localitate cu care se învecinează.
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
denar roman de la Traian, iar la aproximativ 800 m S-E de sat, la “Sălciile lui Muchi”, pe vechiul mal al Mureșului, a fost descoperită ceramică daco-romană (sec. III - IV d.Hr.). În capătul de est al satului Cicir, în dreptul intersecției ultimei străzi laterale cu șoseaua Arad - Deva, au fost descoperite, în 1996, datorită excavării șanțului pentru introducerea conductei pentru gaz, fragmente ceramice carămizii de factură romană (sec. II - III d.Hr.) (10). Timp de 164 de ani, cât a rezistat
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
românesc, realizată din beton armat și ziduri de cărămidă. Nava bisericii, în formă de cruce greacă alungită, orientată pe direcția nord-sud, se termină cu o absidă dreptunghiulară și are tavanul sub formă de boltă semicilindrică. Deasupra naosului, în zona de intersecție a brațelor crucii, o cupolă hemisferică, ridicată pe un tambur cu ferestre alungite, simbolizează bolta cerească. Spre nord, pronaosul se termină cu o tindă (un pridvor) generos deasupra căruia se înalță turnul-clopotniță, încadrat de două turnulețe. Acoperind 270 ha, pădurile
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
între Bicaz - Izvoru Muntelui - Durău - Ceahlău - Bistricioara. Pe drum - din cauza degradării sale în porțiunea montană între Cabana Izvorul Muntelui și Stațiunea Durău, se circulă cu unele restricții pe acest segment, ceea ce face accesul dificil dinspre Bicaz. În relativă apropiere cu intersecția de la Bistricioara, se află intersecția DN 15 de la Poiana Larguluicu DN15B de la Târgu Neamț și DN17B de la Vatra Dornei. În continuare DN15 se îndreaptă spre Toplița. În arealul și vecinătatea Durăului se află numeroase obiective de interes turistic, istoric și
Durău, Neamț () [Corola-website/Science/301632_a_302961]
-
Ceahlău - Bistricioara. Pe drum - din cauza degradării sale în porțiunea montană între Cabana Izvorul Muntelui și Stațiunea Durău, se circulă cu unele restricții pe acest segment, ceea ce face accesul dificil dinspre Bicaz. În relativă apropiere cu intersecția de la Bistricioara, se află intersecția DN 15 de la Poiana Larguluicu DN15B de la Târgu Neamț și DN17B de la Vatra Dornei. În continuare DN15 se îndreaptă spre Toplița. În arealul și vecinătatea Durăului se află numeroase obiective de interes turistic, istoric și cultural: Durău este o stațiune
Durău, Neamț () [Corola-website/Science/301632_a_302961]
-
află în partea ușor sud-estică a județului, pe malul stâng al Teleajenului în zona cursului său inferior. Este străbătută de autostrada București-Ploiești, dar aceasta nu are o ieșire în zonă, urmând eventual în viitor să aibă însă aici nodul de intersecție cu drumul expres Ploiești-Bacău. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ101F, care o leagă spre sud de Drăgănești și spre nord de Valea Călugărească (unde se termină în DN1B). Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Urziceni, pe care este deservită
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
comunale DC 14 si DC 15. DC -14 pornește din DJ 101 A (între localitățile Aluniș și Prăjani) - până la Ștefești Km 8+000. DC - 15 pornește de la DJ 102 G (Slănic) - Ștefești (DC-14) are o lungime de 5,4 Km. Intersecțiile dintre drumuri sau dintre străzile comunei sunt amenajate și sistematizate. Transportul de tranzit ocolește comuna Ștefești întrucât este un punct terminus, iar transportul de tranzit se desfășoară pe DJ 101 A si pe DJ 102 G. Transportul în comun este
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
care sunt aceste cruci comemorative. La capătul străzii Biatorbágy, János Szőcs Portik a ridicat o cruce în 1887. Pe piedestal stă scris: „Cine nimicește această amintire blestemat să fie!” Tot Szőcs Portik a ridicat în 1902 crucea de piatră de la intersecția străzilor Alszeg și Béla Bartók, inscripționată „Credincioșilor, spuneți: Lăudat fie numele Lui Iisus Hristos!” În 1931 a fost pusă o cruce lângă podul de peste Mureș, în locul numit „Túlamaros” („peste Mureș”). La această cruce se opreau pelerinii care se îndreptau spre
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
poalele estice ale masivului Poiana Ruscă. Satul Mânerău este amplasat situat în partea centrală a județului Hunedoara, în proximitatea zonei de culoar a cursului inferior al râului Cerna, la nord-nord-vest față de municipiul Hunedoara. În repere absolute, localitatea se află la intersecția coordonatelor geografice 45˚46΄ latitudine nordică și 22˚52΄ longitudine estică. Din punct de vedere administrativ, aparține comunei Peștișu Mic, județul Hunedoara, alături de satele: Almașu Mic, Ciulpăz, Cutin, Dumbrava Josani, Nandru, Pestișu Mic și Valea Nandrului. Teritoriul cadastral al Mânerăului
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
România, format din localitățile componente Balda, Larga, Moruț, (reședința), Sărmășel, Sărmășel-Gară, Titiana și Vișinelu. În perioada interbelică, după 1929, comuna de atunci Sărmașu" a devenit reședința plășii omonime din județul Cluj interbelic. Orașul Sărmașu este situat in Câmpia Transilvaniei, la intersecția paralelei 45°45' latitudine nordică cu meridianul 24°10' longitudine estică, in zona centrală a țării, la intretăierea limitelor administrative ale județelor Mureș, Cluj și Bistrița Năsăud. Teritoriul orașului este tăiat de râul Pârâul de Câmpie, drumul județean DJ151 Luduș
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
Neajlovului, în vecinătatea sudică a municipiului Pitești. Prin comună trece șoseaua națională DN65B, un drum secundar care face pe teritoriul comunei legătura între autostrada A1 și șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. În satul Geamăna, DN65B are o intersecție denivelată cu șoseaua județeană DJ659 (unul dintre cele două drumuri care o leagă de Pitești, acesta terminându-se acolo în DN65), care duce spre sud la Suseni, Rociu, Negrași, Mozăceni, Slobozia, Ștefan cel Mare, mai departe în județul Dâmbovița la
Comuna Bradu, Argeș () [Corola-website/Science/300606_a_301935]
-
acumulare Vâlcele. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Lângă Merișani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ703I, care duce spre nord la , (unde se intersectează cu DN73C) și . În apropiere de intersecția din care pornește DJ703I, din acesta se ramifică spre sud-est șoseaua județeană DJ703K, ce duce la și (unde se termină în DN73). Prin comună trece și calea ferată Pitești-Curtea de Argeș, pe care este deservită de haltele Borlești Argeș și
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
Măncioiu este un sat în comuna Morărești din județul Argeș, Muntenia, România. Satul se află la intersecția Drumului Național 7 cu Drumul Județean Poienari - Curtea de Argeș. Se află la limita cu Județul Vâlcea și numără mai multe puncte și cătune: Vărzaru, Gârtani, Urleacu, Ișailești, Măncioi. În aceste locuri a sosit și scriitorul Liviu Rebreanu care a poposit, parese
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
XI-lea. Tot de interes național sunt și trei cruci de piatră din satul Mățău, monumente istorice memoriale sau funerare: cea din cartierul Cocenești, lângă școală (1721); cea din cartierul Chilii din curtea lui N. Cruceru (1728); și crucea de la intersecția între șoseaua județeană și drumul comunal spre Suslănești, datând din timpul lui Constantin Brâncoveanu. În rest, trei alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
de DJ 119D, pe porțiune DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova, asfaltat În continuarea porțiunii DJ119D aflată în satul, se află DC107 asfaltat, axial al văii pârâului Valea Seacă. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. La intersecția DN2 - DJ119D există o stație de carburant. Activitatea economică principală este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii. In satul Valea Seacă sunt trei școli, din care una
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
arcului. Acesta se face din mlădițe de fag și se prinde în continuarea celor două durghinețe, așezate paralel. Între durghinețe și arc se așază un par orizontal pentru fixare care depășește cu 20 - 25 cm în fiecare parte punctul de intersecție al acestor două elemente. Arcul este despărțit în două părți simetrice printr-un alt par, de această dată vertical, ce este prins în punctul de arcuire maximă al acestuia și la mijlocul parului vertical. Parul vertical cade perpendicular atât pe arc
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]