10,211 matches
-
în secolul al XV-lea. Cazul Pistoia Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin Cetățeanul umanist că guvernator provincial: Giannozzo Manetti Comisarul și statul teritorial florentin Libri di famiglia și istoria familiei patriciene florentine Eternitatea lumii și gândirea istorică renascentista Narațiunea istorică a Renașterii italiene
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a făcut-o, luând cunoștință de tot ce s-a scris și s-a spus, în lumina documentelor, pe seama modului de a trăi, a modului de a se comporta și a felului în care scria Mihai Eminescu. Tocmai de aceea narațiunea sa nu este o poveste, ci un comentariu epic, datorat cuiva care ia distanța cuvenită față de timp și de istorie, stând însă față în față cu personajul său, ca individ, în timpii revoluți din care vrea să-l aducă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Teutișan, "sunt iubiți totuși de un înger sumbru îngerul Morții, care-i urmărește îndeaproape". Aici, Eminescu "se joacă cu trei feluri de oglinzi (albă, roșie și neagră), dar numai asupra ultimei dintre ele insistă, dându-i funcții dinamice în economia "narațiunii", în timp ce primele două rămân mai degrabă decoruri statice". Aceste oglinzi corespund celor trei săli prin care se trece, prima "o sală de marmură albă", a doua de "marmură roșie" iar cea de a treia de "marmură neagră", în aceasta din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
text, identifică "o pagină de teatru absurd". Aur, mărire și amor, a cărei acțiune este plasată într-o epocă mai recentă, are "un aer de comedie mondenă, frivolă, sentimentală și destul de excentrică", fiind construită ca "o farsă cu urmări incalculabile", narațiunea alunecând spre o "comedie ludică" întrucât "drama jucată de eroi se revarsă în viața lor reală și aceasta capătă accente tragice" [...] "comedia erotică vine și din prezența constantă a dialogului, a "intrigii" și travestiului, a aparté-urilor, a importanței pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ce pune adversarul în dificultate"), ratiocinatio ș.a. Recursul la "strategiile comuniunii", Eminescu îl face prin apelul la "simțul identității", cu "argumente ce aparțin unei viziuni mitice sau speculative a întregului". Între figurile de comuniune distinge asocierea, cu trimitere la descrieri, narațiuni ș.a.; figurile amplificării sunt utilizate "pe scară largă" de gazetar (comorație, conglobație, dialogă, emfază, frequentatio, hiperbolă). Comentariul se arată ca o analiză tehnicistă, poate ușor excesivă, dar astfel se face clară dovada că discursul gazetăresc eminescian are valențe poetice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Lovinescu, Artur Gorovei, Ioan Șiadbei, Tudor Vianu și alții. Nu același lucru se poate constata cu privire la o altă dimensiune a operei acestui scriitor, mai ales pentru tânăra generație de cititori, dar la fel de interesantă și atractivă prin atmosferă, personaje și arta narațiunii. Este vorba de memorialistică. E adevărat că aceasta a fost scrisă în anii senectuții lui Gane, fără a cunoaște mai multe ediții și comentarii avizate. Până la al doilea război poate fi consemnată o singură excepție: ediția Amintiri (18481891), cu prefață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
împrejurările biografiei sale, diversă și complexă, chiar dacă la o privire de suprafață pare ca albia unui râu care curge lin, vălurind lunci verzi și crânguri cu priveliști însorite. Gane realizează o frescă autobiografică, sentimentală, uneori, neutră, alteori, însumând, sub semnul narațiunii fluente și al umorului sănătos, pagini potrivite pentru cunoașterea copilăriei, adolescenței, tinereții, a etapelor activității literare și politice, dar și prietenii și iubiri, bucurii și tristeți, impresii de călătorie, toate acestea marcate fiind de evenimente cruciale din istoria națională: Unirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la expoziții, în Iași) și, mai ales, vânătoarea, care i-a inspirat și unele frumoase nuvele (Cânele Bălan, În vacanțe, Ion Urdilă), la care se adaugă călătoriile în țară și în străinătate. Este, indiscutabil, meritul memorialistului că a selectat spațiul narațiunii, l-a ordonat cronologic (începând cu înființarea societății Junimea la Iași, în 1863, din care Gane face parte doi ani mai târziu și până la transformarea României "într-un stat unic, independent, înălțat la rangul de regat") și l-a prezentat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și-au scris memoriile, clasicul junimist se deosebește de un C. A. Rosetti, sau C. Argetoianu, spre exemplu, apropiindu-se mai mult de Nicolae Iorga, în sensul că el se înfățișează și în această parte a operei sale ca scriitor. Narațiunea, portretele personajelor, oralitatea alternând cu retorica bine finisată, dialogul antrenant, verva umoristică și picturalitatea unor descrieri de natură (Bucovina, Țara Doinelor, Valea Bistriței, Ceahlăul, Marea Nordului, Alpii elvețieni) dau farmec, culoare, expresivitate și o perspectivă originală acestor pagini, mai ales celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
19. Expansiunea Serbiei, 1804-1913 / 182 20. Expansiunea Greciei, 1821-1919 / 200 21. Expansiunea Muntenegrului, 1859-1913 / 229 22. Expansiunea României, 1861-1920 / 257 23. Austro-Ungaria, 1867-1918 / 279 24. Tratatul de la San Stefano; Tratatul de la Berlin / 318 25. Modificările teritoriale bulgare, 1878-1918 / 326 Prefață Narațiunea de față prezintă istoria a cinci state balcanice moderne Albania, Bulgaria, Grecia, România și Iugoslavia pe durata a circa trei secole. Deși Peninsula Balcanică a jucat un rol major în istorie, regiunea aceasta a constituit subiectul unui studiu mai puțin
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pentru sfaturile și sprijinul ei. După cum se afirmă în proiectul original, cartea aceasta este menită să fie o introducere în istoria Balcanilor, ea nepresupunînd cunoștințe preconcepute. Sînt incluse și evenimentele majore din Europa, precum și teoriile politice, filosofice și economice necesare narațiunii. Din cauza complexității evoluțiilor tratate, unele subiecte sînt prezentate în mai multe secțiuni. Regiunea aceasta a jucat un rol extrem de important în problemele lumii. Ca atare, atenția este îndreptată nu numai asupra evenimentelor interne din Balcani, ci și a marilor conflicte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
buni cartografi britanici, Herman Moll, pînă la mijlocul secolului al nouăsprezecelea se credea că un lanț de munți înalți și aproape de netrecut străbătea peninsula. Ilustrațiile constituie o mărturie a impresiei produse asupra artiștilor de natura sălbatică și muntoasă a ținuturilor ei. Narațiunea a fost împărțită în două volume, care pot fi într-o oarecare măsură citite separat. Primul volum începe cu o introducere generală asupra evenimentelor istorice majore din secolul al șaptesprezecelea, dar prezintă în amănunțime secolele al optsprezecelea și al nouăsprezecelea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lectură editorială și ale cărei sugestii au dus la completarea manuscrisului în stadiile finale ale pregătirii lui, ea efectuînd și compilarea indicelui. Hărțile au fost pregătite de William Jaber. Introducere T E R I T O R I U L Narațiunea noastră tratează în primul rînd istoria popoarelor din Peninsula Balcanică, o regiune terestră înconjurată de mările Neagră, Egee, Ionică și Adriatică. Deși cursurile Dunării, Savei și Kupei sînt adesea desemnate ca trasînd conturul perimetrului nordic al ei, relatarea de față
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
XVIII-lea 1 Creștinii din Balcani sub stăpînirea otomană Dat fiind că populația creștină din Balcani a trăit sub stăpînire otomană pînă la sfîrșitul Războaielor Balcanice în 1913, o înțelegere a scopurilor și a principiilor acestei cîrmuiri este esențială pentru narațiunea noastră. Sînt analizate paralel idealurile și practicile instituțiilor musulmane și ale celor creștine, cît și declinul acestora în secolul al optsprezecelea. Rolul marilor puteri în evoluția Balcanilor și evenimentele din provinciile europene și din capitala otomană din secolul acesta sînt
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
noi ca și când ar fi fost adevăratul nume. Tot datorită fotbalului am învățat să construiesc scenarii. Îmi imaginam meciuri întregi de la primul până la ultimul fluier. Intrigă, punct culminant. Gol în ultima secundă de joc. Totul exista în acele scenarii. Era o narațiune completă. Jucam fotbal undeva pe un islaz. În Dumbravă, cum vă spuneam. Era un nume frumos. Acolo a aruncat unul odată o minge în sus. Și mingea aia a lovit niște niște sârme de înaltă tensiune care zbârnâiau al naibii de tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cititori ce trebuie să înțeleagă și să se pasioneze de subiectele tratate. Nu e ușor de ținut cumpăna între rigoarea redării documentului, interpretarea faptelor, reconstituirea personajelor și, pe de altă parte, relatarea captivantă a acestora fără a cădea în trivializarea narațiunii prin senzațional. După ce am citit primele două volume ale lui Daniel Focșa și acum, în manuscris, și pe al treilea, cred că orice lector iubitor al istoriei și al literaturii îi poate acorda credit. Iar rostul acestor rânduri este să
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
I - it-in-me) se deschide și se Închide fără oprire, fără să devină vreodată prea strîns, făcînd loc unui stil care preferă să rămînă ascuns vederii. Pusă În pagină, proza sa face lumină, dar nu se hrănește din strălucirea imperceptibilă a narațiunii. Cursul ei e undeva Între descrierea senzațiilor (În Episoade, „hotărît, ucigașul lăsa În urmă o dîră de colibe arse, de tristețe aspră...“) și relatări narative În care el se caută pe sine (În Jurnal: „Omul, măsura tuturor lucrurilor, vorbește aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de o exasperantă încetineală a acțiunii. Viziunea existenței în care nuanțele se contopesc în tonuri terne, lipsite de strălucire și relief, e dozată cu un precis simț al atmosferei; traducerea a izbutit să redescopere rafinamentul detaliilor de construcție a unei narațiuni de o înșelătoare simplitate.“ DAN GRIGORESCU, Contemporanul, nr. 10, 1976 „Ce trebuie neapărat spus despre traducerea performată de Antoaneta Ralian este că aceasta pare să fie impecabilă și foarte bine adaptată la limbajul uzual ro mânesc. Numai urechile delicaților să
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
obicei, cu media cea mai mică - nu făcusem un liceu de filologie, ci de mate-fizică, și credeam că am un handicap față de ceilalți can didați) și în anul acela subiectul principal de la lite ra tură a fost chiar „Scrieți caracteristicile narațiunii lui Ion Creangă“. Am picat, și asta din cauza notei de la literatură, care a fost trei și ceva. Am făcut, desigur, contestație. Tot desigur, contestația a fost respinsă. Maică-mea, care atunci venise și ea cu mine la Craiova, o ființă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
școală, încă de la clasele mici, profesoara ne repeta de nu știu cîte ori că Nică nu este Ion Creangă ; iar la facultate, studenții de la Litere învață să facă tot felul de distincții fine : persoană/persona, eu aucto rial / eu narativ, narațiune homodiegetică / narațiune hetero diegetică și alte chestii de-ăstea cu denumiri pom poase. Cu toate acestea, am întîlnit critici literari (Alex. ștefănescu este unul dintre ei) care, comentînd o narațiune la persoana I, se grăbesc să spună că auto rul face
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de la clasele mici, profesoara ne repeta de nu știu cîte ori că Nică nu este Ion Creangă ; iar la facultate, studenții de la Litere învață să facă tot felul de distincții fine : persoană/persona, eu aucto rial / eu narativ, narațiune homodiegetică / narațiune hetero diegetică și alte chestii de-ăstea cu denumiri pom poase. Cu toate acestea, am întîlnit critici literari (Alex. ștefănescu este unul dintre ei) care, comentînd o narațiune la persoana I, se grăbesc să spună că auto rul face și gîndește
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
felul de distincții fine : persoană/persona, eu aucto rial / eu narativ, narațiune homodiegetică / narațiune hetero diegetică și alte chestii de-ăstea cu denumiri pom poase. Cu toate acestea, am întîlnit critici literari (Alex. ștefănescu este unul dintre ei) care, comentînd o narațiune la persoana I, se grăbesc să spună că auto rul face și gîndește ceea ce face și gîndește naratorul. Ei bine, eu vin în ajutorul unor astfel de critici și spun că ceea ce face și gîndește Dănuț am făcut și am
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
convingătoare că se poate scrie fără a recurge la vulgarități și trivialități... Cartea poate fi socotită, după părerea mea, abecedarul dar și ghidul de muncă al oricărui pedagog, indiferent de locul unde predă și de elevii cu care lucrează. Conținutul narațiunii este de un fel special. „Lumina din bezna satului de odinioară” numai prin muncă cinstită și corectă poate pătrunde, zic Dumitru Dascălu și Vasile Fetescu, care, iată, mi se par a fi unul și același, fie și pentru că, ați înțeles
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și m-a ținut aproape de sânul său, care mi-a inspirat și influențat mai toate elanurile și care a determinat cele mai de seamă acte ale mele. În felul acesta am înțeles că singura formă care putea conveni în totul narațiunilor și evocărilor mele era numai cea subiectivă; pentru că chiar dacă, din cauza ei, unii dintre cititori îmi vor atribui mai târziu intențiuni și preocupări pe care nu le-am avut, în schimb, lăsându-mă, în raport cu lucrurile, oamenii și evenimentele, exact în poziția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de substanță pe parcursul filmului nu se face prin acumularea unor detalii naturaliste (ce ar fi așezat filmul pe pragul de jos al relevanței artistice ; secvența cea mai plată pare, de aceea, vizita doctorului la bordel), ci printr-un crescendo al narațiunii înseși (adunând micile lașități, micile oportunisme sugiuc ale marginalilor remanenți). La capătul filmului, urmărirea obsesivă a Puștiului (Gheorghe Visu) de către doctorul Hristea (Victor Rebengiuc) depășește limitele unei îndreptățiri legale, devenind gest patologic de dependență a Călăului de Victima sa. Această
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]