10,102 matches
-
prin minune, plutind din nou deasupra noastră, ca un abur, și privindu-mă adânc în ochi, din seamă afară de insistent. Îmi priveam în răstimpuri, palmele și mă întrebam dacă ele au mângâiat cândva cu adevărat, acea piele catifelată a Iozefinei, refăcând pentru a nu știu câta oară, conturul coloanei vertebrale, a bărbiei, a coapsei, a genunchilor, a mâinii sau a pieptului. Îmi răsărea totuși în minte și ultima noastră întâlnire acolo, unde locuiam, aranjată de gazda mea. Spre uimirea mea, revenind
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Relia dădea de înțeles că, din tot ce relatam eu, n-ar mai rămâne pentru sufletul ei, nimic neelucidat. Punându-se în locul meu, ea considera iubirea mea și a Iozefienei un fapt definitiv consumat, ceva care nu mai putea fi refăcut sau îndreptat niciodată. Așadar, orice retrospectivă pesimistă, ea o vedea superfluă. Pentru mine însă, chiar acest schimb de replici cu Relia avea să schimbe totul, adică să pună adevăratele baze ale iubirii noastre. Mă bătea gândul să cred și că
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
caravanelor de sclavi și a „vânătorilor nebuni“ ce îndrăzneau să se aventureze pe pământurile lui. Tata m-a învățat, spunea el, să nu omori decât o gazelă, chiar dacă turma fuge și îți trebuie trei zile s-o ajungi. Eu mă refac după trei zile de drum, dar nimeni nu redă viața unei gazele moarte inutil. Gacel a fost martor când „francezii“ au exterminat antilopele din nord, muflonii din cea mai mare parte a Atlasului, frumoasele addax din hamada, de cealaltă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
că voi provoca un cutremur de proporții pe Little Cayman. Vai, Majed, și a câta soție voi fi? Tonul măsliniu al înaltei fețe arăbești s-a mai întunecat puțin, motiv pentru care mi-a spus că oamenii lui mi-au refăcut integral CV-ul, așa că avea știință despre faptul că sunt fostă soție de violonist celebru. Pentru că în lumea lui virginitatea este sacră, nu voi putea fi, ca rang, prima soție. El, ființă care are mare respect pentru valorile nației sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și cutia ta de vioară. Dacă ne-ar fi filmat un observator neutru fuga aceea cotidiană a noastră către celălalt, s-ar fi amuzat fără măsură desigur. Dar ar fi fost amuzamentul lui. Am fost recent în țară și am refăcut, la pas, ca altă dată, traseul acela de vis. Chiar mi-a plăcut să cred că unele dintre zonele în care tencuiala clădirilor era avariată poartă urmele violențelor involuntare ale șevaletului meu, ale cutiei tale de vioară. Îți amintești când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
după toate mărturiile care vor fi găsite prin bibliotecile timpului, pe ruinele din Acropole oamenii vor putea înălța, probabil, un Acropole aidoma celui din antichitate. Dacă ar învia, Pericle s-ar simți, cu siguranță, acasă, între zidurile sale. Ar putea reface atunci oamenii chiar și stânca din apropiere de pe care le-a vorbit atenienilor Sfântul Apostol Pavel, iar Pericle, cu ochii în zare, îl va aștepta pe acesta să apară, dintr-o clipă în alta, pentru a-i mai binecuvânta încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
gândi el, să-mi fi căzut Încă de când am ieșit din apartament? Se și văzu stând la capătul unui drum perfect marcat, care ducea, lespede cu lespede și apoi treaptă cu treaptă, la ușa studioului lui Herr Kolber. Începu să refacă rapid drumul pe trotuar, ridicând monedele și Îndesându-le În buzunarul pelerinei, dar nici nu ajunse la cafenea când sticla unui geam se sparse undeva sus, deasupra capului său, și vocea unei femei țipă iar și iar „Zu Hülfe! Zu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Păi...Nici un păi! N-ai văzut că toate erau vechi, murdare, unele ponosite și aproape rupte? Dar, acum, ce mă fac fără ele? Lasă, că n-ai să mori. Câte ceva îți aducem, de la magazine, noi-nouțe, iar altele, ți le vei reface, pe parcurs. Ei, gata, pa! Că o să ne cam prindă noaptea pe drum. După plecarea curățitorilor, domnul expulzat a vrut să măture, dar, toate măturile și măturicile, luaseră calea containelelor gunoiere. Câteva scaune, taburete și schimburile pregătite pentru a fi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
altfel de glumă, a fost azvârlită pe numele și pe fruntea lui Ion și a Ioanei. Dar, împăciuitorist, i-a calmat pe toți, tot cu un fel de glumă: lasă, bre, că, și organismul ăla, reproducător, trebuie să se mai refacă, să-și mai întărească puterea de procreere. C-o fi fost așa, că n-o fi fost, nimeni nu poate preciza. Destul să vă spun, că, vreo alte șapte sau opt fătări, care au urmat, au fost la fel de bogate, ca
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
aceste devenite de-acum metehne, nu i-a adus și nici nu-i va aduce, vreodată, liniște. Nu. Pentru că, la bani, se impune să ai tot timpul, gândul; altfel, le poți pierde numărul și poți rătăci posibilitatea de a-i reface, de a-i spori continuu. În privința femeilor, cel de sus l-a bătut cu alt bici. Acela al hachițelor fiecăreia dintre ele. Prima: n-a fost pe deplin satisfăcută, decât, în primele momente ale iubirii lor. Că, dintr-o dată, nu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
insulei Bora Bora, care nu visa altceva decât să se întoarcă acasă. Zâmbi când își aminti. I-am lăsat să creadă ce vor, m-am însurat cu fata unuia dintre șefii lor și am petrecut câteva luni încercând să-mi refac forțele slăbite și obișnuindu-mă să mă mișc în afara spațiului îngust al unei pirogi. Nu pot nega că au fost vremuri frumoase, încheie. Foarte frumoase. Și-atunci de ce n-ai rămas? insistă bună femeie. Oare nu-ți iubeai soția? — Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Ce întrebare prostească! Pe cine o să aperi, dacă plecăm cu toții? Urcă-te în camion! În mai puțin de un minut erau sus. Singur pe mijlocul drumului, lângă capetele micșorate, îi privi în tăcere. — Nu veniți? — De ce? Mi-am îndeplinit misiunea. Refăcu pachetul și îl depuse în bena camionului. Muncitorii se dădură la o parte sărind în colțul opus. Dați-i asta lui Planchart. Șeful de echipă scoase capul pe geam și îl privi uimit: — O să trăiți mai departe cu sălbaticii ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Nu vor mai crește de acum ca înainte. Eu le tăiam frumos, le lăsam rădăcina. Moș Bulgaru strîngea măciulia în mînă, parcă ar fi vrut să-i scoată zeama. Mă duc să le iau pe celelalte. Măcar cît de cît... Reface drumul greu de la dus și ajunge la... Anafura mamii lor, le-au cules și pe astea... Își aduce aminte că a călcat și în... M-au și spurcat bandiții... Încearcă un drum de întoarcere nou, nutrind vaga speranță că poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ți l-am făcut eu? Căprioara pleacă și Dinu aleargă. Doctorul tocmai se cinstea cu un vin roșu, împreună cu un amic. Are piciorușul rupt spune acesta. Lasă-l la mine, am eu grijă... Eu mă grăbesc. Du-te, Dinule! Băiatul reface drumul pe întuneric. Are vedenii și mereu se vede urmărit de căprioară. Zînica plînge și ea cînd aude povestea. O să-l cresc eu. Am lapte de vacă. Și eu. Adică o să-l creștem ca pe copilul nostru. A doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cătușe" ca să-i bag în buzunar 800 $. Ham, ham, se revoltă cîinele. După ce am vorbit de unele, de altele, bag mîna printre scînduri și-l mîngîi. Cîinele este fericit nevoie mare și cînd dau să plec se întristează. Mi-am refăcut buna dispoziție și încep să fluier. Dintr-o curte un gospodar mă salută. Vă faceți casă? Da. Am cumpărat 500 m². Cît ați dat? Scump tare. Am dat 60.000 de euro. Cîîît?! Cît v-am spus... Reiau socotelile. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pisicea la toți, dar Donciu avea altă părere și anume că doar la el se pisicește cu adevărat. Subordonatul își dă seama de gafă și o drega aproape imediat. La dumneavoastră, șefu'. Credeam că... Nu, șefu', răspund toți în cor. Refăcut după dispariția geloziei, Donciu reia ideea cu pisicile și cîinii. Un om cîine, de exemplu cum este Anton, șeful secției doi, e parșiv rău. Ce mai, mai parșiv nu se poate. Cîine, nu alta. Asta zic și eu. Știți ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
putea ei să înțeleagă atmosfera din acest amfiteatru? Viața lui Marcel a fost o înșiruire de relații cu fel de fel de brute, bețivi, golani și doar la facultate acumulase ceva, dar a pierdut prea ușor totul, după aceea. Omul reface drumul parcurs și constată că nici nu i-a plăcut cultura. Seara, Mirela citea cîte o carte și adormea tîrziu de tot, pe cînd el, Marcel, sforăia zgomotos. Acum dorm în camere diferite și lumina din camera jumătății sale stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
încruntați, grăbeau pasul spre destinații de tot felul. Un omuleț, cu ochelari fumurii, încerca să vadă ceva, ceva, cît să nu dea în gropi. Din loc în loc își ștergea lentilele. Efort inutil, deoarece aproape instantaneu lapovița, cu o oarecare furie, refăcea perdeaua de apă și fulgi de pe ochelari. Omulețul despre care vorbim, văzînd inutilitatea demersurilor sale, se oprea cu batista la nas, pe frunte și chiar pe la urechi. Total preocupat de înfruntarea acelei vremi de cîine, omulețul, care era profesorul Paraschiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
încleștată, cîtă suferință a căzut pe băieții de la vamă. Pe proces vor consuma jumătate din cheagul adunat și cealaltă jumătate o vor da pentru păstrarea posturilor. Am muncit degeaba, se văită Crudu. Am 50 de ani, am timp eu să refac ce-am pierdut? Unii îi spun că nu, alții că da... Cleptomanul păcătos Nu vă luați niciodată după aparențe, zice un proverb foarte înțelept. Aproape că aș fi de acord, dar Vasile Datcu mi-a creat anumite îndoieli. Mai precis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mult, îmi merge la suflet zîmbește imbecilul. Cineva ,în difuzor, rage ca mușcat de șarpe: M-ai lăsat la mititica, ai alergat la mămica, pușcăria m-a mîncat, să-ți fac ție un palat... Of, of, of. Te întorci complet refăcut acasă, desfaci bagajele și te bucuri. De la vecin vine fumul cu miros de grătar și maneaua plutește perfid spre timpanul tău. Cartierul suportă stoic. Jigodia cu jeep-ul în fața casei, s-a întors ieri din Insulele Canare. Ce păcat că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
21 de ani, fără o experiență suficientă de viață, trăit poate într-un mediu nociv, cu o educație precară, a comis o faptă oribilă. Instanța, am convingerea că a cîntărit cu grijă pedeapsa acordată. Victima violului, profund traumatizată, se va reface cu încetul, deși experiența prin care a trecut va lăsa urme adînci în viața sa. Pedeapsa tînărului va continua spre învățarea de minte atît lui, cît și multor tineri. Oamenii nu sînt toți la fel și noi învățăm să trăim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
exclusiv social. Există atîția factori extrapolitici și extrasociali care ne justifică tristețea. GÎdește-te numai la faptul că știm că sîntem muritori. Uite-te aici, În jurul tău, nu te cutremuri de pînda bătrîneții, de sfîrșitul tuturor lucrurilor, de neputința de a reface din memorie un chip pe care l-ai iubit cîndva; cîte feluri de tristețe, tristețea adolescentului, tristețea femeii de patruzeci de ani, tristețea poetului — Niciodată nu mi-am Închipuit că tu poți să fii atît de... — N-ai vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
albă decît toate bisericile din oraș, mai tainică și mai ezoterică decît o paradigmă. Doar fuioare de praf se Înalță de o parte și de alta a turnului mut, biserica doarme, respiră, așteaptă. Dar poate acolo, În somnul ei, se refac rosturile vechilor cărămidării; mirese negre furate de miri aprigi care-și jucau șișul În mînă ca zarurile la barbut, copii botezați la gura cuptorului, semănînd cu niște Îngerași de boia, flăcăi Întinși pe un pat de pietriș, burta lor un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mort străin nu mi-a lăsat impresia că l-aș fi cunoscut În alte Împrejurări. Dar, În general, mă apropii de morți ca de obiecte - nu mai au pentru mine nimic din ceea ce erau Înainte. Doar după un timp se refac legăturile afective. Cred că aici amintirea joacă un rol important. Aveți prieteni printre morți? Da. Merg atît de departe cu această prietenie, Încît cred uneori că ei mă pot ajuta. Ați sărutat vreodată un mort? Da, așa cum săruți o icoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
disting, eram un vopsitor intelectual, seara În blocurile goale păzind arzătoarele citeam din Platon. Eram Îndrăgostit de cărți. Am urcat treaptă cu treaptă scara librăriei - remizier, instructor, bibliograf, Îndrumător șef, consilier șef, șef, șef, plafonul. Aici se sta și se reface drumul, aici se adună, unu cu trei, cu cinci, cu nouă... Dar unde sînt gîndurile acelea?“ Există perioade speciale cînd dispar actorii, altele cînd dispar poeții, sau cizmarii sau milițienii sau președinții de state, perioade cînd părăsesc terenul numai cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]