10,783 matches
-
distracții superficiale și indiferența la problemele morale definesc în egală măsură publicul și pe prezentatorul piesei, maestrul în arta plăcerilor portretizat de Tacit : Cine putea s-aducă pe scenă oameni morți, să-i ucidă în numele unor idei vii, și să stârnească în loc de lacrimi aplauze ? Cine, dacă nu eu - arbitrul eleganței ? ! Aici între noi, în această uriașă familie de esteți, totul este gratuit, în afară de biletul vostru de intrare... (p. 14). Gestul de a depune la garderobă orice i-ar putea împiedica să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ca lovit, privindu-l intens pe Quintus când acesta scrie pe tăblițele destinate regelui că-l așteaptă cu drag (II, p. 55). În momentul execuției, se uită cu nespusă duioșie la cel capabil să-i trezească emoțiile cele mai vii (stârnești lacrima unui strigoi - III, p. 80). Cu un ultim gest, sărută capul retezat al tânărului care se plângea că moare înainte de a fi cunoscut îmbățișările. Martorul anacronic al luptei dintre republicani și regaliști nu își păstrează până la capăt detașarea, fiind
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
monstruos și mai spurcat, până-n adâncul beznelor din Tartar (scena 8). Bătrânii cetății se tem de impertinența lui Oedip de a admonesta zeii pentru molima abătută asupra Tebei, purtare smintită de natură a-i atrage sancțiunea supremă : chemi mânia zeilor, stârnești/ o furie ce face-acum din noi/ batjocura gunoaielor ! [...] ești nedrept și orb și-nverșunat/ într-o trufie nebunească ! (scena 4). Până și Antigona, care și-a comparat mereu tatăl cu zeii (te asamăn cel mai mult/ cu izbucnirea forței lor - scena
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
acestea : Zeii ce m-au iubit, cu care-aproape-mi învălmășisem pletele, -și întorc/ de mine fața ! [...] nu mi-a rămas decât să mă ridic/ din lutul meu și să-i înfrunt ! - scena 4). Eroul își dă seama că purtarea lui poate stârni represalii cumplite : voi muri lovit de zei, luat de zei,/ în magma lor fuzionat și-n cântul/ de trâmbițe-al puterilor, sporind/ în zeii înșiși furia rigorii/ cu care acuma spumeg între voi ! (scena 4). Cu toate acestea, el are
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să fie linșat de oamenii furioși pe cel care a pricinuit sistarea profețiilor Pythiei. Sursa puterii provine din informațiile acumulate pe ecranul unde se aglomerează noi și noi imagini ale prezentului. De la un timp, curgerea lor necontenită a ajuns să stârnească mai mult lehamitea decât interesul spectatorilor. Îmbătrânită, pierzându-și farmecele, Pythia e dezgustată de ceea ce socotește drept mereu aceleași porcării (III, p. 91). Marcos se uită cu spaimă la aceste imagini fără sens care sunt înghițite de alte imagini fără
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care le oferă ochiului peisajele unice ale formelor de relief. Alții mai avizați s-au dus cu gândul și la importanța zonei, dar n-au catadixit să nominalizeze satul Drumul Carului. Doamna Pascaru, cu constatările din cartea sus-menționată, mi-a stârnit dorința de a răspunde unei provocări firești, unei îndatoriri ce ar trebui să apese pe umerii oricărui intelectual din zonă. (foto 1) Născut în această minunată localitate, am simțit direct această obligație firească și am încercat, atât cât mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
când localitatea a devenit cătun, apoi sat. Interesul de a căuta răspunsuri a apărut odată cu formarea primilor intelectuali din sat, adică, la mijlocul secolului trecut. Până atunci, denumirile: "grădiște", "cetățuia", "la cetate" s-au perpetuat din generație în generație, fără a stârni curiozitatea până la acțiunea de a cerceta ce a fost în trecutul mai îndepărtat, de unde provin asemenea denumiri.(foto 10, foto 23) În serile lungi de iarnă, câteodată, bunicii mai sfătoși le povestea nepoților curioși despre vremurile de restriște, când bunicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
înaintașii, a iubit copiii și florile, cărora le-a dedicat numeroase pagini. ION GUGIUMAN - GEOGRAF UMANIST Corneliu Iațu Departamentul de Geografie Universitatea „Al. I. Cuza” Iași Așa cum Busuioaca de Bohotin se prelinge agale printre colinele domoale și pasionale ale Hușilor, stârnind priviri admirative celor care adăstează prin aceste locuri, tot așa și profesorul Ion Gugiuman a lăsat urmele trecerii sale prin această lume, referințele sale majore ținând de unduirile și gândurile oamenilor care au dat strălucire Hușilor și zonei sale înconjurătoare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
2009 și-a propus să discute critic și nepartinic aceste probleme, pentru a sugera soluții practice care să rezolve o mare parte din disfuncționalitățile sistemului politic și constituțional românesc. Președintele însuși a ales din textul Comisiei zece recomandări care au stârnit deja reacții puternice. Îi invit atât pe oponenții Președintelui, cât și pe toți cetățenii interesați să citească cu atenție Raportul Comisiei. Personal, rămân un fervent apărător al principiului bicameralismului, în condițiile în care atribuțiile celor două Camere vor fi redefinite
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
tipul de regim politic cel mai potrivit României contemporane poate pleca de la identificarea soluțiilor pentru o mai bună "așezare" a semi-prezidențialismului pe care deja îl avem. 3) TIPUL DE PARLAMENT 1. Cosmin Sandu (student) Problematica parlamentarismului românesc post decembrist a stârnit vii controverse de-a lungul timpului. Așa cum știm, existența celor două Camere a fost blamată ca urmare a multor piedici în rezolvarea problemelor cetățenești. Readus pe ordinea de zi, referendumul desfășurat în toamna anului 2009 relevă două realități distincte, în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pe-aici, să nu uiți că îmi place vinul cu aromă de absint, preciză Panaiota. Dacă nu mai ești aici, o să ți-l trimit cu vaporul în Creta, vameșul cel gentil o să mă scutească de taxe." Cuvântul accentuat de fată stârni un hohot de râs. Devenind brusc absentă la ceea ce se petrecea în jurul ei, Panaiota începu să fredoneze o melodie făcută din melancolie și violență. Se simțea în ea forța primitivă a unui suflet vechi, cu lipsa lui de măsură, cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
arătă cum se folosește. În vreme ce apa se încălzea, locotenentul deschise o scrisoare de la Isidora și începu s-o citească, sărind peste anumite pasaje, împănate cu vorbe de dragoste, dinainte cunoscute. Și apoi dădu de esențial: în ciuda entuziasmului pe care îl stârneau spectacolele ei, Isidora fusese concediată de teatrul ei. Asta ca să se posomorască și mai tare. Viața devenea insuportabilă. Ea, care altădată cheltuia fără nicio măsură, nu avea, cu siguranță, nicio rezervă. Tocmai se întreba cum să-i ofere bani fără
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe acest domn care-și duce calul de frâu nu-l recunoști? "E Filip! strigă învățătorul. Bravo, Nel, ești o mare artistă!" Pe Filip l-ai făcut nițel prea frumos, de asta nu l-am recunoscut, observă șeful de gară stârnind mari hohote de râs. Cele două personaje erau reprezentate din față, în vreme ce calul și câinele apăreau din profil. Totul pe fundalul mării și aducând puțin a Rousseau Vameșul. "Nel a imortalizat un moment istoric, spuse Filip, întâlnirea noastră pe plajă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
canem. Ia te uită, câinele ăsta seamănă nițel cu Hector, se miră șeful de gară, dar e mai mic. Textul cărții e în italienește, spuse Nel fără a insista. "Moș Crăciun, depășit, s-a înșelat evident în ce privește țara, spuse Filip stârnind un râs general, dar o să-ți traduc eu textul, treptat. Cât despre mozaic, pot să-ți spun de pe acum că nu e doar frumos, e și practic: era pus în fața caselor ca să-i avertizeze pe oaspeți că înăuntru e un
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu samovarul, Caterina remarcă liniștea neobișnuită, dar nu lăsă să se vadă nimic. Se strădui să-i facă să se simtă în largul lor, începând să pregătească ceaiul rusește, glumind pe seama mimetismului ei și a plăcerii pe care i-o stârnea asta. Totul părea în ordine când, peste un sfert de oră, șeful de gară și Nel, precedați de Hector, năvăliră în încăpere, frecându-și, înfrigurați, mâinile și cerând, cu strigăte mari, ceai să se încălzească. Li se făcu loc la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
s-ar simți și mai culpabilizată..." "Să-i spun că asemănarea nu e obligatorie într-un portret?" Ideea îl sperie pe Constantin: "Nu, mai ales să nu rostești cuvântul portret! De altfel, nici n-ai văzut portretul ăsta care a stârnit tot..." Chiar așa, Constantin, ce e atât de teribil în portretul ăsta? "Nel a făcut o gafă, i-a pictat obrajii ca două rotocoale roșii și Lillișu a văzut aici o aluzie... Dar n-o să-ți spun mai mult!" Să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vesel. Fericirea nu are nevoie de cuvinte, îi este destul un surâs. Bugazul atingea culmea lui însuși. De neuitat! V Bătăile în ușa gării, la miezul nopții, căpătară, străbătând sala de așteptare, o rezonanță lugubră. Trâmbițele Apocalipsei n-ar fi stârnit o groază mai mare. Șeful de gară sări din pat și, în picioarele goale, cu o dâră de transpirație scurgându-i-se de-a lungul gâtului și frigându-l ca o tăietură pe viu, dădu fuga să deschidă. Acarul Ilie
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și harnici, iar fiica lui preluase, pe seama și la nivelul ei, idiosincrasia părintească. Dar Nel, care mai tot timpul era cu gândul în altă parte, nu răspunse așteptării acesteia. Iar rezultatele ei la învățătură, dintre cele mai mediocre, sfârșiră prin stârni disprețul Sofiei, premianta clasei. Venirea Silviei și a lui Paul de Crăciun aduse puțină bucurie în familie. Constantin și Paul se împrieteniseră odinioară, când lucraseră amândoi în aceeași gară, în Basarabia. Silvia, care nu avea copii, își petrecea atunci o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că fiica adoptivă a Căpitanului, șeful istoric al Gărzii de fier, asasinat în urmă cu doi ani din ordinul regelui Carol, care se săturase de uneltirile lui, avea să se producă în fața microfonului. Micuța Catalina, în vârstă de cinci ani, stârni o scurtă agitație, mânuind după voie microfonul, înainte de a cânta, cu un glas dulce, întretăiat de suspine, O, brad frumos, în germană. Gemenii care, firește, gângureau în limba lui Goethe, își manifestară zgomotos bucuria. Părinții lor se arătară mai rezervați
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ei mari, cenușii surâdeau: era acolo chiar acul ei de la Paris! Și se va duce să pună cu grijă noul fals în cutia cu fundă. Asta-i tot! O rafală de vânt, încărcată de praf și frunze moarte, mătura refectoriul, stârnind damfurile bucătăriei. Ploaia se apropia, amenințând să rupă zăgazurile cerului. Nu sunt chiar așa de neroade. "Ba da! N-au inventat nimic! Prima elevă care a înlocuit acul, acum mult, mult timp, îl pierduse într-adevăr sau îl rupsese, în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nu va merge la studii în Uniunea Sovietică, atunci cine să meargă? Vremurile aveau nevoie de puritate pentru a o lua de la capăt. La ieșirea dintr-un lung coșmar, secolul, îmbătat de răbufnirile primăvăratice care străbăteau printre înghețuri și grindină, stârnea visuri frumoase și îndemna spre elanuri tinerești. Margareta se regăsea aici cu totul firesc. Cu trăsăturile ei pure și privirea arzătoare sub sprâncenele groase, împreunate, întruchipa ideea de tinerețe. Nu doar o întruchipa, dar parcă o absorbise cu totul; îi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
suntem într-un poem de Pușkin!" Arcadi își puse mâinile pe umerii ei: "Ba da, auzi cadența copitelor de bronz?! Spune-mi că o auzi!" Ea făcu nu din cap, refuzând din nou să intre într-un joc care îi stârnea frica, deși începuse să perceapă și ea respirația orașului adormit ca pe ritmul unui cal lansat în noapte. O mașină frână în scrâșnet de pneuri și șoferul lăsă în jos geamul: Dacă vreți să vă omorâți, duceți-vă în altă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
deoparte tacâmurile, în timp ce Maria-Tereza mănâncă cu poftă: "Te plictisesc, poate?" Îl privește cu ochii ei care albăstresc totul în jur și surâde. Ce gândește de fapt? Dar el nu se mai poate opri. "Știi, Maria-Tereza, la începuturile creștinismului, entuziasmul religios stârnea tot soiul de fenomene de exaltare. Stăpâniți de Sfântul Duh, unii rosteau, de exemplu, într-o stare de extaz, vorbe care dobândeau valoare de profeții sau de revelații. Alții aveau darul de a vorbi în limbi, fenomen cunoscut sub numele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
din tratatul de la Londra, ceea ce provoacă o vie nemulțumire a opiniei publice: aceasta îl va susține pe Gabriele D'Annunzio și pe partizanii acestuia (arditi), cînd se vor instala la Fiume, în septembrie 1919. Pe de altă parte, războiul a stîrnit ura combatanților față de un regim considerat responsabil de conflict și incapabil să asigure reintegrarea celor demobilizați. Acesta a întreținut la mulți gustul pentru violență, pentru aventură și ti viață de riscuri. Afirmarea fascismului se înscrie în acest context. Ea se
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
1943 provoacă prăbușirea fascismului. Înaintarea Armatei Roșii la Est, ofensiva occidentalilor la vest, după debarcarea din Franța în 1944, duc la capitularea fără condiții a Germaniei naziste, în mai 1945. Criza economică a avut asupra relațiilor intereuropene consecințe care au stîrnit antagonisme între țările "mulțumite" și țările "revizioniste", acestea din urmă fiind din ce în ce mai mult în sfera de influență a unei Germanii restabilizate și hotărîtă să se încaiere cu învingătorii din 1918. După eșecul Conferinței de la Londra, din iunie 1933, unde s-
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]