10,917 matches
-
dintr-însul se constată că boala crudă care a lovit pe ilustrul cugetător se agravează din zi în zi. În urma acesteia, primul procuror a cerut de la primul președinte al tribunalului Ilfov să instituie o cutratelă asupra averii bolnavului, adică asupra modestei pensii de 250 lei, pe care i-a acordat-o nu de mult Camera. Pe de altă parte, e vorba de a se readuce nenorocitul bolnav la Botoșani, unde se făcuse deja o dată bine, subt cura veteranului și-nvățatului nostru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aici în numele societății „Andrei Ady”, a scriitorilor progresiști maghiari din România-Mare, ca, în semn de omagiu, pe care-l simțim față de cel mai mare poet al patriei, azi în al 37-lea an de doliu, să putem depune și noi modesta noastră coroană pe scumpul lui mormânt. Cu prilejul aniversării morții lui Eminescu, de o amintire atât de tragică, dorim a demonstra că politica păcătoasă din trecut în zadar a pus față în față, ca vrăjmașe, două popoare, între cari viclenia
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
noastre poetice cele mai mari, se găsește astăzi lovit de o boală grea și cumplită și în același timp în cea mai mare sărăcie. Din această cauză comuna orașului său natal, Botoșani, după îndemnul cetățenilor compătimitori, înscrisese în bugetul ei modesta supă de 100 lei pe lună cu care să se poată veni în ajutorul acelui fiu talentat dar nenorocital ei, însă fostul ministru de externe d. Radu Mihail, neștiind sau poate nevoind să priceapă ce însemnătate are un mare talent
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
veni în ajutorul acelui fiu talentat dar nenorocital ei, însă fostul ministru de externe d. Radu Mihail, neștiind sau poate nevoind să priceapă ce însemnătate are un mare talent poetic pentru un popor, a șters din bugetul comunei Botoșani acea modestă sumă ce o hotărâse comuna ca ajutor pentru Emienscu.” Radu Mihail este fostul prefect al capitalei, apoi ministru de interne, la industrii (nu și de externe, însă; Iacob Negruzzi îngroașă gluma sau vrea să-l lege de evenimente externe care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ascensiune continuă datorită volumului său de versuri care, să nu uităm, cuprindea abia vreo douăzeci și ceva de poeme publicate în Convorbiri literare, restul fiind inedite. Tot aici, același Iacob Negruzzi: „Eminescu a trăit totdeauna în deplină sărăcie; cu toate că era modest și avea trebuințe foarte puține, el, el ca și un copil, nu știa să întrebuințeze puținii bani ce-i câștiga. Trăind în lungul răstimp al boalei din ajutorul prietenilor și entuziaștilor săi, Camera deputaților îi votă în anul trecut o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
decepțiunile, cu deziluziile... ba mai mult încă, să muncească o muncă grea, foarte grea, spre a-și câștiga existența de toate zilele” iar revista pune o notă de subsol: ” Eroarea autorului. Eminescu a avut întotdeauna cu ce îndestula trebuințele sale modeste și îi rămânea timp destul și pentru studii și pentru petreceri și distracții. Nota Dir.” (p. 758) Iacob Negruzzi, ca Director al revistei, neagă sau nuanțează ceea ce afirmase el însuși în iulie. Asemenea nînțelegeri, reveniri, incongruențe arată tocmai frământările din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
trei decenii, cînd transdisciplinaritatea și-a făcut intrarea pe piața ideilor. În ultimii ani, transdisciplinaritatea a căpătat în același timp și virtuți de excepție (fiind definită, de pildă, de Basarab Nicolescu drept o veritabilă „știință a complexității”), dar și mai modeste (în sensul că disciplinele nu dispar în fapt, însă demersul disciplinar și cel transdisciplinar colaborează la un fel de perspectivă întregită asupra fenomenelor lumii naturale, sociale și culturale). În această accepție recentă, disciplinaritatea și transdisciplinaritatea nu mai sînt niște „inamici
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
informațiilor și valoarea pe care o pot reprezenta acestea pentru scopul cercetării. Această operație este vitală, de altfel, nu doar în cazul unei cercetări propriu-zise, desfășurată asupra unei populații de sute sau mii de cazuri, ci și în abordările mai modeste, cum ar fi o investigație psihopedagogică individuală sau o anchetă socială. Este limpede că nu putem stabili un diagnostic, nu putem efectua o îndrumare educativă, nu putem rezolva o simplă situație individuală decît avînd ca punct de plecare informații corecte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
trei dormitoare și o bucătărie modem dotată Transport la ușă Fațadă luminoasă, însorită Dă spre o grădină care nu necesită multă întreținere Multe trăsături originale Ideală pentru oameni pricepuți care știu să facă reparații mărunte Are hol mic, un livingroom modest, trei dormitoare fără dulapuri în perete și o bucătărie proaspăt zugrăvită Mijloacele de transport opresc la doi metri de ușa de Ia intrare Orientată spre vest Nu are grădină Are toaleta în curte, la fel și spălătoria Repararea ei va
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
inteligenți și cuminți (conformiști) decât pe cei foarte creativi și nonconformiști. Elevii creativi sunt considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Categoria cea mai dezavantajată în școală este categoria elevilor creativi, dar pe un fond de inteligență mai modestă. Ei vor claca pentru că sunt deficitari sub aspectul inteligenței, care este aptitudinea cea mai apreciată în școală. Randamentul școlar general constituie un indicator defectuos în aprecierea creativității. Există exemple de mari creatori care au fost mediocri sau submediocri la anumite
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Se consideră că omogenitatea intelectuală a grupului catalizează creativitatea, în special dacă nivelul la care se realizează este superior. Se induce emulația reciprocă, iar efectul stimulativ este ridicat. Dimpotrivă, eterogenitatea intelectuală a grupului va inhiba pe cei cu dotare mai modestă. Omogenitatea motivațională a membrilor unui grup exercită și ea o influență stimulativă asupra creativității. Sistemul de motive existent într-un grup influențează solidaritatea, care la rândul ei, stimulează creativitatea. Dintre motive (tipice motivației intrinseci) amintim: realizarea de sine și afirmarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
onirice), precum și o anumita înțelegere a fantasticului. „Era vorba de a obține sensuri noi prin aranjarea, după o logică proprie, a unor bucăți de real (adică de verosimil), fiecare, cum se întâmplă în vise, foarte exact în materialitatea să” - autodefiniție modestă, tocmai stufoșenia baroc-onirică făcând meritul scrierilor lui. În orice caz, scriitorul a recalibrat în maniera personală harnașamentul teoretic al onirismului estetic, speculându-l îndeosebi în sensul dilatării fantasticului și al foșgăielii viziunilor. Pe de altă parte, Ț. face parte dintre
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
articole și eseuri despre George Coșbuc, G. Bacovia, Liviu Rebreanu, Mateiu I. Caragiale, Emil Isac, Emil Botta, G. M. Vlădescu, Gib I. Mihăescu ș.a. Criticul nu ezită să se ocupe, pe lângă „clasicii apropiați”, de scriitori care „ocupă un loc mai modest, dar sigur și justificat în scara valorilor literare”. Lecturile sunt ingenioase și uneori reușesc să revitalizeze subiecte dispărute din atenția criticii postdecembriste. SCRIERI: Incidențe, Cluj-Napoca, 1975; Alexandru Cristea. Dincolo de alb și negru, postfață Vasile Radu, Cluj-Napoca, 1979; Istoria presei literare
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
nouă din Vaslui (1969). Titlul e de rezonanță alecsandriană, ca și momentul istoric surprins în roman - Războiul de Independență: fata moșierului Moruzanu este obligată de tatăl ei să aleagă între averea familiei și iubirea pentru Horia Șuteu, locotenent de condiție modestă care susținea desființarea moșiilor. Dramaturgia lui T. pleacă de la aceleași realități ca și romanele, iar lipsa de vitalitate a pieselor se explică prin prezența aceluiași schematism în construcția personajelor și în previzibilitatea deznodământului: binele învinge răul, eroismul luptătorilor marchează victoria
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Regal (devenit Clubul Regal) își mută sediul în altă clădire de pe Calea Victoriei, iar casa Oteteleșanu este închiriată restauratorului Mihai Sterescu, care deschide aici o terasă. Notorietatea localului, altfel - cum își amintesc cei care l-au frecventat în epocă - o berărie modestă, prost întreținută, cu produse și servicii de calitate îndoielnică, cu un patron antipatic și, în plus, cu o pianină mecanică în continuă funcțiune, la intensități exasperante pentru consumatori, este dată de prima sală din dreapta intrării, consacrată, din 1910, ca loc
TERASA OTETELESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
contribuie la promovarea literaturii dramatice și a criticii teatrale, precum și la valorificarea tradițiilor teatrului românesc. În articolul-program e afirmată intenția de a se publica statornic „memorii, scrisori, documente arhivistice, studii și articole cu caracter istoric, destinate să aducă o contribuție modestă la însușirea moștenirii noastre teatrale, ca și la cunoașterea și adâncirea celei universale, până astăzi prea puțin pusă la îndemâna marelui public”. Rubrici: „Discuții”, „Puncte de vedere”, „Marginalii”, „Meridiane”, „Semnal”, „Cărți-Reviste”, „Însemnări”, „Cronica dramatică”, „Interferențe”, „Prin teatrul din țară”, „Caiete de
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
T. V. Ștefanelli ș.a., tălmăciri ale unor poeme în proză de I. S. Turgheniev. Sunt inserate și câteva doine populare culese din Arad și Bihor. Ion Pop-Reteganul, din a cărui colecție Trandafiri și viorele se republică, dă la iveală în modesta foaie a lui T. V. Păcățian o serie de poezii „religioase-morale”, adunate de prin manuscrise vechi. G. D.
TIMISANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290174_a_291503]
-
și alte povestiri elvețiene de Jeremias Gotthelf (1968), iar din literatura norvegiană Mâinile mamei de Bjørnstjerne Bjørnson (1958). Talentul, dovedit în atâtea tălmăciri, pare absent în poeziile proprii, incluse în antologia Din scrinul vechi..., unde se mai află niște versificări modeste, descriptive, ale unor teme sau momente ocazionale, mai degrabă un fel de jurnal fără reverberație lirică. SCRIERI: Două sărbătoriri literare feminine: Ricarda Huch și Isolde Kurtz, București, 1934; Cântecele de cruciată ale lui Walther von der Vogelweide, Fălticeni, 1934; Marele
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
ministru, Obogea, ce îi fusese coleg de gimnaziu e, de fapt, „rob” al demnitarului. Asemenea lui Unanian din Cimitirul Buna-Vestire de Tudor Arghezi, îi prepară discursurile și îi redactează articolele. Nicolin Robul locuiește, la început, într-o cameră de hotel modest, spre a se muta apoi, grație iscusinței unei prostituate devotate, Margot, într-o cameră cu chirie. Căutându-l într-o anumită împrejurare, ministrul o găsește acasă numai pe Margot, pe care o crede soția lui Nicolin, și, fiind un afemeiat
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
în 1901 la „Revista ilustrata” cu balada populară, literaturizata, Năzdravanul. Mai scrie la „Arhiva someșana”, „Unirea”, „Răvașul”, „Cultură creștină” ș.a. A semnat și A.C. Albinus, Alexandru Ciplea, Cziple Sándor. Deși numeroase creații populare, scoase la lumină în genere de culegători modești, au apărut îndeosebi după anii ’70 ai secolului al XIX-lea în publicații că „Gutinul”, „Convorbiri literare”, „Gazeta poporului” „Șezătoarea” (Budapesta), „Foaia Soțietății pentru Literatură și Cultura Română în Bucovina” ș.a., prima colecție de folclor maramureșean a fost tipărită de
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
lui Traian”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Ghimpele”, „Literatorul”, „Revista literară”, „România literară”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista nouă”, „Revista Alexandri”, „Generația nouă”, „Lumea ilustrată”, „Revista theatrelor”, „Universul” și „Universul literar”, „România”, „Zeflemeaua”, „Pleiada”, „Revista literară și politică”, „Ilustrațiunea națională” ș.a. Modest artizan al scrisului, începe prin a transpune din limba italiană librete de operă (Salvadore Commarano, Lucia de Lammermoor și Saffo, Antonio Ghislanzoni, Aida ș.a.), în 1870-1871 figurând și ca subdirector la „Eco musicale di Romania”. Tot acum improvizează comedii într-
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
altceva decât un alibi pentru propriile, nu puține, „exagerații”. Ca să narativizeze, așa-zicând, „impresiunile”, reporterul riscă - după cum i se și întâmplă - să cadă în neverosimil și, mai rău, în scorneală. În fond, T.-R. trăiește complexele unui narator cu o modestă înzestrare literară. El caută să suplinească o atare insuficiență printr-o aglomerare de peripeții, care de care mai ieșită din comun și dătătoare de fiori (contactul cu „antropofagii”, strania istorie a „omului-maimuță” ș.a.). O partidă de vânătoare devine, în această
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
de interes. În sfârșit, un al treilea motiv al nașterii acestei cărți este unul de ordin sufletesc. Autorul este pasionat de multă vreme de buddhism și multe din căutările sale nu se regăsesc la noi. De aceea a încercat, cu modestele-i puteri, să suplinească aceste lipsuri. În plus, o anumită afinitate spirituală îl apropie de înțeleptul indian. Acest demers se înscrie într-o sferă mai largă, în care am putea include mulți intelectuali remarcabili de la noi, preocupați de buddhism și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
locul tatălui său. A învățat arta războiului, retorica, matematica, regulile de conduită în societate, a studiat Vedele și comentariile acestora. Viața pe care a dus-o era totuși lipsită de intelectualitate, căci în cultura vremii știința ocupa un loc foarte modest, iar literatură nu exista în afara tradiției orale vedice. Se spune că Siddhărtha a trăit în faimosul lux oriental. Toate hainele sale erau de mătase, se parfuma numai cu santal de Benares și o umbrelă era ținută deasupra lui zi și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și să predici apoi renunțarea fiindcă trebuie să suferi, să îmbătrânești și să mori - nu înseamnă să refuzi însăși condiția omului? Condiția în sine? Ce revoluționar, ce nihilist a țintuit mai sus? Pe lângă prințul indian, vizionarul cel mai înflăcărat pare modest. E într-adevăr o inspirație nemaivăzută să vrei să impui lumii renunțarea, să vrei de asemenea să-i atragi pe toți semenii tăi, prezenți și viitori, pe un alt drum decât acela pe care li-l va fi trasat Natura
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]