10,586 matches
-
fapt, Caillos traduce hijo din [10c] cu enfant. Neglijența traducătorului confundă lexemul trimis în trecut în [e9d] ["în vremea cînd era copil (chico)"] cu cuvîntul ales de Borges pentru a sublinia starea fiului regăsit (hijo). Sub acest detaliu lexical se strecoară timpul și problematica transformării identitare a personajului. La începutul ultimului paragraf, povestirea se relansează, iar identitatea secundă capătă întîietate: "Indianul nu mai putea trăi între pereții unei case [e11b], și într-o zi porni să-și recupereze pustiul [e11c]". O
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și fără maluri Voi eșua chiar lângă mal Și lacrimile-n multe valuri Vor fi nimicitorul val! DE CE OARE?! Așează-te în palma dreaptă Să nu mă pierd în gesturi inutil Să nu mai fiu mirarea ce așteaptă Să mă strecor în litere, subtil. Mai stai puțin în clipele uitate Aud un ritm de marș funebru Să-mi știu păcatele iertate Și umbrele să nu-mi mai fie Ănegru! Blestemul e rostit, s-a împlinit Când la răscruce timpul bate ora
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
banii și-i dă vânzătorului). Apoi se înclină puțin către vânzător, așteptând cu mâna întinsă restul; pe care va trebui sa îl bage în buzunar, va ridica servieta, va muta ziarul de sub braț în mâna liberă și clientul va pleca, strecurându-se prin mulțimea de oameni care încearcă să cumpere ceva. Cu siguranță cel care a proiectat chioșcul s-a gândit că structura cea mai bună este cea care permite expunerea cât mai multor articole. Poate și proprietarul chioșcului împărtășește aceeași
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de bebeluș în cărucior. Când a ajuns la blugi, era clar că dorea să se oprească să vadă ce este expus pe rafturi. Dar erau suporturi cu haine între el și blugi, atât de apropiate, încât nu a reușit să strecoare căruciorul printre ele. Se vedea clar că evaluează situația și decide: ce să facă, să-și lase soția și bebelușul pe culoar doar ca să cumpere blugi? A făcut ceea ce ar face majoritatea oamenilor în această situație. A trecut peste dorința
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
un punct de plecare pentru discuția asupra oportunității achiziționării produsului, crescând posibilitatea ca un produs să fie cumpărat. (În magazine, oamenilor le place foarte mult să discute despre ceea ce cumpără.) Aceasta a fost și o ocazie potrivită pentru RadioShack să strecoare un mesaj comercial. Un alt magazin de telefoane folosea un suport de pe care puteai lua telefoanele, dar fiecare era conectat la rețea, clienții le ridicau telefoanele și își sunau soțul sau soția ori un prieten, ca să discute chiar despre produsul
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
sat. Liziera pădurii de dincolo de Valea Cozmoaiei se retrage treptat, lăsând vedere liberă spre Schitul Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan. Pe măsură ce ne apropiem de schit, valea este năpădită de stuhăria și păpurișul din bălțile adormite, iar în dreptul schitului, un drum strecurat printre două iazuri, te îmbie spre sfântul lăcaș. Pe aceste locuri a existat o biserică din lemn, fundată la 23 sept.1911. În apropierea ei s-a aflat un depozit de muniție, numit Rășcanu, care la 10 mai 1918 a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
opacitate maximă ce poate fi accentuată și de lipsa punctuației: Când te-ai adăpostit de ploaie tot iarna atunci tot ploaia de data asta la Muzeul Portretelor la adăpost de frig de ploaie de pe stradă pândit momentul când să te strecori și prin săli înfrigurat și șiroind până la prima bancă venit dală de marmură pe care să te prăbușești sufla usca apoi la naiba departe când era"10. Interesul pentru istoria limbii, pentru intonație, pentru nuanțe, îi permit autorului să constate
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
deja că, o dată cu discursul indirect liber, suntem confruntați cu o transpunere a cuvintelor, și nu cu niște cuvinte adevărate adresate unui alocutor: valoarea "expresivă" se păstrează, nu însă și interlocuțiunea, care depinde foarte mult de narator: discursul indirect liber se strecoară în firul narațiunii, integrând totodată și punctul de vedere al naratorului. La rândul lui, monologul interior se desprinde atât de interlocuțiune deoarece pretinde că redă fluxul de conștiință al subiectului, discursul său interior dar și de narator. Astfel, el depășește
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
doi copii. Mai târziu am înțeles „ciudățenia“ părții a doua a caietului și m-am întrebat dacă, în momentul când sătenii l-au descoperit, numele mamei era deja bifat. Două au fost personajele micii mele mitologii din copilărie, care-mi strecurau o frică paralizantă în suflet: în spațiul satului, Dumnezeu, în afara lui, bursucul. De parcă își delimitaseră de comun acord teritoriile în așa fel, încât șansele de a scăpa să tindă spre zero. Și ambele vizau aceeași zonă a corpului: abdomenul. Dumnezeu
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
unui copac din apropiere. Apoi, chipurile vesele ale unor studente mediciniste care au răsturnat un cărucior pe care se aflau stative cu eprubete pline cu un lichid roșiatic. Probabil sânge. Apoi, am mângâiat pe cap un câine care mi se strecurase printre picioare. El voia mâncare. Eu n-am avut să-i dau. Apoi, am văzut o ambulanță căreia i s-a desprins toba de eșapament. Apoi, am auzit dangătele unor clopote de la biserica din incinta spitalului. Apoi, am văzut că
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
în graba cea mai mare spitalul. Pe trotuar, nu se vede deloc că n-ai fi la fel ca ceilalți oameni. Eram la fel ca ceilalți oameni. Era prima oară când am simțit că oamenii aceia anonimi printre care mă strecuram sunt foarte importanți pentru mine. Se manifesta o solidaritate primară, a corpurilor care-și recunoșteau apartenența la regn, egalitatea, dincolo de sau în ciuda inegalităților pe care le instituie trufaș conștiința. Atunci am văzut câtă eleganță, câtă expresivitate au corpurile omenești, aflate
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
două grupuri: de nord (grupul Krafft-în zona Pitești-Costești) și grupul de sud (grupul Koschîn zona șoselei Alexandria -București), între cele două grupuri nu exista decât o slabă acoperire formată de Corpul de Cavalerie Schmettow. Conform Planului, românii trebuiau să se strecoare între cele două armate dușmane, înainte ca ele să efectueze joncțiunea și să le atace pe rând, mai întâi, grupul Kosch, apoi grupul Krafft. Armata 1 avea ca misiune să se mențină cu orice preț pe poziții. În cazul în
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
echipezi cât ai zice pește. În cazul de față, apă. Și ieși la interval. Când au ieșit la interval, pompierii noștri au văzut, cu mare mirare, că și apa făcuse același lucru: ieșise și ea la interval. Ba chiar se strecura și pe sub paturi. Derutați, militarii-pompieri au așteptat comenzile superiorilor. Care nu au întârziat prea mult: - Ostași, suntem inundați! Același mesaj fusese transmis și comandantului: - Domnule colonel, suntem inundați! - Acționați conform cu regulamentele în vigoare! a ordonat superiorul. - Am înțeles, domnule colonel
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ca și în rău se poate petrece în cuprinsul ei"17. IV.5. Document despre o "istorie nefericită" "...competiția între memorie si istorie, între fidelitatea uneia și adevărul celeilalte, nu poate fi tranșată în plan epistemologic. În această privință, suspiciunea strecurată de mitul din Phaidros pharmakon-ul scrierii este oare otravă sau leac? n-a fost preluată în plan gnoseologic"18. Începem a patra parte a capitolului al patrulea al lucrării cu un citat din același tratat despre Memorie, istorie, uitare al
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Eugen Barbu cu Ștefan Bănulescu și apele literaturii române, aparent limpezite de această decizie, s-au învolburat din nou odată cu întocmirea raportului care urma să fie prezentat la adunarea generală a scriitorilor. În rândurile comentate ironic de Eugen Jebeleanu se strecuraseră înțepături la adresa noii conduceri a Luceafărului, ceea ce a provocat reacția fermă a aceluiași pasional poet. Din arhiva Uniunii Scriitorilor, se poate observa, în sutele de pagini încărcate de discuții aprinse, că Eugen Jebeleanu a fost un adversar constant al lui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a trimis o scrisoare deschisă lui Eugen Barbu, cuprinzând câteva observații făcute pe marginea serialului acestuia, Măștile lui Goethe, spune multe despre caracterul revistei. Este drept că în paginile coordonate de Eugen Barbu s-au publicat replici usturătoare, s-au strecurat polemici nedrepte, focul scandalurilor literare fiind adesea iscat de firea năbădăioasă a causticului pamfletar. Ce uita însă Eugen Jebeleanu să spună era faptul că nimeni nu suferise de pe urma acestor certuri literare, nici un confrate de-al lui Eugen Barbu n-a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ivite din motive strict personale (invidie, dorința de revanșă, dorință de parvenire, idiosincrazii ș.a.) este o altă problemă. Orice schimbare de regim este un proces caracterizat de confuzie a valorilor și a criteriilor. Pe ușa deschisă învingătorilor și nedreptățiților se strecoară și frustrații, și ariviștii, și impostorii. În presa de după 23 august 1944, două au fost categoriile de articole ce susțineau procesul de epurare: primul era articolul militant, în care se cerea explicit epurarea unor scriitori; al doilea era articolul de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din dosar sunt copii, fiecare pagină purtând o parafă "Conform cu originalul" și o semnătură (a "șefului de serviciu CSM", Adriana Nistor), din 2010, dar înregistrarea la CNSAS este din 2014. Autentificarea nu poate explica, firește, nici cauza omisiunilor, nici inexactitățile strecurate în unele documente, a căror exploatare directă devine astfel problematică. Ce lipsește? În primul rând, orice informație care ar fi putut permite reconstituirea contextului în care a fost produs Raportul șefului serviciului de pașapoarte, pe care-l reproduc în continuare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Werner Söllner, din Berlinul de Est în cel occidental, nu cu prăjina și nici cu parașuta, ci cu trenul. Luasem masa în socialism și, ca doi boieri din Valahia care se respectă, voiam să bem berea în Occident. Ne-am strecurat plini de demnitate prin fața marilor restaurante și apoi am luat-o spre un bulevard mai circulat. Holbându-ne în vitrine, am ajuns la concluzia că asfaltul orașului a dat rod bogat în primăvara asta, fiindcă alături de struguri și piersici se
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cuceririi spațiului cosmic. Regăsim jocul dintre certitudine și imaginație. Ezitările nasc ironii, " Omul care păzea luneta părea să fie filozof,/ părea să știe multe din tainele cerului", textul e voit prozaic. Distanțarea de poezia marilor căutări se face prin amănuntele strecurate cu inocență, accesul la cunoaștere, la tărâmul misterelor se face contra unei sume derizorii, "i-am dat doi lei ca să mă lase să privesc luna/ și să pătrund în tainele misterului". Distanțarea ironică implică și o anumită poză a inocenței
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aici/ trebuia început." (Nașterea vinovată). Universul întreg pare a fi devenit ficțiune și la Ion Caraion: "Circul meu suferă de promiscuitate dirijată/ - era război și lepră -/ fiecare cal a trebuit să se nască încă o dată/ pentru că în ordinul de serviciu strecurase cineva explicația "bis"." (Memorie). Cuvântul scris este cel care o modifică în datele sale esențiale, oricât de absurdă ar părea această schimbare. Deși cuvântul nu pare a fi înzestrat cu o anume conștiință a metamorfozelor pe care le generează prin
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
existenței cotidiene estompează accentele lirice chiar și în textele care au în centru o figură feminină: "În dimineața aceasta m-am trezit lângă Maria-Maria/ Pe scândurile patului pline de păduchi și sânge", " Vom porni în Gara de nord tăcând, tremurând./ Strecurându-ne urmăriți, pe lângă porți./ Alături de hamali vom duce bagaje,/ Visând o plecare a noastră către orașele văzduhului/ Și ne vom întoarce mai morți", Maria-Maria. La Dimitrie Stelaru însă biografia este întotdeauna mitizată, refăcută într-un joc înșelător, poetul pare a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
crede în mesajul pe care îl transmite sau faptul că acest mesaj este doar o unealtă folosită strategic reprezintă, în bună măsură, o chestiune empirică, la care, cel mai adesea, este greu de dat un răspuns convingător fără a te strecura în prealabil în mintea populistului. În al doilea rând, definiția noastră nu spune nimic despre tipul de mobilizare al actorilor populiști, aspect care este central în mai multe dintre definițiile populismului în studiile consacrate Americii Latine (Roberts, 2006; Weyland, 2001
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
demonstrativ. Faptul că privea cu ochi la fel de prietenoși la stăpânul său și la străini nu se bucura de prea bună reputație. Deferența și blândețea lui aveau o ipocrizie iezuită. Nimeni altul nu știa mai bine decât el cum să se strecoare în spatele tău și să-ți sară la picioare prin surprindere, cum să se furișeze în răcitor, sau cum să fure o găină de la un târgoveț. Nu o singură dată picioarele lui din spate au fost rupte, de două ori a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care divorțează, poartă arme, dezbate și scrie. Logică lor este următoarea: cine își alege soțul și divorțează, poate, fără îndoială, pretinde și la alegerea guvernului. Astfel, în opinia antifeminiștilor, revoluția ar da femeilor obiceiuri proaste. Femeile excepționale, care s-au strecurat printre bărbați și i-au egalat, sunt judecate periculoase prin exemplaritatea lor. Antifeminiștii au dreptate în sensul că Revoluția destabilizează căsătoria și ordinea domestică, deschizând cutia Pandorei revendicărilor politice ale femeilor. 27 Sub presiunea cerințelor zilei, legea femeii se modifică
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]