12,849 matches
-
pe care le avea În buzunare și cuțitul, care Încă Îi mai atârna În partea din spate a curelei. Atunci a privit În sus și a zâmbit Încântat: soarele se ițea În tăietura falezei, printre crengile pinilor, iar razele sale luminau oblic plaja micuță. A simțit că Îl incomoda ceva Între coaste; durerea se insinua, vestindu-se iar și cerându-și drepturile. Certitudinea l-a făcut să dea din cap, Îngândurat. De astă dată, și-a spus, sosește prea târziu. Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu disidenta. Măsurile de supraveghere a casei Doinei Cornea erau foarte stricte. Disidenta se găsea, după cum spune, „Într-o Închisoare ambulantă” ale cărei ziduri creșteau În fiecare zi. Deși În Cluj instalația de iluminat stradal nu funcționa, casa opozantei era luminată de mai multe proiectoare. Potrivit unui fost ofițer din cadrul inspectoratului MI Cluj - Serviciul Filaj, tot ceea ce se Întâmpla În jurul domiciliului era filmat și fotografiat din podul unei case vecine 10. Echipa de filaj era compusă din trei sau patru ofițeri
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cîntec; creștere; curiozitate; dator; de; dințișor; drum; durabilitate; durată lungă; durere; Erasmus; eră; etapă; etate; evenimente; experiență; fericire; ghiocel; greoi; infinitate; inteligență; interval; îmbătrînit; împlinit; nou început; îndelungat; întîi; întrebare; întreg; învățătură; lan; lege; liceu; de liceu; litere; localizare; longevitate; luminat; lumină; lung de învățat; lungi; mare; master; mileniu; minte; moment; mulți; munte; nașpa; naștere; noroc; obiective; oră; pensie; o perioadă; pierdut; pisc; ploios; de poker; de pomină; prielnic; primul; progres; prost; puțin; realizare; rece; relație; restanță; reușit; roditor; roz; rutină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
222); focul (74); lumina (65); stinge (53); lumină (49); lumînare (34); arde (21); bec (20); flacără (18); chibrit (17); scînteie (11); aragaz (8); lumînarea (7); becul (5); a da foc (5); pornește (5); țigara (5); brichetă (4); chibrituri (4); a lumina (4); candela (3); căldură (3); începe (3); luminează (3); porni (3); bricheta (2); a declanșa (2); deschide (2); desprinde (2); dorință (2); făclie (2); flacăra (2); dă foc (2); frică (2); incendiu (2); iubire (2); iubirea (2); a începe (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
49); lumînare (34); arde (21); bec (20); flacără (18); chibrit (17); scînteie (11); aragaz (8); lumînarea (7); becul (5); a da foc (5); pornește (5); țigara (5); brichetă (4); chibrituri (4); a lumina (4); candela (3); căldură (3); începe (3); luminează (3); porni (3); bricheta (2); a declanșa (2); deschide (2); desprinde (2); dorință (2); făclie (2); flacăra (2); dă foc (2); frică (2); incendiu (2); iubire (2); iubirea (2); a începe (2); jocul (2); a lua foc (2); lumini (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fin; fiu; flag; flăcău; fluture; foarte; foc; a fost; fratele; frumoasă; galben; genial; girafă; gras; ideal; impecabil; incredibil; inedit; inel; insuficient; și inteligent; invidios; iubită; iubitul meu; înalt; încîntător; înger; îngrijit; îngrijre; înnăscut; întotdeauna; lac; ca lacrima; lanț; Laura; liniște; luminat; magie; măiestuos; mare; măr; măreț; meleag; mereu; Mihai; mioritic; mire; misterios; mișcare; modest; munte; natura; normal; norocos; nou; nu; oameni; ochi; ochi verzi; oglindă; ok; om înalt; oraș; pace; pantof; pantofi; paradis; pămînt; peisaj de iarnă; perfect; permanent; poezie; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
albastru; amintire; aprinde; arzîndă; atingere; bujie; cald; călău; ceartă; cenușă; cimitir; cină; comoară; companion; cu; curent; deșteptare; diplomă; dor; dorință; dovleac; dragoste; dubii; Dumnezeu; eveniment; evlavie; fachel; faclă; fitil; frige; frumoasă; groasă; iluminare; incendiu; indiferență; istoric; înmormîntare; jertfă; lampă; lume; luminat; luminoasă; meditare; meditație; melancolie; miros plăcut; mirositoare; mîndrie; moment; nădejde; necaz; noapte, lumină, mort; noapte; nuntă; palpitînd; pană de curent; parfum; parfumată; pat de moarte; portocaliu; preot; priveghi; promite; repulsie; seu; sicriu; simbol; slab; solemnitate; stinge; suferință; teamă; topire; topit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
disciplină; distanță; este șiret; fals; falsitate; faptă; frică; frumoasă; fură; geană; gingașă; a gîndi; glas; goală; gol; grea; greier; hoinar; ingeniozitate; insectă; intelect; iscusință; iscusită; isteață; isteț; istețe; înalt; înșelător; înțelegere; îngheață; învățat; învățătoare; judeca; lașitate; lectură; loc; luciditate; lume; luminat; materie; mică; microunivers; minciuni; minciunică; minții; mintios; moldovean; neagă; nebuloasă; neîncredere; nepăsare; nerușinare; nerușinos; nesigur; nuia; oaspete; oboseală; ochi; ocolește; omite; omului; parșiv; Păcală; păcat; păcătos; Pinocchio; plăcinte; politician; premiu; pricepută; proprie; putere; radio; rară; ratat; răutate; răutăcios; rece; reînnoită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
groaznică; hăndrălău; horror; iepure; imaginație; incident; inexistent; iubita; înălțime; înfricoșat; înfricoșător; îngrijorare; îngrozit; înspăimîntătoare; înspăimîntător; lașitate; liniște; lucru; mereu; mister; năluci; neașteptat; nebunie; necaz; necredincios; necunoscut; neesențial; negativ; negru; nemișcat; nenorocire; nesigur; nevoie; niciodată; nu am; nu îmiplace; nu; o lumina; oraș; oribilă; paralizie; pedeapsă; pierdere; plîngi; problemă; puternică; ramă; rău; răutate; regret; retrăire; scuipi în sîn; seara; sechele; sentiment; slab; șoarece; șoareci; speranță; sperie; strășnicie; strigăt; suferință; sunet; tare; tăcere; temător; tragedie; transpirație; trapă; trecătoare; trece; tremur; tremurat; tremurătură; tresări
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
darnic; dăinuire; demn; departe; deschidere; deschis; distrus; divin; doi; dor; de drac; dur; elan; emoționant; energie; enorm; entuziasm; esență/păcat; fantezie; fantomă; fericire; flacără; fragil; gînd; grandios; haos; iad; Iisus; imaterial; inimoasă; inimos; inspirat; izgonit; încredere; înțelegere; lacrimă; libertate; licență; luminat; luminos; mama; mărinimie; minunat; mister; mit; mîhnire; mort; murdar; muritor; neant; necăjit; neînțeles; nemărginit; nevoi; nuanță; oameni; omenire; pace; patrie; pătat; persoană; personalitate; piept; pierdere; pîine; porumbel; prăjitură; puritate; pustiu; putere; repulsie; rugă; sacru; sai; sălaș; senin; sensibilitate; sfîșiat; sinceritate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frunză; fum; geam; geantă; greșit; greu; greutăți; hulub; iarbă; imagina; imaginare; important; informare; inimă; inteligent; introspecție; invizibil; Ion; iris; iubire; ivi; împrejur; înainte; încețoșat; încîntare; înconjura; întîlnire; întîmplare; întuneric; îngeri; înțelege; înțelept; în jur; lămuri; libertate; limpede; lumina zilei; lumina; luminat; luna; memorie; miercuri; 10 min; minune; minuni; miop; momente; munte; natura; natură; net; noroc; noutăți; oaie; oameni fericiți; oameni; obscur; observă; observare; obsesia; ocean; ochește; cu alți ochi; cu ochiul liber; ochi buni; ochiuri; orbește; orbi; orbit; orizontul; orizonturi; panoramă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spune că, aproape de fiecare dată, ea a fost ce a analogiei, așa cum am discutat-o În primul capitol. Cu toate că istoria argumentului ontologic Își continuă evoluția și după Descartes, la aceste momente nu voi mai face referire, pentru că ceea ce lămurește și luminează problema pusă În discuție În această lucrare se găsește doar În anterioritatea lui Descartes. De altfel, Însuși René Descartes va deschide calea unei noi interpretări și a unor noi sensuri referitoare la consecințele existenței lui Dumnezeu. Sfântul Augustin După cum spuneam
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
reușite acțiuni care înving contextul nefavorabil. Pentru slujitorii școlii - învățători, profesori de liceu, universitari-, o astfel de lucrare ar fi un prilej de a compara și reinventa funcțiile educației. Ar renaște, în unele suflete - gândeam atunci - ideea datoriei de a lumina, de a răspândi cultura adevărată, cum au făcut premergătorii lor. Față de desuetudinea în care căzuse actul formării pentru meseria de profesor, întâlnirea cu sistemul de pregătire practicat de Seminarul Pedagogic al Universității din Iași ar fi însemnat un moment de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
îndeplinește un important rol social, formează profesioniști, dar și personalități sociale; o profesiune nu este numai o realitate economică, ci și una psihosocială și morală. „O profesiune nu este numai un complex de aptitudini psihofizice maturizate, ci și o etică, luminată de un ideal, un mod de a vedea preocupările profesionale prin prisma unei concepții de viață.” (Stoian, 1971) Integrarea profesională a tânărului va însemna în mare măsură și o integrare psihosocială, care presupune asimilarea contextului social al profesiunii, „învățarea” unor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
învățătură (1646), scoasă de Eustatie Logofătul în vremea lui Vasile Lupu, Învățături peste toate zilele, tipărită la Câmpulung în 1642, sau Cărare pe scurt (Alba Iulia, 1685). Mai târziu au apărut adevărate manuale de comportare socială care-și propun să „lumineze”, să arate omului cum să se poarte ca „ființă socială”, cum să apeleze la sfaturi și norme de conviețuire în vederea „civilizării”. În această categorie de scrieri intră Oglindă arătată omului înțelept (1807) de N.Horga-Popovici, Omu de lume (1819) de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mai secrete. Nu-ți poți închipui cât mă simt de înstrăinat de toate, chiar și de originile mele, deși le port pentru totdeauna stigmatul și le suport tarele” (1973 Ă 628). Numai că, deși-i scoate la iveală și-i luminează cele mai secrete înclinații, Parisul îl alienează în aceeași măsură și este extrem de elocventă comparația din final. Marea înstrăinare e acum față de Parisul în care viețuiește, și mai puțin față de ai săi, de neamul său, căruia îi poartă stigmatul, dar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în toiul nopții ca o fantomă, pe jumătate fericit, pe jumătate uluit” (12 august 1981 Ă 410). Fantoma, care-i consecința pierderii identității, a topirii în materia din jur, e semnul unei nefirești împliniri. Și toate acestea pentru că, deși îi luminează cele mai tainice secrete, Parisul îl ajută să fie el însuși. Or, Cioran se urășteă fie și cu umor implicit. Toate acestea, alături de locurile patriei. „Dacă regret ceva este faptul că n-am cutreierat în tinerețe Maramureșul, Munții Apuseni și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
obișnuință și vocație, și de asemeni prin gust filozofic”. Oricum, cuvintele lui despre scepticism definesc mai degrabă o carență adâncă a ființei, chiar dacă e o carență admirată și exploatată filozofic. Să fie carența care salvează? Limita care amână? Negura care luminează? Mai degrabă e de crezut Cioran atunci când vede în scepticism natura adâncă a ființei sale. Spune într-un loc: „La mine, scepticismul e visceral înainte de a fi intelectual. Este produsul chimismului meu cel mai intim, e purtătorul de cuvânt al
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
tranziții din real în imaginar, de la un context social care poate genera și alienarea morală la tragismul existențial survenit ca expresie a lipsei de adevăr și de autenticitate a vieții, autorul conferă piesei sale o dinamică în stare să intereseze, luminînd, prin contrast, aspirația funciară a omului spre o fericire care înseamnă, în primul rînd, echilibru lăuntric, în funcție de angajarea etică, de instituirea unei scări valorilor perene. Exact în acești termeni care tratează neobișnuitul în obișnuit este recepționat spectacolul care-l are
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
viață din viață proprie, este reflectată și în poezia populară din Bucovina, elementele htonice și cosmice fiind direct participante la trăirile umane: "Frunză verde măr mustos, / Drag mi-a fost omul frumos / Că și noaptea-i luminos. Intră-n casă, luminează, / Iese-afară-nseninează. / Frunză verde semenoc, / Stau pe loc și ard în foc / Pentr-un pui fără noroc. / Ies afară / Ard în pară. / Merg în câmp / Ca să mă stâng, / Bate vântul, rău m-aprind" sau "Arde inimioara-n mine / Ca un cuptioraș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care se presăra pe trupul mortului, ca substitut al sângelui ca semn vivicator.305 Lumânarea de ceară, aprinsă, este pusă la căpătâiul omului, până "își dă sufletul", pentru a vedea pe cealaltă lume, pe unde merge, pentru a-i fi luminată "cărarea morții" 306. Dacă a murit cineva "fără lumină", se face o lumină din ceară, având măsura "ușii împărătești" de la altar și se dăruiește în ziua de Vovidenie (Ovidenie) la biserică unde se arde duminica și în sărbători până când "se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de mare ajutor", "dacă se spală cineva cu dânsa, pentru sănătatea trupului și pentru adăpost împotriva răutății omenești."399 De Sfântul Andrei, pentru a-și afla ursitul, fetele merg, noaptea, la o fântână, cu o lumânare de la Paști cu care luminează fața apei și rostesc: "Sfinte Andrei, / Scoate-i chipul în fața apei, / Ca în vis să-l visez, / C-aievea să-l văz!" Se spune că, în momentul descântării, apa din fântână se tulbură și fata își vede ursitul.400 În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mi-l punea, / Și el mândru se cocea, / Pentru plugari mi-l gătea. / Mânați, băieței! Hăi, hăi! / Din cuptiori că mi-l scotea / Și nouă că ni-l menia, / Ș-apoi mi l-au pus pe masă / Și s-a luminat în casă; / Și l-a rupt în două / Și ne-a dat și nouă, / Și l-a rupt în trii / Și-a dat la copii, / Și l-a rupt în patru / Și-a hrănit tot satu, / Și l-a rupt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prezentată fata îndrăgostită de chipul frumos al soarelui și transformată în floare sau în pasăre (Legenda ciocârliei, Legenda Florii-Soarelui, Legenda cicoarei).80 În majoritatea legendelor, Soarele apare ca un bărbat frumos, persoană sacră (Sfântul Soare), cu simț justițiar, încălzind și luminând Pământul peste tot, la fel. În mentalitatea arhaică, Soarele era un cavaler ceresc care a zidit Mănăstirea Albă din "prundul mării", pentru Iana Sânziana.81 În mitologia protodacică, alături de cultul focului, s-a dezvoltat un adevărat cult al soarelui, exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un descântec "de frumusețe", Maica Domnului zice: " Soarele-n față pune-ți-oi, / Lipi-ți-l-oi, / Strălucite-te-oi; / Luna-n piept ți-oi răzima! / Și luceferi/ Pe umerei / Ți-oi așeza."123 Sau " Sora Soarelui cea mare / Luna-n piept pusu-mi-o, / Luminatu-mi-o, / Strălucitu-mi-o, / Ura cu grebla greblatu-o, / Departe de mine depărtatu-o. / Sora Soarelui ce mijlocie / Luceferi în umerei pusu-mi-o, / Pusu-mi-o, luminatu-mi-o, / Ura de la mine depărtatu-o. / Sora Soarelui cea mică / Stelele-n poală bătutu-mi-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]