9,547 matches
-
Nistrului. Trecătoare peste râu cu ajutorul plutei. Are 96 de case cu o poplație de 876 de suflete, țărani români. Locuitorii se ocupă cu uscarea prunelor, cari se vând peste Nistru". În 1923 Lalova avea 235 de gospodării , o curte boierească, moară și oloiniță, 2 școli primare, 5 cârciumi. Stodolna (Cobâleanca) întrunea 152 de case, o gospodărie boierească cu un atelier industrial, o școală primarăși 3 cârciumi. Sovieticii după ce au mutat frontiera de pe Nistru pe Prut, au numărat și înregistrat 1259 de
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
Goșmanului, Răchitișului - în apropiere de vărsarea acestora în Tarcău, precum și pe văile Tărcuței (pe dreapta sensului de curgere) și Cășăriei (pe stânga sensului de curgere) "Repezișul-cascadă de la Ianuș" - Se află în satul Cazaci. Aici cândva exista un complex meșteșugăresc, cu moară, stează și piuă. "Valea Tărcăuței", înainte de confluența cu Tarcăul se adâncește într-un interesant defileu - defileul Tărcuței, iar spre vărsare Ața străbate un sector de chei săpat în gresie - Cheile Aței. "Stânca Piatra Șoimului" - Are 485 m și este situată
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de la ora 19.00 până dimineața de 22 ianuarie, când au fost împărțiți la întâmplare în două grupe - un grup a fost luat la Jilava și împușcat, iar al doilea grup a fost luat la Bucureștii Noi, la "Ferma Căpitanului" (Moara Străulești).. Cei care maltratau evreii, în acest centru de tortură, erau comisarii legionari Robescu și Jipescu, împreună cu o echipă de circa 40 de legionari tineri, majoritatea lucrători de la fabrica Parcomer. Victimele au fost aduse din casele lor, de pe stradă și
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
ușă și, după ce au pătruns în birouri, au devastat tot ce au găsit. Ei s-au urcat la domiciliile rabinului șef, doctor Alexandru Șafran și al inginerului C. Solomoni și au devastat apartamentele, furând tot ce era de preț. La moara Străulești au fost concentrați și deținuți 79 evrei. Timp de două zile și o noapte ei au fost bătuți, înfometați și amenințați cu moartea și s-au tras gloanțe peste capetele lor. Pe toată perioada ei au primit o optime
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
pe care acest râu îl formează chiar înainte de confluența sa cu Prahova. Prin oraș trece șoseaua județeană DJ101, care îl leagă spre est de Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D), și spre vest în județul Ilfov de Nuci, Moara Vlăsiei, Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A). Localitatea Fierbinți din această zonă este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XVII-lea, între anii 1620 și 1650. La sfârșitul secolului al
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
medievale si premoderne, al culturii materiale, istoric al Evului Mediu clasic și tîrziu, al Transilvaniei. A fost cercetător principal la ruinele mănăstirii Bizere din Frumușeni, județul Arad. Alte șantiere arheologice la activ: Mănăstirea Cerna, Densuș, Ostrov, Galați, Nălațvad, Rîu de Mori (Țara Hațegului), Vințu de Jos (mănăstirea dominicană și castelul Martinuzzi), Teiuș (mănăstirea franciscană), cetatea Oradea, cetatea Râșnov etc. Este un animator de reviste de specialitate (Mediaevalia Transilvanica, Arheologia Medievală), promotor al unor programe de cercetare privitoare la Hațegul medieval, elitele
Adrian Andrei Rusu () [Corola-website/Science/306439_a_307768]
-
în oastea leșeasca, dar dorul de Moldova le sfâșie inimile și este mai puternic decât devotamentul față de polcovnicul Răzvan. Boierul Sbierea vine la Vidra cu intenția de a-i cumpăra moșia, „Patru sate, două iazuri, mii de vite ramatoare/ Șepte mori, o herghelie, s-o pădure“, deoarece unchiul său murise. Mistuit și el de dorul de țară, Răzvan respinge cu hotărâre oferta lui Sbierea, ar vrea să se întoarcă în Moldova, mai ales că aflase vestea că leșii intrau în război
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
în prezent: - SRL - 7 („LargoFar”, „Dimilita-Rex”, „RoșLarAgro”, ”DIVAX-EXIM”, „Izvorul fermacat” ș.a.); - Întreprinderi Individuale - 15; - Gospodarii Țărănești individuale - 1250 (18 ha) - Gospodarii Țărănești colective - 165 (30 ha) - Întreprinderi de comerț - 15 - Farmacii - 4, (2 dintre care sînt farmacii veterinare) - Oloinițe - 4 - Mori - 2 - Asociația de Economii și Împrumut a Cetățenilor; - Centrul de Consultații și Școlarizare a Agriculturii „ACSA” - Magazin agricol „Style Plus”; - Puncte de colectare a laptelui - 5 - Piață comunală pentru 250 de locuri (0,76 ha) - Benzinărie - Stație de alimentare cu
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
1965), prin îmbinarea partenogenezei artificiale cu hibridizarea între două specii diferite. Mai întâi, prin partenogeneză artificială au fost obținuți tetraploizi din ouă cu numărul de cromozomi neredus, provenit din diviziunea cromozomilor neînsoțită de diviziune celulară. Apoi femelele tetraploide de Bombyx mori au fost încrucișate cu masculi diploizi de Bombyx mandarina obținându-se hibrizi triploizi, conținînd o dublă garnitură de la prima specie și o garnitură simplă de la cea din urmă. Provocând partenogeneză acestor hibrizi s-au obținut forme hexaploide. Prin fecundarea ovulelor
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
maximă admisă de 1,2 mg/l. Este semnalată prezența germenilor patogeni precum streptococi fecali, bacterii coliforme fecale și E. coli. Ecluza Lacului Herăstrău a fost construită în perioada 1933-1936, în locul în care existase un baraj vechi, care deservea o moară. Ecluza este amplasată pe malul stâng al Lacului Herăstrău și face legătura cu Lacul Floreasca. Alături de funcția de agrement, permițând călătoria cu vaporașul din lacul Herăstrău în lacul Floreasca și înapoi, ecluza va îndeplini și funcția de golire suplimentară a
Lacul Herăstrău () [Corola-website/Science/305790_a_307119]
-
acolo și Chirilă din Condresti și Dinga ploscariu de acolo..., si Toader Cârlan ot Dumbravita, precum iau vândut Beribace a lui ocina partea lui din satul Harcestii și din vii din satul Harcestii și cu pomatul de acolo, și din moară din Ichil drept 80 și 8 de taleri tătărești; precum arată mărturie de la acei oameni buni. Noi incași iam întărit casă aibă el a stăpâni acea ocina ace parte care este mai sus scrisă și nime altul să nu să
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
pădure pe moșia satului Parcani : 63 stîngeni patrați, iar la Popouți - 135 mii stîngeni patrați. Prin anii 1815-1816 moșia Parcani aparținea mănăstirii Chipriana, vechil era Iacob Vartic. După datele statistice ale anului 1817 ochina Parcani aparținea mănăstirii Chipriana cu 2 mori de apă pe rîul Ciorna, 6 livezi, 35 gospodării, 5 văduve, 2 burlaci, 1 preot,1 diacon, 1 ponomari. Parcanii se găseau în ocolul Nistrului de sus. La 04.07.1824 trăitorul Danilă Draginschii din Parcani, județul Orhei vine cu
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
revărsările rîului. În primăverile și toamnele ploioase sau cînd topirea zăpezilor se făcea brusc, Dâmbovița făcea pagube importante pentru bucureșteni. O altă cauză a revărsărilor era faptul că la intrarea și la ieșirea apei în și din oraș, erau numeroase mori pe albia Dâmboviței. Morile potoleau într-o măsură oarecare apa rîului dar exercitau și o presiune la suprafața apei, împingînd-o peste maluri. Prima însemnare documentară despre o inundație mai mare provine din timpul domnitorului Gheorghe Duca .<br> În timpul domniei lui
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
și toamnele ploioase sau cînd topirea zăpezilor se făcea brusc, Dâmbovița făcea pagube importante pentru bucureșteni. O altă cauză a revărsărilor era faptul că la intrarea și la ieșirea apei în și din oraș, erau numeroase mori pe albia Dâmboviței. Morile potoleau într-o măsură oarecare apa rîului dar exercitau și o presiune la suprafața apei, împingînd-o peste maluri. Prima însemnare documentară despre o inundație mai mare provine din timpul domnitorului Gheorghe Duca .<br> În timpul domniei lui Alexandru Moruzi se iau
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
s-a întrerupt, aprovizionarea cu apă potabilă și alimente s-a desfășurat greoi. S-a început o puternică campanie în ziarele vremii împotriva guvernului, acuzat de lipsa de măsuri în ajutorul populației, nepricepere și necinste . Este votată legea pentru desființarea morilor și zăgazurilor de pe apa Dîmboviței; lucrările prevăzute în lege încep imediat dar ritmul este lent, cu termene amînate, cu lucrări superficiale . <br> Canalizarea Dîmboviței începe la sfîrșitul anului 1880 și cu toate că lucrările au fost terminate, o ultimă inundație are loc
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
Anuarul României" pentru anul 1928, satul număra 1695 de locuitori, sau circa 300 de gospodării. În sat exista o biserică, o școală primară, patru băcănii (Candel Avram, Clitinici Ițic, Raiziș Fișla, Spinei Hristofor), o cooperativă de consum - "Codru", și o moară (David Andrei). Agricultorii importanți erau Cicalov (100 ha) și Vișniovschi (100 ha și 2 ha de vie). În perioada de după Al Doilea Război Mondial, locuitorii satului Temeleuți nu au fost o excepție și au avut de înfruntat foametea și deportările
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Pălăria", producție a Teatrului de Comedie, în regia lui Horațiu Mălăele (1998), "Patru pe o canapea și valetul" de Marc Camoletti, în regia lui Radu Nichifor (2000). De asemenea, actorul a colaborat și cu cineaștii basarabeni, în filmul pentru copii "Moara", realizat în 1992, sau pe scena Teatrului Național "Mihai Eminescu" din Chișinău în "Tata" (stagiunea 1999-2000). Iurie Darie s-a remarcat și în emisiunile de televiziune pentru copii, în care actorul își etala abilitatea de a desena, uneori cu ambele
Iurie Darie () [Corola-website/Science/305908_a_307237]
-
Sectorul a fost întemeiat ca unitate administrativ-teritorială cu denumirea actuală în 1991. Este situat in partea de nord-vest al municipiului Chișinău, cuprins între str. Calea Ieșilor, str. Valea Morilor și șoseaua Balcani. Numele provine de la fostul sat , care pe parcursul anilor s-a integrat în Chișinăul de astăzi. În prezent sectorul Buiucani are o suprafață de 134 km2 și o populație de 160 mii locuitori, în componență fiind incluse și
Buiucani () [Corola-website/Science/305947_a_307276]
-
români, 18 % sunt de origine ucraineană, 1% ruși și 1% alte etnii. Aici functionează: Oficiul medicului de familie, o gradiniță de copii cu 160 de locuri, un gimnaziu, o Casă de Cultură, un oficiul poștal, 6 magazine, o oloiniță, o moară pentru măcinarea grâului. De asemenea, există un monument dedicat soldaților căzuți în Al Doilea Război Mondial și un monument dedicat Oamenilor Deportați. Pe teritoriul satului află 15,3 km de drumuri, dintre care 4,3 km asfaltate și 11 km
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
și Chirilă din Condrești (Condrătești) și Dînga ploscariu de acolo..., si Toader Cârlan ot Dumbrăvița, precum iau vîndutu Beribace a lui ocina partea lui din satu Hărcestii și din vii din satul Hărceștii și cu pomîntul de acolo, și din moară din Ichil drept 80 și 8 taleri tătărăști; precum arată mărturie de la acei oameni buni. Noi însăși iam întărit ca să aibă el a stăpini acea ocina, ace parte care este mai sus scrisă și nimeni altul să nu să amestece
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
sat locuiau: doi dascăli, 48 mazili (răzeși), 6 ruptași, 19 gospodării de săraci, 10 burlăci, în total 85 de bărbați . Pămînt arabil, finețe și imașuri satul avea îndeajuns, avea pădure-codru, 21 de vii, 24 de livezi, a răzeșilor și două mori de vânt. La recensămîntul, din 1817, sătul a fost clasat la categoria G- săraci. Peste aproape o sută de ani, în 1904, în sat erau 203 case cu 1213 suflete, o școala elementară rusă, două mori de vint și răzeșii
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
a răzeșilor și două mori de vânt. La recensămîntul, din 1817, sătul a fost clasat la categoria G- săraci. Peste aproape o sută de ani, în 1904, în sat erau 203 case cu 1213 suflete, o școala elementară rusă, două mori de vint și răzeșii din sat posedau 2502 desetine pămînt. (1des.= 1ha 09 ari). Satul făcea parte din volostea Cornești, județul Bălti. Împrejurul satului erau vii și livezi cu pomi. Biserică din satul Condrătești în toate timpurile a purtat hramul
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
1 dascăl, 1 pălămar, 3 mazili, 68 de gospodari , 5 văduve, 11 burlaci; în total - 86 de bărbați, 5 văduve. Moșie răzeșească și avea 300 f. fînaț, 400 f. Imaș, 300 f. pămînt arabil, 1 iaz cu pește și cu moară. Localitatea ocupa 50 de fălci. 1837. Țăranii cei mai în vîrstă Ștefan Bostan, Lupu Titelea, Ion Titelea, Ion Ghervas, Catan, Nicolae Nastase au declarat în fața comisiei județene că nu vor încheia contracte benevole cu proprietarii, de la care aveau pămînt în
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Dicționarul statistic al Basarabiei” pe anul 1923 menționa: „Arhiva primăriei a fost distrusă de bolșevici în 1917.” Se atestă: dealul Holm, Valea Hristici, iazul Bolata, 450 de case; 2260 de locuitori, gospodării boierești (4 case locuite), moară de vînt, 2 mori cu aburi; școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie, o cîrciumă. Primar era Teodor Lozan, notar - Teofil Ganea. 1930. În ziua de 29 dec. la Hristici, plasa Florești, se înregistrează 1287 de locuitori (638 de bărbați, 649 de femei
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
pe datele primului deceniu al secolului XX: Cucueții -Noi anul înființării neprecizat, dar este atestat la 4 februarie 1878, regiune de colina , Dealul Cucueții Noui, Camencuța, Pîrăul Camencuța. Clădiri locute - 166, nelocuite-3, menage 166, 457 bărbați și 943 femei, o moară cu aburi, școala primară mixtă (1b), poștă rurală, delegat al satului în primăria Sturzeni, distanța pînă la Bălti 45 km, Drochia 37 km Cucueții - Vechi - anul înființării 1592, atestat la 25 martie 1624. Satul este poment la 1840 cînd s-
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]